6 ani, 182 de proiecte finanțate, 6,2 milioane de euro investite în comunitățile din România, acces la resurse de creștere și dezvoltare a peste 1000 de organizații. Așa se măsoară uneori binele în România. Mai exact, În Stare de Bine, program Kaufland care oferă granturi nerambursabile în valoare de 1 milion de euro pe an ONG-urilor din România. Programul este implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, cu misiunea de a crește calitatea vieții locuitorilor din comunitățile rurale și urbane, prin sprijinirea inițiativelor în trei domenii esențiale – cultură, sport și viața sănătoasă.
Proiectul se derulează anual în mai multe etape. Startul este dat de apelul la proiecte, în cadrul căruia ONG-urile își înscriu proiectele care au nevoie de finanțare. Proiectele sunt analizate de un juriu și urmează apoi o sesiune de pitching live cu ONG-urile finaliste. În urma jurizării, ONG-urile câștigătoare primesc granturi între 10.000 și 60.000 de euro per proiect, pe care trebuie să îi utilizeze într-o anumită perioadă de timp. Anual, programul Kaufland primește sute de propuneri de proiecte. Numai în 2023 au fost evaluate în total 408 aplicații, din care au fost finanțate 25 de proiecte.
Kaufland a lansat, de asemenea, și #ÎnStareSăAjut - finanțare pentru intervenții în cazuri de urgență, cum a fost pandemia și sprijin pentru refugiații din Ucraina, și Creștem ONG-uri #ÎnStareDeBine, un program de dezvoltare organizațională pentru ONG-uri, la care au participat 134 de organizații.
Bogdana Popa, responsabil comunicare CSR Kaufland România, a văzut, analizat, punctat și evaluat comunicarea a sute de ONG-uri cu finanțatorul corporate. Bogdana a lucrat mai mulți ani în comunicare, atât în agenții, cât și în corporații, iar timp de 9 ani a fost comunicator și voluntar în Brigada de Voluntari. De peste 5 ani face parte din echipa Kaufland dedicată acțiunilor de CSR și se ocupă în mod special de programul #ÎnStaredeBine.
"Văd În Stare de Bine ca pe un organism viu, care se adaptează la contextul social, la nevoile care apar în comunități și acesta e un motiv de mândrie pentru mine, că putem interveni acolo unde este necesar", spune Bogdana.
Bogdana militează pentru o campanie de schimbare de paradigmă. Să transformăm cunoscuta expresie „România e o țară frumoasă, păcat că e populată” în „noroc că e populată”. Cum putem să facem asta? Prin multe fapte bune, prin gesturi oricât de mici care să inspire generozitatea colectivă.
Cine face bine în România, cum a pornit și a evoluat programul În stare de bine și care sunt nevoile ONG-urilor în 2024, povestește Bogdana în rândurile următoare.
Misiunea CSR Kaufland
Misiunea e simplă, să contribuie la creșterea calității vieții în România. Și facem asta prin derularea de proiecte cu organizații neguvernamentale, care se adresează în special oamenilor din categoriile vulnerabile, adică cei care au o mai mare nevoie de sprijin. Pentru asta investim anual aproximativ 9 milioane de euro și lucrăm cu peste 100 de ONG-uri din România.
Cauzele pe care le susțineți
Avem 5 domenii pe care ne concentrăm: educație, mediu, sănătate, zona socială și cultură. Domeniile acoperă o arie extinsă de intervenție și de multe ori proiectele se află la interesecția a două sau mai multe domenii. Preferăm proiectele de anvergură, cu impact pe termen lung și de aceea avem parteneriate pe mai mulți ani cu ONG-urile.
Pentru a crește acest impact, am dezvoltat două platforme independente de finanațare, În Stare de Bine – pentru organizații cu experiență, și Start ONG, care se adresează în special organizațiilor mici, care au nevoie de un imbold la început de drum.
În Stare de Bine
În Stare de Bine este un program de finanțare de tradiție din sectorul non-profit, care se adresează organizațiilor neguvernamentale active în domenii precum cultură, sport și viață sănătoasă. Lansat în 2018, În Stare de Bine a fost de la început cea mai generoasă platformă de finanțare cu fonduri nerambursabile din România, cu un buget anual de 1 milion de euro pentru proiecte comunitare.
În Stare de Bine a pornit la inițiativa Kaufland România de a deservi cât mai multe comunități. Am mers cu propunerea către partenerii noștri de la Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) pentru a dezvolta o platformă de finanațare care să ofere resurse pentru proiectele „la firul ierbii”. În Stare de Bine are un mecanism de sine stătător, independent de Kaufland, iar de implementarea se ocupă o echipă dedicată de la FDSC.
Am observant o diversificare a intervențiilor și o creștere a proiectelor derulate prin colaborarea a două sau mai multe ONG-uri, mai ales că în 2023 am mizat pe intersecționalitate în conturarea proiectelor și astfel s-au urmărit toate identitățile vulnerabile ale grupurilor sociale.
Cum a evoluat programul
Programul a debutat cu obiectivul principal de a asigura finanțare pentru ONG-uri, iar ulterior s-a adăugat componenta de dezvoltare organizațională prin Creștem ONG-uri, care oferă analiză, consultanță și mini-granturi. Odată cu pandemia, am dezvoltat și apelul În Stare să Ajut, dedicat intervențiilor punctuale pentru probleme urgente din societate, cum a fost pandemia COVID sau criza refugiaților ucraineni. Văd În Stare de Bine ca un organism viu, care se adaptează la contextul social, la nevoile care apar în comunități și asta e un motiv de mândrie pentru mine, că putem interveni acolo unde este necesar.
Surprize și descoperiri
M-am alăturat echipei Kaufland când În Stare de Bine era la ediția a doua și cea mai plăcută surpriză a fost colaborarea cu echipa FDSC. M-au impresionat profesionalismul și dedicarea lor și consider că avem o relație care crește și se întărește cu fiecare an. M-au învățat foarte multe despre cum funcționează sectorul non-profit și apreciez că au o înțelegere profundă atât a organizațiilor pe care le deservește programul, cât și a nevoilor Kaufland, ca finanțator.
Selecția
Pe partea de finanțare alegem proiectele, nu ONG-urile. E un proces pe mai multe etape, pentru a ne asigura că toți aplicanții au șanse egale. Deschidem apelul de proiecte și toate proiectele înscrise, undeva la 200 pe apel, trec întâi printr-o evaluare administrativă, în care se verifică respectarea Ghidului Solicitantului. Apoi se face o evaluare tehnico-financiară, în urmă căreia rămân aproximativ 30 de proiecte care intră în pitch, unde sunt evaluate de un juriu din care fac parte experți FDSC și Kaufland. Aproximativ o treime dintre proiectele din pitch sunt declarate câștigătoare și primesc finanțare, în funcție de bugetul disponibil pe apelul respectiv.
Ne uităm în primul rând să respecte regulamentul programului și aici punctez 2 criterii de eligibilitate – să fie din domeniile cultură, sport sau viață sănătoasă și să aibă beneficiari din categorii vulnerabile. Apoi urmărim proiecte care folosesc intervenții în comunitate, ca și un alt aspect important, proiecte care pot fi continuate și după terminarea finanțării.
Cum se măsoară binele
Din perspectiva finanțatorului, urmărim impactul, și aici mă refer la număr de beneficiari, aria geografică, obiectivele asumate și rezultatele intervențiilor. Pentru a monitoriza acest impact pe care îl avem în societate, realizăm anual un raport de investiții comunitare în care centralizăm proiectele noastre de CSR.
E interesat de urmărit cum se măsoare binele la nivel mai larg și aici îmi amintesc de un raport realizat de Asociația Code for Romania în 2021, care a oferit o mapare a finanțărilor din sectorul neguvernamental din România, și a domeniilor cele mai finanțate, pe primele locuri fiind educația și sănătatea. S-au cumulat granturi în valoare totală de peste 45 de milioane de euro, dovadă a parteneriatului puternic dintre societatea civilă și zona de business.
Rezultatele programului
În șase ani de În Stare de Bine am avut 182 de proiecte finanțate și o investiție de 6,2 milioane de euro în comunitățile deservite de organizațiile susținute. Mai mult, peste 1000 de organizații de talii și din domenii diferite au avut acces la resurse și instrumente de dezvoltare organizațională prin platforma Creștem ONG-uri. Interesul generat de apelurile În Stare de Bine arată că programul are deja o tradiție în sectorul nonprofit și ne bucurăm că putem asigura acest sprijin pentru organizațiile neguvernamentale care oferă mai departe resurse și servicii pentru beneficiarii lor.
Ce trebuie să știe ONG-urile care se înscriu la pitch
Mi-aș dori ca ONG-urile să înțeleagă că prezența în etapa de pitch este în sine o validare a propunerii lor și, mai mult, un refuz după etapa de pitch nu anulează eforturile sau proiectul. Pitch-ul poate fi abordat ca o oportunitate de învățare și de dezvoltare a abilităților de prezentare. Concret, ajungi în fața unui juriu, străini cu care trebuie să te conectezi. Trebuie să fii stăpân pe date, dar să nu uităm că oamenii reacționează la poveste și emoție.
Cum te-a schimbat experiența acestui program
Cu siguranță, programul mi-a antrenat curiozitatea și răbdarea. Mi-a oferit un cadru să întreb, de exemplu, „cum face escaladă un copil care nu vede”, „ce înseamnă o boală rară”, „ce se întâmplă cu un tânăr din sistemul de protecție după ce împlinește 18 ani”, „ce rost are să folosești arta într-un fost oraș minier”, „cum transformi un camion într-o scenă de teatru” și tot așa. Faptul că am avut ocazia să pun aceste întrebări și să primesc și un răspuns a fost și un antidot pentru cinismul care mă mai lovește din când în când.
Ce ai descoperit despre România
Că avem mulți specialiști și oameni dedicați. Eu am privilegiul de a fi înconjurată de mulți dintre ei și aș milita pentru o campanie de schimbare de paradigmă: să transformăm faimoasa frază „România e o țară frumoasă, păcat că e populată” în "noroc că e populată".
Nevoile ONG-urilor din România în 2024
Sunt multe provocări, însă m-aș opri la nevoia de stabilitate și de predictibilitate, pentru a putea dezvolta acțiuni pe termen lung. Echilibrul nu e ușor de menținut, mai ales că ONG-urile se confruntă cu lipsa surselor de finanțare, fluctuația de resursă umană sau schimbări legislative.
Cine sunt oamenii care fac bine în România
Oamenii care fac bine în România sunt peste tot, nu doar în ONG-uri. Sunt cei care își fac treaba cu resposabilitate și dăruire. Eu cred că a face bine nu trebuie să vină la pachet cu sacrificiul de sine și mi-aș dori să renunțăm la această imagine a ONG-istului ca un ascet care își dedică viața pentru ajutorarea celorlalți. După 5 ani în zona de CSR, am învățat că nu asta e calea și toți merităm să ne satisfacem nevoile pe toate nivelurile piramidei lui Maslow.
Cum pot fi inspirați ceilalți să se implice
O să povestesc cum funcționează la mine, pentru că eu mă inspir văzând pe alții făcând. Și am nevoie de cineva să-mi întindă o mână și să zică „hai și tu”. Cred că de multe ori nu ne este clar ce putem sau cum putem face, dar e de ajuns ca un prieten, un coleg, un membru al familiei să zică „eu fac asta, hai și tu”.
Implicarea poate lua multe forme, de la cele mai la îndemândă cum ar fi un share, o donație, o semnătură pentru o petiție până la ceva care presupune un grad mai mare de dedicare, cum ar fi să oferi unui ONG consultanță în domeniul tău, să ajuți un copil la teme, să mobilizezi vecinii pentru a face o grădină comunitară. Și e în regulă să oferim atât cât putem, pentru că apare acest efect al aripilor de fluture, prin care un gest duce la un rezultat mult mai mare. Binele se face cu multe, multe fapte mici, luate împreună.
