"Au fost profesori care mi-au spus că școala nu este pentru romi și că nimic nu o să se aleagă de mine". Așa povestește Alina Șerban în campania proiectului "Segregare pe minus, Diversitate pe plus". Alina este regizoare, actriță, scriitoare, artivistă și a fost prima din familia ei care a terminat liceul. A studiat cu bursă la New York, a făcut un master la The Royal Academy of Dramatic Art și a scris două piese de teatru cu succes în Londra.
Mesajul ei este cât se poate de simplu: "Nu copiii abandonează școala, ci societatea îi abandonează". Este și mesajul proiectului "Segregare pe minus, Diversitate pe plus", derulat de Teach for Romania și Roma Education Fund prin programul Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Timp de trei ani, cele două organizații au lucrat în comunități interetnice, vulnerabile și au găsit împreună soluții pentru a adresa fenomenul de segregare școlară, prin activități care reflectă cultura şi istoria minorităţilor naţionale, oferind un curriculum ce cuprinde activități despre diversitate, istoria și cultura minorităților, cât și resurse de studiu dedicate multiculturalității. Programul "Segregare pe minus, Diversitate pe plus" este adresat profesorilor, elevilor de ciclu gimnazial și primar, și a fost testat deja în 7 comunități diferite din România.
"E foarte multă nevoie de profesori care să inspire, să înțeleagă nevoile, dincolo de prejudecăți, de aparențe. În primul rând, e nevoie să fim oameni. Egali în drepturi", spune Alexandra Rucsăndescu, Specialist Comunicare Teach for Romania.
Care este realitatea din școlile din România când vorbim de segregare, cum putem lupta cu aceste probleme acute și ce pot face profesorii pentru a încuraja și a inspira toți elevii, de a le da încredere să își atingă potențialul, povestesc în continuare Ana Maria Grădinariu, Coordonator Proiect, Manager Departament Training Teach for Romania, Claudiu Grigore, Teach for Romania, coordonator direcție formare&acreditare programe și Alexandra Rucsăndescu, Specialist Comunicare Teach for Romania.
Problema segregării în școli
Claudiu Grigore: Ne-am uitat la datele statistice existente la nivel național privind segregarea școlară și la reglementările care vin să combată acest fenomen. Din cercetările pe care le-am făcut, înainte să scriem proiectul Segregare pe Minus, Diversitate pe Plus, dar și din experiența pe care o avem în comunitățile vulnerabile, acest fenomen este încă existent, sub diferite forme.
Ana-Maria Grădinariu: De 10 ani, Teach for Romania lucrează în comunități vulnerabile. În parteneriat cu școlile, părinții, elevii, instituțiile publice abilitate, încercăm să creăm un mediu sigur și incluziv în care elevii să simtă că pot să își exprime identitatea, în toată plenitudinea ei. Să simtă că „aparțin” și nu că trebuie să se încadreze într-un tipar prestabilit în care „toată lumea trebuie să fie la fel”. Problema segregării și a disciminării pe criterii etnice, de dizabilitate, statut socio-economic și gen este una identificată în toți acești 10 ani în care am lucrat în peste 410 școli, cu peste 340 de profesori și alumni care au fost alături de peste 90.000 de elevi. De multe ori, provocările în învățare provin din gradul ridicat de discriminare și șansele mai puțin echitabile pe care le au elevii, în accesarea procesului educațional.
Mai departe, Asociaţia Centrul de Advocacy şi Drepturile Omului (CADO) a derulat un proces de monitorizare a segregării școlare, cât și a nivelului de pregătire a instituțiilor publice pentru a efectua monitorizarea. La finalul procesului a fost lansat un raport care menționează faptul că în cadrul monitorizării a 1387 de unităţi şcolare de învăţământ primar şi gimnazial, din 11 judeţe, doar 58% (805 şcoli) au oferit date complete. Astfel, cu privire la dimensiunea segregării şcolare în cele 11 judeţe, potrivit raportului, 35,4% (285 de şcoli) din cele 805 şcoli care au oferit date, înregistrează cel puţin o formă de segregare. De asemenea, studiul arată că forma de segregare preponderentă este segregare etnică.
Datele acestea au venit și au completat experiența noastră din teren și ne-au dat de înțeles faptul că e important să creăm un cadru propice pentru a înțelege segregarea de la firul ierbii, cât și cum putem sprijini cadrele didactice pentru a adresa și diminua fenomenul.
Ana Maria Grădinariu & Claudiu Grigore, Teach for Romania
Dincolo de studii
Claudiu Grigore: Instituțiile abilitate au început de puțin timp să monitorizeze și să colecteze date privind segregarea școlară la nivel național. Așa cum a fost menționat mai devreme, există un procent ridicat de segregare (chiar dacă în monitorizare s-au luat în calcul doar 805 școli), ceea ce ne poate spune multe despre prezența acestui fenomen la nivel național.
Ana-Maria Grădinariu: Dincolo de studii, o vedem și cu ochiul liber, dacă ne uităm cu atenție, prezenți, în clase, în comunitate, în jurul nostru, pur și simplu. Încă vedem elevi așezați în bănci (uneori într-un mod inconștient făcut, doar din automatism) în funcție de criterii precum – gen, etnie, statut socio-economic.
Mai vedem oameni – copii-tineri-adulți - care încă sunt discriminați pentru că sunt diferiți de ceilalți: sunt de altă etnie (sau poate că nu sunt, dar au pielea un pic mai închisă la culoare și părul creț și creierul face imediat un scurtcircuit, aplică un stereotip și acționează conform lui), au o dizabilitate (vizibilă sau nu), sunt de un anumit gen, fac parte dintr-o confesiune religioasă și multe alte criterii. Dacă nu era suficient că sunt contexte în care ai sau nu ai acces la oportunități pe baza unui criteriu (să spunem etnie), sunt situații în care, un om poate să fie discriminat, concomitent pe mai multe criterii.
De exemplu: Avem o femeie, de etnie romă, într-un scaun cu rotile. Ea are sanșe de cel puțin 3 ori mai mici să își atingă potențialul și este pusă în situația în care trebuie să se străduiască de cel puțin 3 ori mai mult ca să obțină respectul, un interviu pentru un loc de muncă, un loc la masa de discuții instituționale și tot așa. Toate în timp ce în spațiul public ne confruntăm cu mesaje instigatoare la ură care sedimentează sentimentul de nesiguranță, frica și duc, de cele mai multe ori, la decizia ca cei care sunt diferiți să își ascundă identitatea și, deci, să nu fie autentici și liberi.
Captură din clipul campaniei "Segregare pe Minus, Diversitate pe Plus", realizat de Alina Șerban
Efectele segregării în societate
Claudiu Grigore: Vorbim despre un fenomen care atât pe termen scurt, cât și pe termen lung nu face decât să separe și mai mult societatea și să adâncească steretipurile, prejudecățile și chiar discriminarea față de anumite categorii sociale. Un fenomen care duce la izolare socială, marginalizare, stigmat și la o dezvoltare mai puțin armonioasă.
Ana-Maria Grădinariu: În cadrul proiectului Segregare pe Minus, Diversitate pe plus, am organizat 8 consultări publice regionale în 7 judete - Cluj, Constanța, Prahova, Timișoara, Iași, Brașov, Craiova, București, împreună cu 16 facilitatori de consultări publice formați pe tematicile: facilitare, consultări publice, advocacy, din comunitatea Teach for Romania. În cadrul consultărilor am stat la povești cu 146 de persoane (decidenți, membri ai comunității vizate, ONG- uri locale, elevi, părinți, profesori, membri ai comunității rome și alte etnii, alți actori relevanți) și am despicat firul în patru pentru a vedea care este realitatea, ce se întâmplă dacă nu adresăm segregarea și ce soluții putem identifica împreună.
Realitatea de la firul ierbii arată cam așa: elevii, tinerii și adulții își ascund (de cele mai multe ori) identitatea etnică pentru că le este teamă, sunt victimele etichetării, socializează mult mai puțin cu oameni diferiți de ei pentru că nu se simt în siguranță și nu cred că „merită”, ci cred că „sunt cetățeni de mâna a doua”. Încă trăim în societatea în care, în multe contexte, sunt menținute stereotipuri de tipul: băieții sunt mai buni la științe, fetele nu fac performanță la mate/informatică, ci la română. Uneori, să fii de altă etnie, un anumit gen, să ai o dizabilitate sau un statut economic precar înseamnă să primești sprijin mai puțin în actul educațional, ți se spune că nu poți și că nu o să ajungi prea sus, lucruri care au un efect asupra performanței școlare, crește nivelul de bullying, crește rata absenteismului și a abandonului școlar și se văd efecte inclusiv asupra sănătății mintale și nu numai.
Pentru a finaliza maparea realității și a putea emite un set de recomandări pentru instituțiile publice avizate derulăm încă și un proces de consultare publică online la care invităm cititorii să contribuie completând ACEST formular.
Ce putem face
Claudiu Grigore: Cred că fiecare persoană poate contribui, din rolul pe care îl are, la o societate mai incluzivă și sigură. Este nevoie să creăm contextele potrivite în care să arătăm că diferențele nu sunt ceva negativ, ci o valoare, că diversitatea în sine este o valoare.
Și prin proiectul desfășurat chiar asta încercăm să facem. De altfel, Ministerul Educației a început un proces amplu de combatere a segregării școlare. Chiar de la finalul anului trecut, a fost înființată Comisia Națională de Desegregare Școlară, prin care se dorește elaborarea și coordonarea implementării Planului de acțiune pentru desegregare şcolară, destinat prevenirii şi eliminării oricărei forme de segregare din sistemul de învăţământ preuniversitar. Totodată, segregarea școlară este interzisă și sancționată chiar prin Legea învățământului preuniversitar, care oferă un cadru concret privind identificarea formelor de segregare și posibilitatea de intervenție acolo unde situațiile o impun.
Ana-Maria Grădinariu: Primul pas e să ne uităm, curajos și onest, în interiorul nostru și să ne punem întrebări. De ce am avut reacția asta față de o persoană diferită de mine? Care este gândul din spatele reacției? Am făcut vreo asumpție, am tras vreo concluzie sau am generalizat? Dacă da, de ce? De unde a apărut gândul acesta care s-a dus și în comportament? Ce mă face pe mine să mă poziționez superior unei persoane diferite de mine? Ce legătură are etnia/genul (și tot așa) cu comportamentul persoanei din fața mea?
E important să pornim de la noi. E important să purtăm conversații și dezbateri cu prietenii, chiar dacă uneori e inconfortabil. E important să ne găsim aliați în adresarea discriminării și e important să nu adresăm doar discriminarea unor categorii din care poate că fac și eu parte. Dacă nu sunt de etnie romă asta nu înseamnă că trebuie să tac când văd o situație de injustiție în care se află persoanele de etnie romă.
Mai departe, cred că e important ca în mediul școlar să facem educație interculturală, să ne asigurăm că în sala de clasă și în școală este prezentă cultura elevilor prezenți, să spunem povești în care personajele principale nu sunt doar români ci și maghiari, romi și tot așa. Un studiu realizat de Universitatea din Cambridge menționează importanța existenței unui cadru incluziv în mediul școlar. Simțul de apartenență este influențat de siguranța mediului de învățare. Ingrediente importante ale unui cadru de învățare sigur sunt cele ce asigură un mediu incluziv: prezența, respectarea și valorizarea culturii copiilor, acceptarea identității în toate formele ei, adaptarea limbajului la profilul elevilor, reflecția la propriile biasuri, valorile incluzive ale profesorului/ învățătorului, accesibilizarea materialelor, adresarea discriminării. Conform studiului, simțul de apartenență este strict corelat cu performanța academică a elevilor.
Și cred că mediul sigur creează premize pentru identificarea și atingerea potențialului și dincolo de școală. Așa că, aș invita pe toată lumea să răspundă la întrebarea „Ce pot eu să fac ca să contribui la o lume ghidată de mai multă compasiune și mai multă siguranță?”.
Misiunea proiectului "Segregare pe Minus, Diversitate pe plus"
Claudiu Grigore: Dacă este să rezum la un singur scop toate activitățile din proiect, noi ne-am dorit să creăm un cadru propice pentru respectarea dreptului la educație, tratament egal și fără discriminare pe bază de etnie, statut socio-economic, dizabilitate sau de gen, pentru persoanele de etnie romă și non romă.
Alături de partenerul nostru, Roma Education Fund, ne-am dorit să ajungem la cât mai multe cadre didactice, pe care să le echipăm cu resursele necesare în vederea adresării fenomenului de segregare și pentru a putea crea un mediu incluziv și sigur în sălile de clasă, dar și să poată coagula comunitatea. Din modul în care acționăm noi, ca organizație, nu este de ajuns ca intervenția să fie doar în sala de clasă, ci și dincolo de ea, pentru că e important să lucrezi împreună cu comunitatea, fiind, poate, actorul cel mai important din tot ecosistemul unui copil.
Proiectul a propus și lucrul îndeaproape cu 7 comunități - Gălbinași (județul Călărași), Gârcini (județul Brașov), Mironeasa (județul Iași), Sintești (județul Ilfov), Frumușani (județul Călărași), Fundeni (județul Călărași) și Jilava (județul Ilfov). Sunt comunități în care profesori și învățători din comunitatea Teach for Romania contribuie zilnic la educația elevilor și comunități în care avem o relație de colaborare strânsă cu conducerea școlii, lucru care a fost un mare plus în derularea activităților. Principalele activități derulate au fost în zona de a crea și disemina un curriculum care să faciliteze derularea unor activități pe tematici de interculturalitate și diversitate, să dezvoltăm competențe de cetățenie activă și a unui tratament nediscriminatoriu, atât la profesori, cât și la elevi, dar și să propunem două documente de poziție publică Ministerului Educației.
Ana-Maria Grădinariu: Dincolo de ce a menționat colegul meu, Claudiu, și cele menționate mai sus în interviu, aș mai menționa faptul că, împreună cu Roma Education Fund, ne-am uitat la cum putem sprijini, prin experiența organizațiilor pe care le reprezentăm, la respectarea unor indicatori specifici din Metodologia de monitorizare a segregării școlare în învățământulul preuniversitar care vizează formarea cadrelor didactice. Printre aceștia se regăsesc și:
- Curriculum-ul la decizia şcolii din unitatea de învăţământ preuniversitar reflectă cultura şi istoria minorităţilor naţionale existente în populaţia şcolară.
- Personalul de conducere a unităţii de învăţământ preuniversitar şi cadrele didactice ale unităţii de învăţământ preuniversitar au urmat cursuri despre cultura şi istoria minorităţilor naţionale care se regăsesc în unitatea de învăţământ şi exemple de astfel de cursuri.
- Unitatea de învăţământ preuniversitar desfăşoară activităţi extracurriculare care reflectă cultura şi istoria minorităţilor naţionale.
Astfel, am reușit împreună cu profesioniști în domeniul drepturilor omului, experți în educație (metodiști, inspectori, cadre didactice, traineri), decidenți din instituții publice cu impact în educație, elevi, părinți să dezvoltăm, să pilotăm și să avizăm un program de formare recunoscut de Ministerul Educației cu 18-20 de credite. Programul este dedicat profesorilor de învățământ preuniversitar. În componenta practică a acestui program se regăsește și câte un kit metodologic pentru învățământul primar și învățământul gimnazial, pentru 7 discipline școlare, pe tematica de includere și diversitate, destinate cadrelor didactice în activitatea la clasă. Cu el am reușit să ajungem la peste 100 de cadre didactice, din 70 de școli, prin programul de formare rezultat din acest proiect, dar și la aproximativ 2300 de elevi din țară.
Ce urmează
În viitorul apropiat urmează să finalizăm documente cu recomandări de măsuri de prevenire și eliminare a segregării școlare a copiilor menite să spijine aplicarea Metodologiei pentru instituțiile publice abilitate.
Dincolo de acest lucru, fiecare cadru didactic se poate preînscrie la cursul Segregare pe Minus, Diversitate pe Plus în mediul școlar intrând pe platforma noastră de învățare MENTO, Academia profesorilor cu minți deschise. Parcurgea cursului este gratuită.
De asemenea, până pe 11 martie 2024, suntem în perioadă de recrutare de lideri în educație, pentru programul de doi ani al Teach for Romania. Poate că ești tentat, tentată să vii alături de noi. Aici poți afla mai multe detalii.
Hai să fim mai mulți în construirea unei educații echitabile în care copiii sunt văzuți și ascultați.
Campania de comunicare
Alexandra Rucsăndescu: I-am avut alături de noi pe Ștefan Kanovici (New Sequence) ca editor video și Vladimir Ceptureanu ca DoP. Am colaborat extraordinar de bine fiindcă știam că sunt foarte creativi și mereu sunt dispuși să încerce, să împingă limitele creativității. Pentru ei nu există ,,nu”, ,,nu se poate” sau ,,nu fac asta”; e ceea ce am apreciat mereu la ei. Și grija lor față de oamenii de pe platou, față de actor. Au o empatie aparte și o dedicare fenomenală pentru tot ce înseamnă legătura om și artă.
Foarte mult ne-a ajutat și Alina Șerban cu scriptul și conceptul, a reușit să își facă timp, printre evenimente și spectacole, și pentru noi. O imensă recunoaștere pentru tot efortul depus și profesionalismul ei. Un om, un actor absolut senzațional de bun! E o mare bucurie că am putut face clipul de conștientizare al proiectului ,,Segregare pe minus, Diversitate pe plus”, având-o pe ea implicată în mod direct. E cu adevărat un actor foarte, foarte bun!
Un mesaj pentru toți
Alexandra Rucsăndescu: Avem deviceuri peste tot, deci mergem cu această campanie în social media. Ne dorim să ajungă mesajul acesta atât la profesori, cât și la tineri. Majoritatea are acum aplicațiile instalate pe toate deviceurile. Facilităm astfel, accesul la informații relevante, acest ,,vreau și eu, pot și eu”, e important să fie auzit și ne dorim noi, spus, de toți copiii.
Cum ar fi dacă un elev s-ar duce la cadrul didactic și i-ar arăta clipul? Și să zică că vrea și el să fie actor. Sau interpret. Sau că și el poate. Și profesorul ar avea încredere să îl ghideze și să îi ofere aceste opțiuni de viață, aceste oportunități care pot decide viitorul. E acel profesor bun despre care vorbim în clip, acel pion important din comunitate. E foarte multă nevoie de profesori care să inspire, să înțeleagă nevoile, dincolo de prejudecăți, de aparențe. În primul rând, e nevoie să fim oameni. Egali în drepturi.
Ce impact sperați să aibă
Alexandra Rucsăndescu: Ne dorim ca mesajul să ajungă exact așa cum el este redat excelent de Alina Șerban: direct, empatic, cu recunoștință pentru profesorii care oferă educație de calitate și cu mesajul că fiecare dintre noi este responsabil de viitorul copiilor.
Educația este cea care formează, cea care, la rândul ei, este oferită de cadre didactice către elevi . E important ca în mediul școlar să existe acel spațiu sigur, de siguranță și reziliență, spațiul creat de profesor. Și dincolo de sala de clasă este ceva ce încercăm să oferim prin formare: lipsa de prejudecată, de etichete, de mai multă empatie și așezare în ,,toți suntem oameni cu drepturi egale”.
Impactul se va vedea în timp, în formări, în mentalități deschise, în calitatea educației. Pentru a fi siguri de asta, e nevoie ca noi, acum, să acționăm pentru mai bine. Impactul suntem noi toți și transformarea noastră, a tuturor. Impactul e în sufletul privitorului.
Materialul face parte din proiectul „Segregare pe minus, diversitate pe plus” derulat de Teach for Romania în parteneriat cu Roma Education Fund, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund - Romania, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă.
#haide #ActiveCitizensFund #Romania #activecitizens #EEANorwayGrants #TeachforRomania
www.faradiscriminare.ro
