„Play as living”este motto-ul The Creatives – un start-up care a apărut din dorința fondatorilor săi de a susține industriile creative și culturale, de a fi suport pentru artiștii și antreprenorii la început de drum, și nu numai. De ce nu am schimba paradigma învechită care spune că munca trebuie să fie ceva greu, monoton și obositor? De ce nu am încerca tot mai mulți dintre noi să facem din joaca creativă un mod de a trăi, de a lucra?
Antreprenorii Ada Galeș și Ionuț Țața cred că, odată automatizate cât mai multe meserii, vechile modele economice vor cădea, lăsând loc noilor forme de muncă creativă. Iar pentru a profita din plin de acest moment, societatea și oamenii trebuie să fie pregătiți.
"Artiștii și creativii au nevoie să înțeleagă ce înseamnă un business sau să le fie create contexte în care să întâlnească parteneri cu care se pot dezvolta împreună. Suntem atât de dispersați și nu știm nici unii de alții, nici mare lucru unii despre alții".
Ionuț Țața și Ada Galeș au planuri mari cu The Creatives pentru acest an, pe lângă serviciile de investiții își propun să deschidă și un registru creativ în blockchain prin NFT-uri pentru produse creative. Cu ei povestim în continuare mai multe despre industriile creative și despre mecanismele de sprijin al artiștilor și antreprenorilor care activează în ele.
Oamenii The Creatives
Ada: Eu sunt actriță la Teatrul Național în București și mai am un business, tot în zona de industrie creativă, We Are Phoenix, axat pe produse pentru casă și corp care încearcă să îmbine arta (ilustrația) cu wellbeing-ul și sustenabilitatea. Pentru mine a fost foarte important să dau de anteprenoriat, pentru că de mult timp căutam un spațiu care să-mi ofere posibilitatea să-mi revărs dependența de muncă, entuziasmul și curiozitățiile intelectuale, nevoia constantă de dezvoltare. Cred cu tărie că odată ce o să ajungem să înlocuim muncile redunante cu automatizări, oamenii se vor îndrepta către ocupații mai degrabă creative. E nevoie să pregătim societatea pentru asta.
Creativi sunt cu toții, intrinsec, iar prin creativitate, educarea noastră în zona asta, exersare, cred că am căpăta mai multă reziliență și bucurie.
Profesional cred că ne unește dorința de a face ceva pentru oameni, de a gândi dezvoltarea generațiilor viitoare. Mai mult decât atât, ne unește și căsnicia, care se intersectează cu munca și nu se putea întâmpla decât dacă am a fi avut valorile și planurile de viitor aliniate. Cel puțin cred asta în ceea ce ne privește.
Ionut: Eu sunt economist și mi-am petrecut jumătate din viata preocupat de antreprenoriat si dezvoltare economica. Am deschis diverse afaceri de-a lungul timpului, de la cafenele și spații de coworking la centre de transfer tehnologic și întreprinderi de economie socială. Mi-a placut mereu modul in care antreprenoriatul poate schimba paradigmele economice si sociale, si cel putin in ultimii 10 ani m-am concentrat pe a experimenta asta prin diverse proiecte.
Am fondat si conduc o organizatie - Iceberg+ - care se afla de cativa ani printre “movers & shakers” ai scenei de inovare, transformare digitala si transfer tehnologic din regiunea de Sud-Est a Europei. Aceste trei concepte incep deja sa fie pe buzele tuturor liderilor de opinie din politica, business si societatea civila, dar putini vorbesc despre lantul de valori (atentie, nu ma refer la lantul de valoare!) din spatele acestora. Si asa ajungem la o valoare careia i se ofera arareori suficienta importanta si recunoastere in spatiul public din Romania – creativitatea. Activitatile economice care pun aceasta valoare in centrul modelului lor de business – denumite generic Industriile Culturale si Creative - sunt un fel de “underdog” al economiei romanesti, avand in vedere ce au produs raportat la ce sprijin au primit. Conversatiile despre genul asta de idei au facut ca din relatia personala cu Ada sa ajungem sa lucram la un proiect profesional comun pe subiectul industrilor culturale si creative.
Cum se înțeleg Ada creativul și Ada antreprenorul
Ada: Din actorie am înțeles foarte clar și e ceea ce prețuiesc cel mai mult: procesul de lucru. Încerc să aduc asta și în business. Artistic știm că un produs există datorită unei munci colaborative și că spectacolele se joacă indiferent de problemele personale. Mi se pare important asta și în anteprenoriat, să știi care e scopul și că există ceva mai mare decât origoliul fiecăruia.
Ideea de a face împreună un cluster creativ
Ada: Ideea a apărut ca un răspuns la o problemă care există în Europa și anume, la capitolul industrii creative/culturale, rămânem în urmă (față de America de Nord sau Asia). Avem enorm de mult potențial, pe care îl exportăm cu brio și nu ajungem să ne bucurăm de bogăția creativă și intelectuală pe care o avem.
Pentru demersul nostru a fost important să avem un motto care să ne ghideze și așa am ajuns la „play as a living”. Mizăm pe schimbarea paradigmei în care muncim, pe lucrurile care sunt în prim plan și pe o intersecție pe care o vedem din ce în ce mai tare în toate domeniile dintre artă, antreprenoriat si tehnologie.
Ionut: Probabil ca pentru mine ideea a face ceva de genul asta a aparut prima oara acum vreo 15 ani cand studiam proiectul Flanders District of Creativity, prin care guvernul Regiunii Flandra isi propuneau sa “faca Flandra creativa mai antreprenoriala, si sa faca Flandra antreprenoriala mai creativa”. Am crezut mult timp ca genul asta de proiect trebuie si poate deveni unul asumat politic si administrativ, la nivel local, regional sau national. Intre timp am avut insa cateva revelatii. In primul rand cred ca nu are sens sa mai asteptam dupa politici publice care sa sprijine industriile culturale si creative punctual si direct, pentru ca acestea vor livra prea putin, prea tarziu. E lamuritor sa ne uitam la ce au facut cei de la Nod Makerspace prin spirit antreprenorial pur si fara niciun sprijin public. In al doilea rand consider ca modelul consacrat de finantare al activitatilor culturale, prin diverse forme de granturi, poate fi de-a dreptul toxic pentru antreprenorii creativi sau culturali. In al treilea rand cred ca este irelevant sa planuim insular – orice proiect gandit la nivelul Bucurestiului, Clujului sau al Romaniei se autolimiteaza in vremurile noastre. Pe scurt: pentru mine a durat foarte mult sa ajung cu gandurile la forma actuala a proiectului nostru, si e mai bine asa. :)
Ce își propune The Creatives
Ada: Atât consorțiul cât și startup-ul The Creatives își propune să susțină industriile creative și culturale. Să funcționeze ca un fond de investiții (poate mai neconvențional), să ofere educație și inovație.
Ionut: Ne propunem sa cream o platforma europeana care sa investeasca in produse, servicii si proiecte din industriile culturale si creative. Practic vrem sa producem o schimbare de paradigma atat in sectorul creativ cat si in scena investitiilor. Sectorul creativ nu beneficiaza astazi in Europa de un ecosistem de sprijin – acceleratoare, incubatoare, fonduri de investitii - la fel de bine dezvoltat precum spre exemplu domeniul tehnologiilor digitale sau al energiei. Iar aceleasi doua sectoare sunt cele inspre care curg majoritatea investitiilor dinspre business angels, fonduri de VC si toate celelalte forme de organizare ale investitorilor. Ca sa va faceti o idee, nivelul investitiilor totale la nivelul intregii Uniunii Europene in startup-uri creative si culturale si-a atins apogeul in 2019, cu o valoare de 5,61 miliarde Euro. În 2020 a scăzut cu 30%, însă în același timp investiții în startup-uri per ansamblu au crescut cu 80% din 2018 pana in 2020.
Pentru a ajunge însă sa investim în startup-uri din acest sector trebuie însă sa dezvoltăm un ecosistem de servicii ce include și servicii educaționale, servicii de accelerare, infrastructuri fizice și platforme digitale noi. Pe acestea le vom dezvolta împreună cu partenerii noștri.
Partenerii voștri
Ionut: În momentul de fata avem aproximativ 60 de parteneri din întreaga Europa cu care purtăm aceasta conversatie si lucrăm la pasii urmatori. Printre parteneri se numara universitati, acceleratoare, hub-uri, incubatoare, investitori, ONG-uri. Am ajuns pas cu pas la ei, prin contact direct – cold calling – sau prin recomandare de la parteneri anteriori. Am discutat cu vreo 200 de organizații pentru a ajunge la cei 60, și o sa continuam conversatia si extinderea pe masura ce avansam cu proiectul nostru.
Serviciile pe care le oferiți
Ada: The Creatives își propune anul acesta pe lângă serviciile de investiții să deschidă și un registru creativ în blockchain prin NFT-uri (foarte simplu definit prin contracte de autenticitate) pentru orice produs creativ. Asta înseamnă că dacă sunt un designer vestimentar și fac o rochie să o pot indexa în registrul pe care îl facem. Ulterior rochia să poate fi produsă de un atelier, să poate fi cumparată de un mare retailer (cum ar fi Zara sau H&M), dar drepturile să se întoarcă transparent la mine ca artist și să poată fi văzut portofoliul meu pe thecreatives.eu.
Mai mult decât atât, ne dorim prin The Creatives să deschidem și forme noi de investiții și crowfunding tot prin NFT-uri (și blockchain). Îți dau un alt exemplu, uite, acum după filmul „Complet Necunoscuți” (care e pe Netflix), să zicem că ar vrea Octavian Strunilă (regizorul) să mai faca unul. Cei care am vazut filmul, ne-a plăcut, am jucat în el, credem în ce face, am putea să cumpărăm bucăți din viitorul lui film și să contribuim să-l facem. Evident că dacă devine profitabil ar putea fi un fel de bun de a investi ca orice gând pe care l-am avea de a cumpăra acțiuni la bursă. Bașca ceea ce poate face blockchainul este transparentizarea completă a plăților și încasărilor.
Ionut: Simplist, din perspectiva unui start-up creativ noi vom oferi practic învățare, sprijin si acces la finantare. La fel de simplist, din perspectiva partenerilor noștri oferim oportunități de investiții. Modelul nostru de generare de valoare are însă un anumit grad de complexitate, pentru ca în el agregam modelele clasice de accelerare, incubare sau investment cu noile paradigme bazate pe blockchain, smart contracts si NFT.
Ce ar însemna câștigarea unei finanțari europeane
Ada: Ar implica să ne schimbăm viețile pentru noi și pentru Europa, ar însemna o șansă chiar să rostologim ca un bulgăre de zăpadă dezvoltarea industriilor creative.
Ionut: Valorificarea resurselor financiare publice reprezinta una din piesele din puzzle-ul nostru. Aici ne utilizam fondurile europene intr-un mecanism inovativ orientat spre investitii in raport cu potentialul de piata in locul paradigmei prafuite bazate pe mecanismul de granturi – care intareste continuu prezumtia de „market failuire” a sectoarelor culturale si creative.
Modele de susținere pentru artiști și industriile creative
Ada: Cred că este nevoie, în primul rând, de educație. Formală și alternativă. Artiștii și creativii au nevoie să înțeleagă ce înseamnă un business sau să le fie create contexte în care să întâlnească parteneri cu care se pot dezvolta împreună. Suntem atât de dispersați și nu știm nici unii de alții, nici mare lucru unii despre alții. O să metaforizez și o să zic că nu știm mare lucru nici despre noi.
Ne gândim să oferim pe lângă educație, structuri în care oamenii să poate ști unii de alții și evident ne dorim să investim în business-uri în care credem.
Ionut: Am lucrat cu partenerii nostri pentru a intelege ce se intampla in intreaga Europa, care sunt tendintele si nevoile la nivelul antreprenorilor si creativilor, si care sunt cele mai bune modele pe care le putem aplica. Am identificat si studiat 650 de incubatoare, acceleratoare, comunitati si fonduri de investitii, si am “cartografiat” peste 7.500 de startup-uri. Dintre acestea din urma am identificat aproximativ 2.100 aflate la un nivel de dezvoltare incipient, care consideram ca au nevoie de servicii educationale, de accelerare si de acces la finantare pe care noi le putem oferi. Cat despre localizarea nevoilor, in tari precum Franta sau Germania unde exista deja programe sau infrastructuri specializate pe subsectoare precum muzica, gaming sau new media antreprenorii si creativii au mai putina nevoie de serviciile noastre. In general tarile in care e mai degraba nevoie de serviciile noastre sunt cele precum Italia, Polonia, Spania si desigur Romania.
Programe educaționale
Ada: Ca și educație vom încerca să îi facem pe oamenii de business mai creativi și pe artiști mai antreprenori. Cel puțin să creăm contexte în care să îi punem în legătură.
Ne dorim și să educăm publicul larg ce înseamnă industrii creative și culturale. Fără de care de fapt nimic nu ar fi posibil: nici interviul pe care îl scriu, pe un laptop cu un font, nici scrisul în sine, nici culorile site-ului, nimic. Ca să nu mai zic de tot ce ne-am bucurat și ne-a ajutat să trecem mai bine de pandemie: toată muzica, filmele și așa mai departe.
Ionut: Spre exemplu ne propunem sa construim în parteneriat cu universitățile cu care vom lucra niște programe care îmbina competențele creative cu cele tehnice și cele de business, intr-un program hibrid care implica invatarea in mai multe locații din Europa.
Cum arată creativitatea în business
Ada: Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le face exersarea „muschiului” creativității este capacitatea de a rezolva problemele pe care le întâlnești. Creativitatea aduce empatie, privire de ansamblu și plăcere. Cred că toate astea sunt importante nu doar în business ci și în felul în care trăim.
Efectele pandemiei în industriile creative și domeniile artistice
Ada: Atât industriile culturale cât și sectoarele creative au fost puternic lovite. Ceea ce cred că e un lucru bun în ceea ce s-a întâmplat este deschiderea către tehnologie. Din punctul meu de vedere, la noi în România, acest lucru încă este timid și prea puțin exploatat, dar cred că direcția de a combina ceea facem cu lumea digitală și a ne lăsa curioși este cea corectă.
Ionut: Dacă tineti minte, in martie 2020 circula o stire despre artistii independenti din Berlin care primeau 5.000 euro in contul lor pentru a supravietui lockdown-ului ce urma sa vina. Fast forward inainte 2 ani, si in Romania inca discutam despre daca si cum sa lansam masuri de sprijin pentru sectorul creativ. Si totusi sectorul creativ si-a dovedit ca e rezilient, chiar daca lipseste din planurile publice de rezilienta. Cred ca anii astia au oferit acestui sector un fel de “toughness” pe care va putea construi în viitor.
Recomandări pentru artiștii și antreprenorii din domeniile creative la început de drum
Ada: Aș zice ca în același timp în care învață despre business să se și apuce să testeze. Cred că de multe ori ne deziluzionăm sau ne blocăm într-un rabbit hole de informații și nu mai ajungem cu un prototip în piață. Cred că să ne decidem să testăm e cel mai important și să cerem ajutor.
Ionut: Sa inceapa sa se gandeasca cum pot sa isi scaleze produsul, serviciul, proiectul la o scara globala. Pentru asta au nevoie de o structura si o strategie de business, si probabil de acces la o serie de mijloace tehnologice. Iar pentru asta probabil ca vor trebui sa inceapa fie sa invete business si tehnologie, fie sa lucreze cu parteneri care stapanesc aceste subiecte si in care au incredere. Asa ca invatati rapid sau gasiti-va rapid parteneri de incredere.
