Bucureștiul are nevoie de artiști. Iar creatorii au nevoie de expunere, de o conexiune mai bună cu orașul și locuitorii lui. Este intersecția de la care a pornit București Re:imaginat, un apel de idei de proiecte culturale adaptate nevoilor și contextului actual al Bucureștiului. În cadrul acestui program, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București va finanța 35 de idei de activare culturală care pot fi implementate în capitală. Aflat la prima ediție, proiectul este dezvoltat de ARCUB în parteneriat cu Fundatia The Institute, DC Communication SRL, Filiala Teritorială București a Ordinului Arhitecţilor din România, Nod Makerspace, Zeppelin, Attila Kim Architects și Insula 42, lansează.
Mihaela Păun, Director ARCUB, spune că București Re:imaginat a apărut din nevoia de a imagina un București ceva mai prietenos și mai deschis față de oameni.
Programul s-a născut și din nevoia de a deschide acest dialog cu comunitatea creativă, de a-i invita să își exprime ideile și de a lansa aceste idei pe piața culturală, ca o resursă de creativitate pentru toți operatorii culturali din oraș, atât din sectorul public sau din cel privat, spune Mihaela Păun.
Proiectul vrea să susțină și să implice creatorii din România în dezvoltarea orașului. Ideile, inspirație și energia artiștilor sunt așteptate, sub formă de înscrieri, până pe 27 noiembrie. Ce caută cei de la ARCUB, care sunt criteriile de selecție și care este misiunea acestui proiect, povestește Mihaela Păun în rândurile de mai jos.
Bursele București Re:imaginat
Bursele de idei pentru proiecte culturale au apărut din nevoia de a sprijini financiar sectorul creativ, care a fost și este în continuare puternic afectat de situația pandemică pe care o traversăm, dar beneficiul financiar pentru autorii celor 35 de idei pe care le vom selecta este doar o parte a poveștii. Programul s-a născut și din nevoia de a deschide acest dialog cu comunitatea creativă, de a-i invita să își exprime ideile și de a lansa aceste idei pe piața culturală, ca o resursă de creativitate pentru toți operatorii culturali din oraș, atât din sectorul public sau din cel privat.
În esență, programul invită la un exercițiu colectiv de imaginație despre cum ar trebui să fie sau să arate un oraș în care să ne facă plăcere să trăim. De aici și titlul programului “București RE:imaginat” – care este o invitație adresată tuturor locuitorilor Bucureștiului, dar în special celor care au o minimă experiență în sectorul creativ, de a imagina un București ceva mai prietenos și mai deschis față de oameni.
Așteptări
Căutăm soluții creative pentru rezolvarea unora dintre problemele cu care se confruntă Bucureștiul, în special cele care se referă la utilizarea spațiului public, la activarea cartierelor și a zonelor limitrofe ale orașului, soluții care să recreeze legătura emoțională a locuitorilor cu orașul în care locuiesc și să potențeze sentimentul de apartenență la o comunitate – fie că este vorba de mici comunități de cartier sau de marea comunitate, care este Bucureștiul.
Sperăm ca acest exercițiu de colaborare și de deschidere din partea noastră și al partenerilor noștri să nască dorința de a contribui, cu o idee sau cu un proiect, la viața orașului. La nivel social, cred că această dorință de implicare este indispensabilă pentru a avea un oraș fericit, un oraș în care oamenilor le face plăcere să trăiască și un astfel de oraș creează în sens invers această dorință de implicare. E un proces circular din care toată lumea are de câștigat.
Expozitie I HUMAN/ ARCUB
Criterii de selecție
Se pot înscrie persoanele fizice sau grupurile de persoane care au o experiență minimală în domeniul cultural. Procesul de înscriere este foarte simplu: cei interesați trebuie să completeze un formular de înscriere în care să prezinte pe scurt ideea lor (le solicităm o scurtă descriere a proiectului, zona de adresabilitate, descrierea nevoilor cărora le răspunde proiectul, modul de implicare a comunității în proiect, potențiali parteneri etc.), o declarație pe proprie răspundere și să atașeze un CV sau o scrisoare de recomandare pentru cei care au o experiență mai mică de un an.
Ne uităm în primul rând la originalitatea ideilor propuse, la impactul pe care acestea pot sa îl aibă în oraș, la modul de implicare al comunității, la adaptarea ideilor la tematicile apelului și la măsura în care ideea se poate transforma într-un proiect fezabil și finanțabil în cursul anului viitor.
Obiectivul programului
Ne dorim să dezvoltăm un portofoliu de idei care pot să producă o schimbare în ce privește calitatea vieții în oraș, idei care să fie preluate și implementate nu doar de noi, ci și de partenerii noștri și de alte organizații publice sau private. Dincolo de sprijinul efectiv pe care îl oferim pentru cele 35 de idei și acompanierea lor pentru a deveni proiecte, scopul programului este și dezvoltarea unei rețele de parteneri și a unui mecanism de implementarea și finanțare a acestor idei și poate și a altora similare, pe termen lung.
Deja am creat o rețea de parteneri din care fac parte unele dintre cele mai importante organizații și entități culturale din București: The Institute, Ordinul Arhitecților din România – Filiala București, DC Communication, Nod makerspace, Revista Zeppelin, Attila Kim Architects și Insula 42 și sperăm să continuăm să o extindem.
Cele mai mari probleme în București
Cred că una dintre cele mai mari probleme este lipsa spațiilor artistice sau a spațiilor de producție sau inadecvarea acestor spații pentru evenimente culturale (mai ales din punctul de vedere al siguranței la cutremur pentru unele instituții publice), dublată, în cazul sectorului independent/ neinstituționalizat, de lipsa unui sprijin financiar constant și consecvent. Este ceea ce Primăria Capitalei a încercat să suplinească anul acesta prin sesiunea de finanțare nerambursabilă pe care am derulat-o la ARCUB și prin apelul de idei despre care vorbim, dar este nevoie de o susținere mai previzibilă și mai consistentă pentru acest sector.
Pe lângă toate acestea, cred că una din problemele care probabil creează toate aceste situații este lipsa de comunicare și poate lipsa de înțelegere a nevoilor fiecărei părți. Pentru că aici funcționează în sens dublu. Cred că e nevoie de o comunicare mai bună între diferiții actori ai scenei culturale, de la administrație publică la comunitatea artistică, instituții culturale, companii și organizatori privați de evenimente. Uneori e nevoie doar să ne așezăm la aceeași masă și să ne punem de acord, uneori e nevoie de mai mult, dar multe probleme pleacă de la lipsa de cooperare și colaborare între toți acești actori, care creează o concurență falsă. În ce ne privește, am fost mereu deschiși pentru dialog și programul burselor de idei este doar un exemplu în acest sens, care sperăm să funcționeze ca un model de bune practici.
Dincolo de toate acestea, sunt și lucruri bune care s-au întâmplat în ultimul an și poate cel mai bun exemplu este dorința oamenilor de a veni la spectacole, apetența pentru evenimente culturale după un an de restricții și de lipsuri și creativitatea născută din această lipsă. Am văzut concerte între blocuri, concerte de la balcon, concerte pe Zoom, am susținut chiar noi un spectacol de teatru livrat la domiciliu, sunt multe exemple în acest sens determinate de faptul că viața oamenilor s-a concentrat în ultimul an mult mai mult în propriile locuințe sau în imediata lor apropiere, în cartiere și spații adiacente. Și mai cred că această imposibilitate de a participa fizic la evenimente a generat un salt, forțat e drept, în sfera tehnologiei. Un lucru bun e că ne-am dat seama că există o limită a ceea ce poate fi transmis prin acest mijloc de comunicare, nu toate formele artistice se pretează la acest transfer, dar e un subiect care merită discutat cu siguranță.
Avem nevoie de încredere
Bucureștiul are nevoie de implicarea activă a comunității artistice și comunitatea artistică are nevoie de implicarea administrației locale. Este, din nou, un proces în sens dublu. Creatorii cred că oferă și au oferit de-a lungul timpului partea lor de sprijin, și-au manifestat dorința de implicare și chiar au luat, în multe cazuri, lucrurile pe cont propriu. Sunt multe exemple de antreprenori în domeniul cultural care au construit evenimente extrem de utile pentru oraș și care continuă să genereze schimbări în bine, unul din exemple fiind chiar Street Delivery sau Dâmbovița Delivery, Festivalul Diploma, Cartierul Creativ – câteva din evenimentele inițiate de cei care sunt membri în comisia de selecție a ideilor și pe care ne bucurăm foarte tare să îi avem alături de noi.
În general, cred că toți avem nevoie de încredere unii în alții, ceea ce nu e deloc ușor de obținut, dar este fundamental pentru buna funcționare nu doar a sectorului cultural, ci a societății ca întreg. Și pe lângă încredere, avem nevoie de coerență în acțiuni și decizii și de predictibilitate.
Street Delivery. Foto: Mircea Ioan Topoleanu
ARCUB în 2021
A fost un an ceva mai bun decât 2020, primul an de pandemie ne-a luat pe toți prin surprindere și ne-a blocat efectiv. Nu a fost atât de animat pe cât ne-am fi dorit, pentru că nu am putut să reluăm evenimentele mari pe care ARCUB le-a organizat de-a lungul timpului, festivalurile de teatru de stradă, de jazz, Festivalul Internațional al Luminii – evenimentele pentru comunitate care au adunat sute de mii de oameni de-a lungul timpului, dar am încercat să ne facem treaba și să sprijinim comunitatea artistică. Am lansat o linie de finanțare nerambursabilă în luna mai și am continuat să realizăm evenimente în parteneriat cu diferiți operatori culturali din București – am fost parteneri ai Festivalului Național de Teatru, ai Festivalului SoNoRo, Romanian Design Week, Art Safari, și multe alte evenimente mai mari sau mai mici.
Provocările au fost mereu legate de această situație incertă și de nesiguranța organizării evenimentelor, dar cred că per ansamblu 2021 a fost un an în care am avut mai mult timp de introspecție, timp pe care în alți ani nu l-am avut și uneori e util și chiar recomandat să existe astfel de momente. Pe noi ne-a ajutat să ne structurăm mai bine activitatea.
Proiecte interesante
Mi-e greu să aleg, ARCUB a organizat sute și sute de proiecte de-a lungul timpului, dar probabil că cele mai interesante pentru public sunt evenimentele de stradă pe care le-am amintit mai sus, la care se adaugă multe altele pe care le-am desfășurat în toate zonele Bucureștiului.
Pentru noi ca instituție, cea mai interesană a fost poate perioada 2014-2016 când am coordonat procesul de candidatură a Bucureștiului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, o perioadă în care am lucrat alături de peste 200 de experți, consultanți, profesioniști și practicieni din domeniul cultural la elaborarea Strategiei Culturale a Bucureștiului, un document care a fost aprobat de Consiliul General al Municipiului București în 2016. A fost un demers de pionierat, extrem de util pentru noi ca instituție, pentru scena culturală din București și pentru oraș în general, un proces din care am învățat alături de consultanți internaționali cum să structurăm proiecte pentru comunitate, cum să implicăm locuitorii orașului în activități culturale și în general cum ar trebui să arate un oraș în care cultura funcționează ca motor de dezvoltare.
Multe dintre acțiunile care au avut loc în acea perioadă au generat schimbări reale în București și ce încercăm acum, inclusiv prin acest program de finanțare a ideilor creative, dar și prin linia de finanțare a proiectelor culturale, este să refacem acea energie creatoare și creativă, să strângem din nou în jurul nostru comunitatea culturală și să construim împreună.
Promovarea culturală
Strategia de promovare urmează linia conținutului artistic și a conținutului de programe și proiecte culturale. Ce încercăm mereu să facem este să fim deschiși și disponibili pentru oricine vrea să intre în legătură cu noi și să facilităm cât de mult posibil accesul – în sens larg – al publicului la evenimentele noastre. Acest lucru poate însemna un site accesibil și prietenos, o imagine atractivă, un set de materiale de promovare bine făcute, utile, texte bine scrise și pe înțelesul oamenilor, disponibilitatea de a răspunde la întrebări, dar și atenție la confortul fizic al oamenilor în spațiile în care desfășurăm activități (de la lucruri banale, legate de curățenie până la acces facil cu mijloace de transport) și la modul în care se prezintă personalul instituției și multe altele.
Este un proces în continuă dezvoltare și cred că în special în ultimii ani, promovarea în domeniul cultural ține sau ar trebui să țină și loc de educație culturală. Noi am încercat de fiecare dată, și cred că este de datoria noastră ca instituții publice, să creăm punți de legătură cu publicul, să găsim ancore de comunicare, să traducem mesajele noastre pe înțelesul lor. Nu ne putem aștepta ca generațiile de azi să răspundă în același fel în care o făceau generațiile părinților noștri, trăim în lumi diferite, avem preocupări diferite și arta nu este neapărat una din ele. Trebuie să o recunoaștem și cred că trebuie să facem mai multe în acest sens, noi ca instituții publice. Nu mai putem rămâne în turnul nostru de fildeș și nu ne mai putem aștepta ca oamenii să înțeleagă și să aprecieze ce avem noi de spus din oficiu. E nevoie de o mai mare deschidere către public, de o mai bună înțelegere a nevoilor lor, e nevoie și de studii în acest sens, mai detaliate și mai concentrate pe nevoile specifice ale unei instituții și ale diferitelor categorii de public.
În ce ne privește, încercăm mereu să îmbunătățim acest proces de comunicare, recent am schimbat și identitatea vizuală a instituției, am îmbunătățit website-ul, am încercat să schimbăm tonul comunicării, am investit în partea video, încercăm să structurăm programe de educație culturală și de dezvoltare a publicului, tocmai pentru a încerca să ne deschidem mai mult, pentru a fi mai aproape de public. Dar este un demers care trebuie abordat la nivel structural, sistemic și care se întâmplă de cele mai multe ori în lipsa unor instrumente și mijloace adecvate. Suntem, însă, mereu deschiși și dispuși să învățăm de la colegii noștri din zona privată, care este mult mai dinamică și mai puțin rigidă decât cea publică.
Planurile pentru 2022
Ne propunem să reluăm evenimentele pe care publicul din București le apreciază, festivalurile și proiectele de stradă, dar să ne extindem și în cartierele Bucureștiului, să activăm mai multe zone din oraș, nu doar zona centrală. Ne dorim să continuăm linia de finanțare pentru proiecte culturale și să lucrăm în continuare alături de comunitatea creativă și alături de toți operatorii culturali din București, instituții publice sau private, vom fi mereu un partener de discuție pe care se pot baza.
Sperăm ca în 2022 să avem ceva mai multă predictibilitate în desfășurarea activităților, o mai mare coerență și, strict în ce ne privește, ne dorim ca sediul ARCUB – Hanul Gabroveni să devină un spațiu deschis și real de dialog, de întâlnire, de experimentare cu diferite forme artistice și de petrecere a timpului liber pentru toți locuitorii Bucureștiului.
