[Case Study] Cum comunici despre intersecționalitate. De la „n-ați găsit și voi un cuvânt mai bun?” la „Ups, sunt și eu aici. N-am știut că am fost discriminat”

• Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) și-a propus o misiune aproape imposibilă în cadrul programului În Stare de Bine: comunicarea unui concept foarte rar folosit în România și adesea înlocuit cu altele nu la fel de „rotunde” și de pline de sens
• Obiectivul campaniei a fost de a aduce intersecționalitatea pe agenda organizațiilor neguvernamentale, dar și a instituțiilor, pentru a concepe intervenții și politici publice cu impact 

„N-ați găsit și voi un cuvânt mai bun?”, „cum explic asta audienței mele?”, „de ce este important să-i spunem «intersecționalitate» și nu «discriminare»”, „există vreun sinonim?”. Acestea au fost doar câteva dintre întrebările de care ne-am lovit în ultimele luni în demersul de a aduce intersecționalitatea nu doar în atenția organizațiilor neguvernamentale din România, ci și a unui public cât mai larg cu putință pentru o asemenea conversație.

„Suntem cu toate identitățile noastre în jur, ca un vârtej, pe toate culoarele unei piscine în același timp”

„Nu, nu există un sinonim, pentru că nu avem în limba română și poate nici în engleză unul care să exprime ceva atât de complex… Mă gândesc la această imagine când explic distincția dintre discriminarea multiplă și cea intersecțională: o piscină, unde, privit din perspectiva discriminării multiple, un înotător este văzut când pe culoarul discriminării de gen, când pe cel de dizabilitate, când pe culoarul de vârstă etc. E ca și cum înotătorul respectiv ar putea fi cu o anumită identitate specifică, pe un anumit culoar. În general, decidenții judecă lucrurile așa și generează politici pe baza unor analize a acestor culoare separate și care dau rezultate tot pe aceste culoare. Dar cum identitățile noastre funcționează ca un vârtej, noi suntem cu toate identitățile noastre în jurul nostru și ne vom afla în toate culoarele din piscină în același timp. Ca să găsești soluții, trebuie să vezi că ele funcționează concomitent, se suprapun”, explică Emanuela Ignățoiu-Sora, lector asociat la Universitatea din București, Facultatea de Științe Politice.

Claudia Petrescu, cercetătoare în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, și Emanuela Ignățoiu-Sora au realizat împreună studiul Intersecționalitatea între concept și practică. Cum este înțeles și implementat conceptul de intersecționalitate în rândul organizațiilor neguvernamentale românești. Studiul este o inițiativă a Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), fiind prima cercetare de anvergură din România ce abordează intersecționalitatea. Cercetarea a avut componente cantitative și calitative: sondaj în rândul populației generale; sondaj în rândul angajaților, membrilor și voluntarilor din ONG-uri; interviuri în profunzime și atelier de învățare participativă cu membri ai ONG-urilor; analiză de documente și analiză secundară de date. 

De ce a fost nevoie de un studiu

În 2023, programul În Stare de Bine, finanțat de Kaufland România, a susținut în premieră inițiative care au integrat conceptul de intersecționalitate. Au fost finanțate proiecte ce au avut în vedere în mod special acele grupuri și comunități vulnerabile afectate de mai mulți factori defavorizanți ce acționează simultan – de la discriminarea pe criterii etnice, de gen, de vârstă sau de orientare sexuală la statutul socio-economic precar și/sau mediul de rezidență. Toate aceste aspecte particulare se „intersectează” (de unde și termenul de „intersecționalitate”) și complică situația beneficiarilor, necesitând abordări integrate, pe mai multe dimensiuni.

„În România, termenul de «intersecționalitate» este folosit în principal în literatura de specialitate și este adoptat doar de un număr restrâns de organizații din sfera feministă sau mai extinsă a drepturilor omului. Cu toate acestea, organizațiile neguvernamentale sunt cele mai apropiate de integrarea unei viziuni intersecționale, atât în activitatea lor internă, cât și în relația cu beneficiarii”, spune Laura Cireașă, coordonator de program în cadrul FDSC.

Dar ce este totuși intersecționalitatea și la ce servește ea? Ce înseamnă acest concept, în ce contexte este folosit și în ce scopuri? Conceptul de „intersecționalitate” a fost formulat prima oară în 1989 de către jurista americană Kimberlé Crenshaw, în prezent profesoară la Universitatea statului California din Los Angeles (UCLA) și la Universitatea Columbia, ambele din Statele Unite ale Americii.

În termeni simpli, intersecționalitatea este un concept din științele sociale care se referă la multiplele identități suprapuse pe care le dețin oamenii în cursul vieții lor: rasa, sexul, genul, clasa socială, etnicitatea, religia, limba maternă, orientarea sexuală, abilitatea/dizabilitatea, vârsta sau greutatea corporală.

Toate aceste identități multiple se suprapun – se „intersectează”, de unde și denumirea conceptului – și definesc poziția pe care o ocupă o persoană în raport cu sistemul de relații sociale și de putere de la un moment dat. Fiecare dintre noi, cu foarte puține excepții, se confruntă de-a lungul vieții cu diferite moduri de discriminare, provenite din interacțiunea sau „intersectarea” acestor trăsături ce ne alcătuiesc identitatea. Ideea de bază a abordărilor intersecționale este că toate aceste dimensiuni multiple funcționează în tandem și, prin urmare, soluțiile la problemele sociale trebuie să țină seama la rândul lor de specificul acestor interacțiuni.

De ce am decis să comunicăm public către o audiență generală

În Stare de Bine este un program de finanțare care oferă anual granturi nerambursabile de 1 milion de euro către organizații neguvernamentale. Prin realizarea acestei cercetări, programul și-a extins aria de impact în societate și și-a consolidat poziția ca fiind cel mai important program de finanțare a ONG-urilor din fonduri private.

„Acest studiu a fost derulat în cadrul programului de finanțare În Stare de Bine, pe care noi, Kaufland, îl susținem de șapte ani. Am investit peste 7 milioane de euro în proiecte comunitare menite să îmbunătățească viața a zeci de mii de români și salutăm acest demers de cercetare care sperăm să deschidă conversația către construirea de politici inovatoare de sprijin pentru categoriile cele mai vulnerabile de populație”, spune Katharina Scheidereiter, CSR Manager Kaufland România.

Cu alte cuvinte, a fost nevoie și de o componentă de comunicare cu publicul larg, pentru ca acesta să primească informații despre concept și să înțeleagă cum ar trebui să înceapă să arate politicile publice din 2024.

Ne-au ajutat să ducem mai departe informația publicații online, televiziuni, radiouri și câțiva influenceri relevanți, ale căror comunități au „rostogolit” subiectul și au dezbătut ideile în comentarii și shares. Audiența totală cumulată, în presă și reach în social media, a depășit 1,5 milioane de persoane, pe 28 de canale, prin intervenții earned și paid. Intersecționalitatea a ajuns subiect de dezbatere în presa centrală prin g4media.ro, B1TV, RFI sau GenStiri, ca să enumerăm doar câteva dintre apariții, dar și știre în presa locală, de la Ziarul de Iași la Alba Șiri.

Campania care a implicat key opinion leaders a prezentat conceptul de intersecționalitate prin trei lentile diferite și a ilustrat astfel, din trei perspective, câte nuanțe adună acest concept. Alex Stan a povestit din perspectiva unei persoane rome care s-a lovit toată viața de discriminare, Ruxandra Gîdei a demonstrat conceptul folosind personaje literare, iar Gaspar Gyorgy l-a explicat din perspectivă psihologică. Astfel, un concept complicat a devenit ușor de înțeles și de văzut de comunitățile din mediul online.

Componenta de „comunicare internă” a adunat într-un learning workshop ONG-urile apropiate programului. Lumea prin lentile a fost un atelier în care participanții au putut învăța unii de la alții despre concept și cum poate fi implementat de către organizații din România în practicile de lucru curente.

„Toate lentilele prin care am văzut acest concept în ultimul an, exercițiile la care am participat, demersul de media pitching și cel de căutare a celor mai potriviți KOLs ne-au arătat că intersecționalitatea e un concept care ne privește pe toți. Conversația cu presa a evoluat de fiecare dată de la «n-ați găsit și voi un cuvânt mai bun?» la «Ups, sunt și eu aici. N-am știut că am fost discriminat». Când am ajuns și la știrile din realitatea noastră imediată, toți cei care ne-au ajutat să ducem mesajele campaniei mai departe au înțeles importanța termenului. Femei rome și cu dizabilități care își pierd viața sau care nasc pe trotuar pentru că li se refuză accesul la actul medical, persoane în vârstă, singure, sărace și adesea cu dizabilități, care au suferit cumplit în azilele groazei… Aceste cazuri i-au făcut pe KOLs și jurnaliști să înțeleagă că deși suntem azi printre cei privilegiați, am fost sau putem fi la un moment dat în situații de vulnerabilitate care necesită o abordare intersecțională”, crede Ana Jităriță, consultant Stratagents. 

Autori experți ai studiului: Emanuela Ignățoiu-Sora, Claudia Petrescu
Echipa FDSC: Laura-Mihaela Cireașă, Mihaela Gheață, Ioana Ilie
Echipa Stratagents, comunicare: Ana Jităriță, Cristiana Andrei-Vărban, Bogdan Ciubuc, Anne Mihăilescu
Concept grafic: QuickData