Deși toată lumea se uită spre AI, pe Irina Dumitru o neliniştesc mai degrabă întrebările legate de tehnologii cuantice. Fizician de profesie, Irina a curatoriat anul acesta, în colaborare cu Alexandru Evanghelidis şi Ascoiaţia Tranzit.ro, o şcoală de vară despre tehnologie şi societate, care s-a transformat și în podcast.
Unul dintre țelurile școlii "Telefonul fără fir: tehnologia comunicării şi comunicarea tehnologiei" a fost facilitarea comunicării între discipline, așa că și participanții au avut interese diverse. Organizatorii au creat mediul pentru o analiză critică a rolului tehnologiei în societate, astfel încât să fim mai bine pregătiți pentru ce urmează. În urma proiectului, a luat naștere podcastul Telefonul fără fir, în care invitaţii şcolii dezbat subiecte precum tranumanismul, impactul consumerismului tehnologic sau granițele dintre virtual și real.
Mai multe despre cum să ne raportăm la tehnologiile prezentului și viitorului, ne spune Irina mai jos.
De ce fizica?
Am fost interesată de istoria fizicii, ca activitate organizată de obţinere a cunoaşterii, înainte de a fi interesată de cum funcţionează lumea naturală. Dar nu poţi să studiezi istoria sau filosofia fizicii fără o înţelegere funcţională a conţinutului din teoriile fizice şi până l-a urmă m-a prins asta mai mult.
Școala de vară “Telefonul fără fir: tehnologia comunicării şi comunicarea tehnologiei”
Participanţii au fost studenţi din domenii foarte variate, de la Automatică la Medicină la Litere. Preocuparea centrală a şcolii a fost facilitarea comunicării între discipline diferite. În principal am vrut să creăm un dialog între domenii socio-umane şi STEM, pentru a putea îmbina o analiză critică a rolului tehnologiei în societate cu o înţelegere a funcţionării sale.
Câteva din subiectele tratate au fost media literacy, istoria şi viitorul internetului, AI, tehnologiile cuantice emergente, costurile de mediu ale tehnologiei comunicarii. Studenţii au fost, firesc, interesaţi de viitorul internetului. Cum descifrăm şi interpretăm conţinutul online a fost unul dintre subiectele care a generat cele mai aprinse conversaţii, în urma unor prezentări de Marina Oprea şi Elisabeta Toma: despre influenţa algoritmilor de recomandare, despre mecanismele financiare ale pieţei de influenceri- nu în ultimul rând pentru că studiul sistematic al alfabetizării digitale este abia la început.
Dar subiectul la care au percutat cel mai mult a fost, cum e de aşteptat, pentru subiecte legate de criza climatică. Am avut un tandem de prezentări despre costurile de mediu ale producerii de baterii şi despre reciclarea dispozitivelor electronice; participanţii nu văd avansurile tehnologice şî tehnologiile emergente ca fiind soluţii salvatoare. Atitudinea, care cred că e comună în rândul generațiilor tinere, este că nu vom salva planeta înlocuind nevoia de combustibil fosil cu nevoia de litiu şi că avem nevoie să facem schimbări sociale împreună cu cele tehnologice.
Tehnologiile viitorului apropiat
Cele mai importante discutate de noi au fost electrificarea, AI-ul, tehnologiile de VR şi XR.
În plus, am mai vorbit despre “revoluţii” care sunt foarte hyped zilele astea în academia, precum tehnologiile de calcul cuantic și transumanismul - acestea vor creşte ca vizibilitate dar nu neapărat ca partea utilă a vieţii de zi cu zi.
Cum ne pregătim pentru ele?
Nu cred că pot să ofer o viziune comprehensivă, dar o să povestesc câteva aspecte care au fost discutate la şcoală.
Exemplele pe care le-am discutat din mediile universitare nu au fost neapărat de bună credinţă. De exemplu, entuziasmul departamentelor de filosofie pentru transumanism este prezentat ca o pregătire înţeleaptă pentru viitor, dar este în realitate o încercare de a obţine respectabilitate şi recunoaştere pentru o ideologie care are un fundament filosofic şi ştiinţific foarte fragil. Sau unele pregătirile care se fac pentru “viitorul cuantic”: programe de master în inginerie cuantică, rapoarte despre inovație responsabilă. Baza ştiinţifică pentru tehnologii cuantice e mult mai solidă decât transumanismul şi nu e aproape deloc ideologică, dar pregătirile sunt disproporţionate faţă de gradul de maturitate al tehnologiilor - departamentele universitare le fac fiindcă e trendy şi e mai uşor să obţii finanţare dacă ai ai o legătură cu aceste tehnologii.
În ceea ce priveşte arta, de exemplu, am avut o prezentare care a adus în discuţie AI-ul generativ de imagini. Pentru artişti sunt valabile toate îngrijorările legate de proprietate intelectuală şi surveillance în contextul AI pe care le avem cu toţii, dar în practica artistică se dezvoltă deja strategii pentru a integra şi folosi aceasta tehnologie, fără îngrijorări existenţiale.
Podcastul “Telefonul fără fir”
Podcastul Telefonul fără fir este disponibil pe SoundCloud şi Spotify și în curând pe pagina noastră, telefonulfarafir.net. Fiecare episod pune în conversaţie doi dintre invitaţii în cadrul şcolii: un specialist în STEM şi unul în domenii socio-umane sau artistice. Ideea exista de la începutul proiectului, dar şcoala de vară este cea care ne-a lămurit care ar trebui să fie subiectele, perechile de vorbitori, concluziile.
În afară de episodul introductiv, avem o discuţie între Alin Răuţoiu, Marina Oprea şi Beti Toma despre cum citim internetul, cine ne învață să îl citim şi ce înseamnă până la urmă acest skill de a citi şi interpreta internetul, o discuţie între Alexandru Evanghelidis si Ciprian Făcăeru despre graniţele dintre virtual si real, o discuţie între Marina Mironica si Florina Dumitru pe marginea impactului consumerismului tehnologic asupra mediului, o discuţie între Raluca Oancea si Ciprian Ştirbu despre inteligenţa artificială.
În ultimul episod, eu stau de vorbă cu Lorin Ghiman despre transumanism şi calculatoare cuantice: ce tehnologii ne sunt promise de aceste domenii, de ce, mai ales, ce ar însemna să injectăm responsabilitate în procesul de inovare.
Predicție pentru 2024
Nu e neapărat domeniul meu de competenţă, dar, bineînţeles, AI-ul. Aş zica că mai important decât competiţia pe content production este faptul că AI-ul schimbă cum ne raportăm la colectarea şi analiza datelor demografice.
Tehnologia și joburile
Cu apariţia AI-ului (presupun că asta e tehnologia nouă despre care ne punem cu toţii această întrebare) e posibil ca unele slujbe despre care credeam că sunt imune la automatizare fiindcă implică creativitate să fie totuşi automatizate până la urmă. Cum a fost şi cazul cu tehnologiile din trecut, acest lucru se va întâmpla atunci când investiţia în noi tehnologii devine mai rentabilă decât găsirea unei forţe de muncă mai ieftine, şi când devine credibil că tehnologia e suficient de robustă încât să producă rezultate pentru un viitor nedefinit. Nu cred că suntem acolo, pe partea cu rezultate robuste.
Dilema acestor zile
Pe mine personal mă neliniştesc întrebările legate de tehnologii cuantice, chiar dacă nu sunt de interes larg. Există încercări din partea comunităţii ştiinţifice de a păstra control asupra procesului de inovare, e neobişnuit pentru fizicieni şi sunt curioasă dacă vor reuşi.
