[Desen pe bandă] Victor Drujiniu: Banda desenata poate fi un mesager foarte important si vocal in societatea de azi

Victor Drujiniu deseneaza inca de la gradinita, fiind profund influentat de colectia PIF a tatalui sau. A fost autodidact in ce priveste benzile desenate, fiind intr-o concurenta amicala cu un tovaras din copilarie, iar apoi a urmat Liceul de Arta din Sfantu Gheorghe. A realizat BD-uri scoase de edituri din Franta si America, iar din 2018 preda un curs de BD la facultatea de Arte si Design Timisoara. A lucrat printre altele la adaptarea oficiala a filmului Predators si la Incredible Hulk.

Un alt proiect foarte interesant si palpitant pentru mine a fost Batman: Arkham Origins, un album de banda desenata realizat pentru platformele digitale, si care completa povestea din jocul cu acelasi nume. Bineinteles ca am fost extrem de incantat de a avea ocazia sa-l desenez pe Batman, unul dintre eroii copilariei mele

Victor spune ca printre cele mai mari schimbari pe piata de BD din ultimii ani o reprezinta posibilitatea ca un proiect de succes sa fie preluat de catre un studio de la Hollywood sau un studio de gaming, care sa dezvolte si sa adapteze povestea intr-un film, un serial sau joc video. Cat despre temele abordate in benzile desenate, acum exista comics-uri care se pot incadra in toate genurile literare, cu o mare diversitate de stiluri de ilustratie.

Primele desene

Primele mele experiente cu desenul sunt strans legate de benzile desenate si le-am avut inca in perioada gradinitei. Tatal meu avea o colectie mare de reviste Pif (Gadget) din Franta si tin minte CAT de fascinat eram de povestile de acolo. Asta era partea frumoasa a Pif-urilor, ca aveam mai multe povesti in paralel in fiecare numar. Genuri diferite, stiluri de desen diferite si eram vrajit. Eu ma trezeam in weekenduri si ma puneam sa desenez la masa din bucatarie, unde ma gaseau ai mei, atunci cand se trezeau si ei.

Ce s-a schimbat in ultimii ani in domeniu

Pfu, aceasta este o intrebare destul de complicata, sau mai exact, presupune un raspuns complex. S-au schimbat atatea incat nici nu stiu de unde sa incep. In primul rand povestile din benzile desenate s-au diversificat dincolo de orice ne-am fi putut imagina acum 10-15-20 de ani. In Europa, in zona franco-belge ele erau mai diverse deja, dar vorbind de comics-urile americane, pot spune ca a fost un adevarat boom. Ca urmare au aparut tot mai multe edituri “indy”, care promoveaza si publica si altceva in afara de povesti cu supereroi. Si le permit autorilor (scenarist, artist) sa-si pastreze drepturile asupra produsului. Facand o paralelea cu literatura, acum avem povesti in comics care se incadreaza in mai toate genurile literare, in special in proza, bineinteles.

Toata aceasta diveristate de genuri si povesti au dus inevitabil si la o diversitate de stiluri artistice in ilustrarea lor. Aici intervine si partea cu tehnicile, aparitia digitalului si a tabletelor/ instumentelor digitale, care au transformat din nou fata acestei industrii si a “meseriei” de ilustrator in sine. Toate aspectele industriei se leaga si se interconditioneaza, asa cum cred ca e si firesc.

Revenind la schimbarile din domeniu. Probabil ca cea mai mare si insemnata schimbare o reprezinta posibilitatea ca un proiect de succes sa fie preluat de catre un studio de la Hollywood sau un studio de gaming, care sa dezvolte si sa adapteze povestea intr-un film, un serial sau intr-un joc video. Pe piata indy din State, acesta este, cred, telul principal in ziua de azi. Si pentru ca vorbeam de interconectivitate, in acest climat actual lucrurile sunt mult mai organice si pot evolua si in sensul invers; publicul poate fi indrumat catre benzile desenate in ziua de azi tocmai datorita produselor media, ca filmele, serialele TV sau jocurile.

O alta schimbare majora aparuta recent, in ultimii 2 ani, este aparitia unor platforme speciale care le permit creatorilor de comics sa creeze continut, fiind platiti si, unde, pe baza de abonamente, publicul interesat sa ii poata urmari, atat la lucru cat si citindu-le in premiera noile creatii. Este un domeniu organic, care evolueaza, se transforam si se adapteaza in permanenta.

Rolul benzii desenate in 2022

Cred ca ti-am raspuns partial la aceasta intrebare mai sus. Nu s-a dus vremea eroilor fantastici, iar filmele Marvel dovedesc asta cu varf si indesat. Chiar si unele dintre filmele celor de la DC/ Warner. Esta clar ca inca exista o mare atractie si cerere pt supereroi, iar filmele Marvel doar au deschis poarta unui public mult mai larg pentru a-i primi si pentru a-i consuma.

Insa dincolo de supereroi, asa cum spuneam mai sus, lucrurile s-au diversificat mult in ultimele doua decenii. In ziua de azi banda desenata gaseste public in toate categoriile de varsta, in toate categoriile sociale si peste tot in lume. Nu as putea sa-ti spun exact daca sunt anumite topicuri care domina, dar am observat o crestere semnificatva in zona genului horror, de la psihologic la gore. De asemenea am observat o mai mare raspandire a genului fantasy (medieval sau altele).

In ceea ce priveste mesajele, da, exista un val vizibil de proiecte care trateaza si promoveaza mesajul verde, mesajul climatic sau cel al diferentelor de rasa si / sau gen. Cum spuneam mai sus, este un domeniu organic si acesta este un lucru deosebit de bun. Banda desenata poate fi un mesager foarte important si vocal in societatea de azi.

Colaborarea cu editura din Franța

Ca in orice comparatie, exista plusuri si minusuri, avantaje si dezavanaje. Dar voi incerca sa vorbesc despre aspectele bune, care sunt numeroase. Cele doua piete desi vand acelasi tip de produs, sunt foarte diferite in multe aspecte. Punctual, o banda desenata produsa in Franta are un format cu totul diferit, un numar mai mare de cadre pe pagina, mai multe detalii in fundaluri si o atentie mai mare per ansamblu la calitatea artei si chiar a produsului final. Aici am invatat ca scenaristul poate avea un rol activ in a oferi feedback pe schitele paginilor sau chiar in anumite modificari pe paginile finale. Insa ceea ce este cel mai important este rabdarea lor si timpul pe care il aloca proiectelor, tocmai pentru a scoate cel mai bun produs final posibil.

O paralela intre ce se intampla in Romania versus piata de afara

Aici ma pui intr-o pozitie usor incomoda. Noi nu prea avem piata… Cate reviste / albume romanesti sau chiar traduse apar la noi lunar? A existat un mic boom acum 7-8 ani, cand a fost publicata revista HAC (Harap-Alb Continua), alaturi de care au mai fost publicate si miniserii ca TFB (Tinerete Fara Batranete) si incepusera sa fie publicate tot mai multe titluri traduse din SUA. Insa piata (si publicul) de la noi nu cred ca au fost pregatite si s-a ajuns la o autosaturare a acesteia si, inevitabil, la crash. Ma bucura insa sa vad ca mai exista initiative in continuare, cum este cea a celor de la Libertatea, cu seria Marvel Must Have. A fost o surpriza foarte placuta si nu doar pentru aparitia ei in sine, cat si pentru raportul calitate / pret pe care il ofera. Un produs la calitate americana, dar la un pret romanesc. Aici este cheia! Productii autohtone nu prea sunt, sau nu sunt promovate adecvat. Aici sunt de mentionat si de remarcat surorile Surducan (Ileana si Maria) din Cluj, care ne fac cinste, atat pe piata autohtona, cat si in afara.

Festivalurile de profil din Romania

Din cate stiu avem 3 festivaluri de profil in tara la ora actuala: cel mai mare este East European Comic Con (Bucuresti), Festivalul de Benzi Desente Istorice de la Brasov si ComicsFest, tot la Bucuresti.
Din pacate, recunosc, ca nu stiu prea multe despre benzile desenate istorice romanesti, deoarece eu am crescut avand cu totul alte referinte (Pif-urile si benzile desenate cu supereroi, traduse si publicate in limba maghiara, care se gaseau la chioscurile de ziare din Sfantu Gheorghe).

Mi-a ramas in minte o singura banda desenata istorica romaneasca pe care am citit-o si care fusese publicata intr-un almanah din 1988 - daca nu ma insel - si intitulata: Stejarul din Borzesti. Era povestea prieteniei din adolescenta dintre Stefan cel Mare si o viitoare capetenie tatara si, respectiv, reintalnirea lor peste ani, ca adversari, in aceleasi locuri, langa celebrul stejar din Borzesti.

Cat dureaza de obicei lucrul la o banda desenata 

Depinde de mai multi factori si in primul rand de piata pentru care lucrezi. Atunci cand lucram pentru cei din SUA aveam de produs in jur de minim 14 pagini creionate pe luna. Cu Soleil, eu fac atat creionajul cat si tusurile, iar asta dureaza mai mult. Aici media este de 5-7 pagini pe luna, dar si asta variaza in functie de complexitatea paginilor, ritmul in care primesti scenariile etc.

Tehnicile de desen folosite de tine

Eu lucrez folosind o tehnica mixta: desen digital si traditional. Astfel: la plansele pentru Soleil - unde fac atat creionajul cat si tusul - realizez schitele si creioanele digital; pe urma le printez pe planse A3 , unde le trasez in tus de mana, iar dupa aceea le scanez, le curat digital, mai adaug mici efecte / filtre si pe urma le trimit editorului. Digital, folosesc Photoshop si o tableta Wacom Intuos Pro L size.

Unde se poate invata desen specializat pentru banda desenata

Din pacate la noi nu exista scoli specializate in predarea expresa a benzii desenate; insa in ultimii ani
s-a introdus aceasta disciplina in programa facultatilor de arte de la Cluj si de aici din Timisoara. Nu stiu de alte facultati, de aceea nu le mentionez. La Timisoara eu am fost invitat sa predau acest curs incepand din toamna lui 2018. El este in lista de materii optionale si / sau facultative din anii I si II, valabil pentru toate sectiile din cadrul Departamentului de Arte vizuale ale FAD.

De asemenea, incepand cu acest an, la initiativa d-lui Pepene Nicolae, manager al Muzeului Judetean de Istorie din Brasov, s-a organizat prima editie a unui curs de Banda desenata istorica, la Brasov. Profesori invitati au fost colegii si prietenii mei, Marko Stojanovic, scenarist de benzi desenate din Serbia si Octav Ungureanu, autor de benzi desenate comice, impreuna cu mine. Acolo cursantii pot invata notiuni generale de banda desenata - scenariu si compozitie / desen - si au ca tema realizarea unor povesti proprii cu tematica istorica. Intentia dansului este de a transforma acest curs intr-unul anual, deci iata inca o oportunitate pentru cei pasionati si dornici sa fie initiati in aceasta arta.

Eu am fost autodidact, iar dupa incheierea gimnaziului am intrat la Liceul de Arta din Sfantu Gheorghe pentru a-mi completa cunostintele de specialitate. Insa pe partea de banda desenata, am invatat singur si impreuna cu un bun prieten, cu care am desenat cot la cot ani de zile. A fost o concurenta amicala, care ne-a ajutat pe amandoi sa crestem si sa ne dezvoltam, fortandu-ne in permanenta sa desenam unul mai bine decat celalatlt.

Banda desenata in era social media

Aceasta este o discutie care a fost pornita cu cativa ani in urma, de cand au inceput sa apara si benzile desenate in format electronic, apoi cele create special pentru formatul de telefon sau tableta. Existase atunci o temere ca benzile desenate tiparite vor disparea, insa in cele din urma acest lucru nu s-a intamplat. Ele coexista armonios, deoarece in continuare exista public care prefera sa colectioneze albumele tiparite, alaturi de publicul care este mai prietenos cu tehnologia si prefera variantele digitale ale acestora create pentru anumite platforme specializate.

Proiectele tale de BD

Cu siguranta cel actual este unul dintre cele mai interesante, fiind un medieval fantasy, despre o fratie de asasini. Mai exact un grup de 4 adolescenti, care sunt adusi in sanul fratiei si antrenati pentru a deveni varful de lance al acesteia, ei primind si niste abilitati supraomenesti.

Unul dintre cele mai interesante a fost Predators, adaptarea oficiala a filmului cu acelasi titlu, din anul 2010, care i-a avut in disptibutie printre altii pe Adrien Brody, Laurence Fishburne, Danny Trejo sa. A fost interesant pentru ca proba pentru a obtine proiectul a constat in realizarea unor planse pentru fiecare dintre actorii principali, care pe urma au fost analizate si aprobate de catre staff-urile acestora. Iar, conform spuselor agentuui meu de la acea vreme, Robbie Rodriguez m-ar fi ales personal pentru a fi artistul care avea sa realizeze desenele din adaptarea filmului.

Un alt proiect foarte interesant si palpitant pentru mine a fost Batman: Arkham Origins, un album de banda desenata realizat pentru platformele digitale, si care completa povestea din jocul cu acelasi nume. Bineinteles ca am fost extrem de incantat de a avea ocazia sa-l desenez pe Batman, unul dintre eroii copilariei mele.

Top 3 benzi desenate all time

Ultimates vol 1 si 2, scrise de celebrul Mark Millar si desenate de Brian Hitch
Kingdome Come, scrisa de Mark Waid si ilustrata de imensul Alex Ross
Siegfried, scrisa si ilustrata de Alex Alice
Planetary, scrisa de de Warren Ellis si desenata de John Cassaday
Empress, scrisa de Mark Millar si desenata de Stuart Immonen (artistul meu preferat)