[Vocile cărților] Andrei Aivănoaei: Îmi amintesc că am ajuns prima oară în biroul de la Humanitas Multimedia și le-am văzut pe toate aranjate într-o bibliotecă fără să știu ce sunt

Ilf și Petrov, în lectura lui Victor Rebengiuc, sunt compania perfectă de drum lung a lui Andrei Aivănoaei, Marketing Manager Humanitas. E audiobookul pe care îl pune în mașină și îi face și pe alții să râdă, stârnindu-le astfel curiozitatea și reușind să îi convingă să încerce și alte titluri audio. Cărțile audio au deja o istorie în România și au reușit să învingă câteva prejudecăți, povestește Andrei. De la CD-urile din 2003, la platformele lansate recent pe piață, audiobookurile au traversat mai multe etape și se bucură acum de un val nou de popularitate.

Veștile sunt bune însă pentru că în 2021 s-a produs o schimbare majoră cu potential de creștere a audiobookurilor. Vor apărea pe piața din România unii actori importanți din rândul platformelor consacrate și, poate mai important, au apărut deja două platforme dezvoltate în parteneriat cu edituri din România care au investit serios în asta și au produs enorm de multe titluri în ultimele luni.  

Vorbim în rândurile de mai jos cu Andrei Aivănoaei despre publicul de audiobookuri din România, cele mai populare titluri audio Humanitas, categoriile care se pretează mai bine la acest format și prejudecățile pe care le-a întâlnit până acum vizavi de cărțile audio. 

Povestea audiobookurilor din Ro

Povestea a început acum aproape douăzeci de ani. Vorbim de anul 2003 când, pe lângă cd-uri, încă existau casete în casele și mașinile noastre, iar acest produs era complet necunoscut în România. Prin urmare nu existau decât foarte puțini producători, iar ei nu veneau din zona editorială. Din punct de vedere editorial reprezenta un mod nou și îndrăzneț de a face lucrurile, iar Humanitas l-a implementat foarte repede, fiind chiar prima editură care a creat un portofoliu audio din titlurile sale, și nu doar.

Contextul în care a apărut primul audiobook Humanitas

A început cu dorința de a valorifica portofoliul pe care il aveam la acea vreme. Era vorba de autori importanți și titluri cu potential de bestseller care între timp au devenit cărți-simbol, iar noi ne-am dorit să le promovăm ca atare și să găsim căi pentru a le pune în valoare cât mai bine. Astfel s-a născut ideea de a le produce și pe suport audio. După cum spuneam, era în primul rând un lucru inovator în domeniul editorial, un nou model de publishing la care am vrut să aderăm cât mai repede, dar dincolo de asta venea cu ceva nou în relația cititor-autor pentru că era o experiență nemaiîntâlnită să asculți autorii cum își citesc propriile cărți. Felul în care pun accentul pe text și în care subliniază din voce pasajele esențiale creează o altfel de legătură a ascultătorilor cu textul respectiv, inclusiv cu autorul. Asimilarea textului are loc altfel decât atunci când citim.

Nu în ultimul rând, apăruse la orizont și ideea creării unei arhive cu toate aceste voci, un catalog accesibil oricând.  Și iată că avem azi un portofoliu amplu din care fac parte și unii autori și interpreți care nu mai sunt printre noi, dar ne bucură faptul că-i putem asculta.

Audiobookuri recente

Au apărut de curând Luminile și umbrele sufletului de Petru Creția în lectura lui Gabriel Liiceanu și lucrăm în prezent la o serie de titluri ale lui Eric-Emmanuel Schmitt publicate de Humanitas Fiction din care avem deja pe piață Elixirul dragostei în lectura lui Istvan Teglaș și Doamna Pylinska și secretul lui Chopin citit de Dan Rădulescu. Un alt proiect important în derulare este noua carte a lui Gabriel Liiceanu, Impudoare. Despre „eu“va fi vorba, care va apărea pe 1 noiembrie în librării și va fi disponibilă și în variantă integrală de audiobook, în lectura autorului, unsprezece ore de audiție.

Obstacole, provocări

În general, Editura Humanitas produce audiobookuri din titluri care se regăsesc in portofoliul său de cărți tipărite. Când produci un audiobook după o carte tipărită se poate pune problema costurilor pentru că pe lângă cele de tipar, apar în plus cheltuieli de înregistrare, de producție și onorariul interpretului. Poate deveni un produs destul de scump, iar asta se regăsește inevitabil în prețul de vânzare. Acesta era un obstacol semnificativ în special în perioada în care audiobookurile erau produse pe suport cd și costurile de imprimare erau ridicate. Majoritatea erau mai scumpe decât cartea tipărită și de multe ori clienții optau pentru a doua variantă.

În plus, cd-urile aveau spațiu limitat de imprimare, deci cu cât un audiobook era mai lung, cu atât era necesar un număr mai mare de discuri, iar asta se reflecta în prețul de la raft. Din acest motiv portofoilul audio avea limitele sale pentru că nu toate titlurile tipărite aveau o lungime care se preta la imprimare pe suport audio. Era, desigur, și varianta de audiobookuri în ediție prescurtată, dar o astfel de rezolvare nu era întotdeauna pe placul publicului.

Cele mai populare 

Aș începe cu O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri de Neagu Djuvara, un audiobook in variantă integrală citit de autor care se bucură de aprecierea publicului larg de peste 13 ani. E un titlu care, pe lângă varianta digitală, încă se reeditează și astăzi pe suport cd. Lista de bestselleruri cuprinde și Micul Prinț citit de Oana Pellea, titluri de dezvoltare personală din seria Octavian Pantiș precum Time Management, Practical Leadership sau Musai List.

E o listă variată în care se regăsesc și titluri clasice de tipul Jurnalului Annei Frank cu vocea Anei Ularu sau Jurnal de război al Reginei Maria tot în lectura Oanei Pellea. Există și volume de poezii  cum ar fi Mihai Eminescu sau George Topîrceanu, ambele în lectura lui Andrei Pleșu.

Publicul

Industria audiobookurilor a traversat mai multe etape. Au devenit cunoscute publicului larg începând cu anul 2008 care a fost unul dintre cei mai buni ani ai noștri în materie de titluri publicate și de încasări. Tot atunci începuseră să apară și mai multi producători, deși nu atât de mulți cât să se poată crea o piață, dar suficient cât să capete o identitate și să nu mai fie nevoie să-l definim. Au existat numeroase campanii Humanitas de popularizare a audiobookului, adevărate turnee care se făceau în compania autorilor și interpreților prin clădiri de birouri sau universități unde ne întâlneam cu diverse categorii de public și aveam schimburi de idei. Astfel s-a născut campania Audiobook-urie la tine-n companie. Toate aceste eforturi au dat rezultate și în scurt timp s-a ajuns la un oarecare awareness și asta s-a văzut și în cifre.

Ulterior s-a schimbat tehnologia, au apărut smartphone-urile, tabletele și cd-ul a pierdut teren. Inclusiv mașinile incepuseră să nu mai aibă player, ci doar slot USB astfel încât a trebuit să ținem pasul cu schimbările. Am creat un portofoliu digital și l-am făcut disponibil pe site și pe platforme consacrate la nivel international.

Veștile sunt bune însă pentru că în 2021 s-a produs o schimbare majoră cu potential de creștere a audiobookurilor. Vor apărea pe piața din România unii actori importanți din rândul platformelor consacrate și, poate mai important, au apărut deja două platforme dezvoltate în parteneriat cu edituri din România care au investit serios în asta și au produs enorm de multe titluri în ultimele luni. E vorba de Echo și de Voxa. Vom vedea cu siguranță o promovare semnificativă în următoarele luni pe mai toate canalele de comunicare.

Ce fel de oameni ascultă cărți

Încă există puține studii pe această temă. Cu toate astea am avut parte de-a lungul anilor de ceea ce am putea numi un soi de qualitative research. Aveam întotdeauna o zonă destinată audiobokurilor la târgurile de carte importante ale anului și aveam numeroase discuții cu clienți. Unii ne ofereau feedback în urma experienței lor, alții le descopereau abia atunci la fața locului și deveneau curioși. Erau categorii variate, era destul de mare numărul celor care ascultau in mașină la drum lung, în special în călătorii pe care le făceau în interes profesional. Erau părinți care căutau titluri pentru copiii lor, erau și oameni în vârstă pentru care cititul de pe hârtie începea să devină obositor. Azi aș zice că în target sunt cei care caută să-și valorifce cât mai bine timpul, să împace cumva lipsa de timp cu dorința de a fi la curent cu aparițiile de pe piață sau cu ceea ce, în general, își doresc să citească și nu au când.

Categorii care se pretează mai mult la audio

Oricât de mult ne-am dori să asimilăm o informație, apar totuși  niște limite atunci când totul se produce pe cale audio. De exemplu cărțile de știință implică un efort mai mare de concentrare decât literatura, memorialistica sau un eseu. Există anumite texte unde e nevoie să recitești sau să te întorci intr-un loc prin care ai mai trecut pentru a putea pune totul cap la cap. Cred că cele mai potrivite sunt cele pe care le poți asculta cu întreruperi și nu-ți solicită atenția de la un cap la altul. Care pot fi puse pe pauză și reluate după perioade mai lungi de timp precum cele din domeniul istoriei, memorii și jurnale, eseistică, poezii sau beletristică.

Ce lipsește. De ce e nevoie

Cred că lipsea o infrastructură până de curând. Mă întorc la ce spuneam legat de apariția pe piață a unor platforme noi dedicate în întregime audiobookurilor. Cred că existența lor e un pas major în promovarea acestui produs, iar absența lor ar complica destul de tare lucrurile.

Ideal ar fi și să avem cât mai multe edituri producătoare de audiobook, ar ajuta enorm la consolidarea unei piețe și s-ar crea un awareness semnificativ.

Prejudecăți 

Sunt mai multe. Inițial întâmpinau reticență din cauză că erau privite ca un posibil înlocuitor al cărții tipărite. O parte îl privea cu această suspiciune că ne va răpi plăcerea lecturii, dar el nu a fost niciodată gândit astfel. A venit doar ca alternativă a cărții și se adresa celor care fie nu aveau timp de citit, fie își doreau o experiență nouă, în completarea lecturii. De aici și celebrul slogan folosit pe piața din Statele Unite: Double your time.

A contat și aspectul prețurilor pe care l-am amintit deja. Au fost foarte rare cazurile de audiobook mai ieftin decât cartea tipărită, ceea ce însemna că oamenii aveau de ales între un concept nou și mai scump și unul cu un preț egal sau mai mic cu care erau deja familiarizați.

Primul audiobook ascultat

Falsul autostop de Milan Kundera. Îmi amintesc că am ajuns prima oară în biroul de la Humanitas Multimedia și le-am văzut pe toate aranjate într-o bibliotecă fără să știu ce sunt. Erau tot felul de voci și de titluri interesante pe care nu apucasem să le citesc și mi se puteau da acasă „pe încredere“. Mi-a sărit în ochi o copertă care se diferenția de celelalte, apoi am văzut că era în lectura lui Cristian Iacob și că era parte dintr-un volum de proză scurtă al lui Kundera. A fost deci o combinație de copertă, autor si interpret care m-a făcut să-l aleg primul.

Audiobookul preferat

Am două și mi-e greu să aleg între ele. Îmi place mult Jurnalul Annei Frank în lectura Anei Ularu și nu mă pot sătura de povestirile lui Ilf și Petrov pe care le citește Victor Rebengiuc. Le am pe ambele în telefon și încă le mai ascult uneori. Cu Ilf și Petrov îi fac și pe alții să râdă când pun în mașină la drum lung și cu el am reușit cel mai des să stârnesc curiozitatea de a mai asculta si alte audiobookuri pentru că e foarte amuzant. Am mai reușit și cu Morții vârstnici pot să cedeze locul morților tineri de Milan Kundera în lectura Irinei Petrescu. Uite, deja am spus trei :)