Proiectele pro bono aduc satisfacția promovării binelui, însă sunt de multe ori complexe și presupun alocarea de resurse importante din partea agențiilor. Într-un context economic dificil, cu bugete reduse și proiecte anulate, dar și cu așteptări crescute din partea consumatorilor, cum iau agențiile decizia ce proiecte să susțină?
Delia Mărgărit, Managing Partner la The GOOD Company, spune că au învățat să pună limite sănătoase pentru business și că au criterii clare pentru acceptarea unui proiect pro bono. Vor să facă lucrurile bine, așa că implicarea presupune un efort mare din partea echipei.
Pe de altă parte, este nevoie și ca partenerii dintr-un proiect pro bono să vină cu un plan clar, cu beneficii bine definite, dar și cu dedicare din partea propriei echipe. Altfel, colaborarea devine una dificilă.
Într-un context mai larg, Delia întoarce întrebarea și ne provoacă să ne gândim dacă nu cumva și pitch-urile sunt proiecte “pro bono”, având în vedere că există așteptarea din partea companiilor ca agențiile să participe pe cheltuiala lor. Mai multe idei care ne pun pe gânduri, mai jos.
Proiecte în 2022
Colaborăm cu echipa unui festivalul chiar interesant, CONSOLID8, o inițiativă care ne-a cucerit de la bun început. Pe scurt, este primul festival dedicat tehnologiei verzi și soluțiilor sustenabile, organizat în Brașov la început de octombrie, un oraș cu un mare potențial în anii următori. The Good Company este responsabilă de gestionarea activităților de comunicare. Este work in progress, sperăm să fie o primă ediție de impact, care să fie doar motorul pentru următoarele.
Criterii și alegeri dificile
It’s a tough world când este vorba despre proiectele pro bono. Din păcate, când ai în spate o companie cu salarii de plătit la final de lună, e foarte greu să te îndrepți către multe proiecte pro bono. Așa că avem două direcții în care oferim consultanță și ore de lucru din timpul de lucru cuantificabil:
- Atunci cand proiectul în sine este relevant pentru noi și activitatea noastră, din alte perspective față de cea financiară: oportunități de networking, cauza susținută în care credem, mesaj comunicat, cu potențial pe termen lung, motivația din spatele proiectului, dorința de implicare a echipei, etc.
- Atunci când ni se solicită ajutorul, însă resursele sunt limitate și nu putem fi “all in”, context în care oferim câteva ore de consultanță echipei din spatele proiectului, însă doar în măsura în care considerăm că input-ul nostru ajută cu adevarat un proiect cu potențial.
ONG-uri partenere
Momentan, lucrăm cu echipa CONSOLID8, este o relație de respect reciproc care se vede și în modul în care gestionăm colaborarea: win-win pentru ambele părți.
Evoluția
În primii ani, era un efort constant să raspundem solicitărilor (multe, din sfera personală) - ni se cerea ajutorul din toate părțile, de multe ori pro bono. Din păcate (sau din fericire), am învățat să punem limite (spun eu, sănătoase) pentru ca TGC sa fie un business, nu doar o agenție de caritate. Cum ziceam mai sus, it’s a tough world, este minunat să ai și proiecte pro bono, însă trebuie să știi când să te oprești și care sunt nevoile tale de zi cu zi.
Resurse alocate
Depinde de complexitatea proiectului. Să fiu sincera, nu facem niciodată rabat de la calitate. Proiectele pro bono pot fi, de fapt, super complexe, e nevoie de oameni cu experiență în spate pentru a le gestiona/coordona, pentru a le înțelege. Dacă tot suntem “all in”, încercăm să o facem serios, nu doar din vorbe. De aceea, selectarea unui proiect pro bono e cu atât mai dificilă, pentru că presupune o alocare de ore de lucru deloc de neglijat în interiorul agenției.
În același timp, satisfacția pe care o ai atunci când susții un proiect în care crezi/o cauză socială/un om care vrea binele celor din jur este, de multe ori, greu de comparat cu lista lungă de proiecte taxate în agency fee.
De ce au nevoie ONG-urile
De multa implicare din parte echipei interne, lucru greu de obținut. Acolo e nucleul de comunicare de multe ori și gândirea din spatele unui proiect/a unei inițiative. Și, atunci când apelează la resurse externe (cum este o agenție de comunicare), e nevoie de un plan bine pus la punct în ceea ce privește avantajele colaborării: o listă foarte clară cu ceea ce poți oferi tu ca proiect/ONG partenerului tău și ce te aștepți să obții de la el. Fără a clarifica aceste aspecte și a înțelege avantajele colaborării, se vor lovi de mulți munți greu de străbătut.
Binele în România
Se vorbește despre bine peste tot, în bula noastră. Nu știu cât de mult “bine” ajunge la mase și în toate orașele/satele din România. Este greu de vorbit despre “bine” în agenții, când discuțiile de zi cu zi sunt despre bugete tăiate, proiecte anulate, pitch-uri din ce în ce mai complexe și mai obositoare, proiecte cu deadline strâns etc. By the way, pitch-urile sunt sau nu initiative pro bono? :) Poate ar trebui deschisă și o discuție despre pitch-urile “pro bono”, ce ziceți?