[#DordeBunșiBine] Răzvan Crișan & Ioana Dogaru: Revenirea la normalitate depinde de fiecare dintre noi

Dor de bun și bine avem cu toții. Dorul de întâlnirile cu prietenii la terase, de a ne bucura de specialitățile unui restaurant bun, de a sărbători mici triumfuri în oraș, de veselia lui împreună la cafea sau la un prosecco, de vacanțe și descoperiri de locuri noi. Urmele pandemiei au rămas însă: cât de sigur e să facem asta? Aproape că am și uitat să mai ieșim din casele noastre și ne simțim stingheri. Efectele pandemiei se văd și în cealaltă parte: în restaurante, hoteluri, pensiuni, terase, cafenele. După un an brutal, industria HORECA caută drumul înspre normalitate. Dor de bun și bine vine chiar la intersecția dintre speranțele și dorințele consumatorilor și nevoile și așteptările antreprenorilor din HORECA. Campania HORA, semnată de Golin, își propune să le redea românilor pofta de bun și bine, dar și încrederea de a face asta. Încrederea de a se întoarce în hoteluri și restaurante, arătându-le business-urile responsabile, adaptate la contextul actual. Inițiativa definește, alături de experți în sănătate, măsurile de siguranță optime, care pot sprijini relansarea industriei și le pot oferi consumatorilor sentimentul de confort.

Răzvan Crișan, membru al Consiliului Director, parte din echipa de comunicare HORA & cofondator Kané Group, spune că a fost cel mai brutal an din istoria HoReCa, iar businessurile au fost complet nepregătite pentru criza declanșată de pandemie. 

Partea bună a fost că în toată această perioadă majoritatea business-urilor clădite pe fundații solide au avut sprijinul clienților și al ecosistemului de parteneri fără de care nu am fi supraviețuit.

Dor de bun și bine a apărut din trei nevoi esențiale, explică Ioana Dogaru, consultant de marketing și Business Developer HORA: impactul social și economic al sectorului HoReCa, nevoia de reconectare imperioasă a oamenilor, de revenire la o viață socială în care pot interacționa, și importanța respectării unor reguli elementare, simple, de igienă și conduită pentru a face acest lucru posibil.

Vorbim cu Răzvan Crișan și Ioana Dogaru în continuare despre campania HORA, restartul HORECA, provocările postpandemie și sensibilitățile acestui domeniu, greu încercat în ultimul an.

În seria #DordeBunșiBine, susținută de Mastercard, vorbim cu oamenii din industria HORECA si auxiliare, despre cum au supraviețuit pandemiei și măsurile prin care își pregătesc revenirea la normalitate. Despre nevoile clienților, învățăturile crizei și o nouă eră care începe în 2021. Experiențele de neprețuit sunt parte din ADN-ul Mastercard. Un partener de tradiție al industriei HoReCa, compania s-a alăturat HORA în crearea unui ecosistem necesar, pe care să se sprijine acest domeniu în revenirea la normalitate, la bun și bine.

Un ecosistem de ajutor

Răzvan: A fost probabil cel mai brutal an din istoria HoReCa. Nimic nu ne-a pregatit pentru ceea ce ne-a lovit începând din martie 2020 în cazul României.

Partea bună a fost că în toată această perioadă majoritatea business-urilor clădite pe fundații solide au avut sprijinul clienților și al ecosistemului de parteneri fără de care nu am fi supraviețuit.

Au fost și multe tensiuni mai ales în relația cu autoritățile statului, precum și în relația cu proprietarii de spații.

HORA lucrează la o analiză detaliată despre impactul pandemiei asupra business-urilor din ospitalitate și urmează să avem niște cifre în toamna anului 2021. Din ce am văzut noi, ca organizație, scăderile au fost destul de abrupte în 2020 și au continuat și în 2021.

Oameni, furnizori, logistică

Răzvan: Acesta este un aspect foarte delicat, căci din păcate HoReCa a intrat în pandemie cu o problemă foarte mare legată de forța de muncă și acum primii pași de ieșire din pandemie sunt caracterizați de o lipsă acută de personal. În principal pentru că mulți angajați sunt speriați de posibile restricții viitoare pe care autoritățile le pot impune, ceea ce crează un climat de nesiguranță foarte mare.

Furnizorii au fost și ei foarte agili și au reușit să se adapteze destul de mult. Din păcate, din cauza lipsei de maturitate a sectorului financiar din România, foarte mulți furnizori erau creditori ai business-urilor din HoReCa și aici a fost o presiune mare.

Sectorul bancar a fost parte din soluție de data aceasta și s-a simțit. În principal băncile locale au fost foarte înțelegătoare și de ajutor în toată această perioadă. Programul IMM Invest a jucat, de asemenea, un aport considerabil.  

Aș mai adăuga o categorie foarte importantă unde tensiunile au fost și rămân foarte mari – în relațiile dintre proprietari și chiriași. Din păcate, pandemia a scos la iveală cât de incorecte și în defavoarea chiriașilor au fost relațiile contractuale, lucru care nu poate decât să ducă la niște reglementări care să corecteze aceste dezechilibre majore, care au devenit evidente.

Măsurile guvernamentale

Răzvan: Statul a ajutat mai mult prin a nu fi prezent, decât prin a fi prezent. Au fost de ajutor șomajul tehnic, amânarea taxelor, IMM Invest. A fost complet iresponsabilă strategia de subvenționare prin care operatorii au fost despăgubiți. Primele forme de suport concret au fost anunțate în mai 2020 și plăți semnificative către beneficiari au fost făcute abia în aprilie 2021.

România este la coada clasamentului în privința nivelului de suport oferit IMM-urilor, atât direct, cât și indirect.

Autoritățile, din păcate, au fost excepționale la a fi date dispărute în acțiune. Aceasta e marea concluzie a acestei pandemii, că a ne baza pe stat este o iluzie și până nu există o reformă temeinică a tot ceea ce înseamnă administrație publică suntem singuri în fața dezastrelor.

Revenirea activității HoReCa 

Răzvan: Revenirea HoReCa se va întampla lent și estimările noastre sunt că abia la finalul anului 2022 ne vom întoarce la nivelul înregistrat la început de 2020.

Cele mai mari nevoi sunt în zona de recrutare de personal, la debirocratizare, la implementare unor măsuri de suport indirecte (cum ar fi zero taxe pe salariul minim). HoReCa își dorește foarte mult să aibă în instituțiile guvernamentale un partener de dialog care să se țină de promisiuni, căci altfel e greu de obținut o revenire solidă.

Obiectivele sunt: recredibilizarea domeniului HoReCa, dialogul permanent cu autoritățile pentru a ne asigura că se implementează cât mai repede măsurile de sprijin financiar promise, dar și altele care să ajute domeniul să-și revină, debirocratizarea celor mai importante aspecte ce țin de activitatea HoReCa, cum ar fi: autorizațiile de funcționare pe care diverse autorități le emit, felul în care se pot finanța business-urile din HoReCa, dar și o serie de studii de impact despre importanța unor măsuri de suport public.

Pe lângă ample procese de debirocratizare în relația cu mai multe autorități publice locale, HORA este implicată în mai multe proiecte de oferire de sprijin financiar pentru ca HoReCa să își poata reveni cât mai repede.

Campania „Dor de bun și bine"

Ioana: Campania s-a născut din dorința de a comunica trei mesaje: importanța și impactul social și economic al sectorului HoReCa, nevoia de reconectare imperioasă a oamenilor, de revenire la o viață socială în care pot interacționa, și importanța respectării unor reguli elementare, simple, de igienă și conduită pentru a face acest lucru posibil.

Reacții

Ioana: Campania #dordebunsibine a fost foarte bine primită, ca de altfel toate inițiativele HORA de la începutul pandemiei până acum și nu numai.

HORA are două categorii principale de membri: business-urile care operează direct în HoReCa (restaurante, hoteluri, cafenele, baruri), respectiv furnizorii de produse și servicii din această industrie. Cei din urmă sunt cei care ne susțin în realizarea acestei campanii de conștientizare. Există solidaritate în industrie, cu toții înțelegem că dacă un business merge prost, automat vor scădea și vânzările furnizorilor acelui business, este un efect de domino.

Am pornit de la faptul că revenirea la normalitate depinde de fiecare dintre noi. De noi ca industrie, de noi ca și consumatori, și de noi ca instituții care susțin bunul mers al economiei. Campania vorbește pe rând, cu fiecare dintre aceste categorii de public.

Transmiterea mesajului se va face prin lansarea „Ghidului de siguranță în restaurante” realizat de MedLife sau studiul de piață pe care îl realizăm în acest moment și care va fi lansat în câteva luni. Mai avem multe de comunicat despre industrie, stați aproape!

Obiective

Ioana: Campania durează 3 luni, dar va fi continuată de acțiuni punctuale până la sfârșitul anului, ocazii cu care o vom readuce în atenția publicului.

Principalul obiectiv este revenirea la normalitate, care presupune disciplină și efort conjugat atât din partea business-urilor (restaurante, cafenele, baruri, terase, hoteluri etc) să respecte regulile de igienă și conduită, dar și din partea noastră, a consumatorilor, astfel încât să nu ajungem din nou în stare de alertă, să nu mai existe întreruperi în funcționarea acestui sector.

Este o dovadă de civilizație să înțelegem că numai respectând niște reguli cu toții, împreună, vom reuși.
Tot prin această campanie, invităm business-urile din HoReCa să intre în HORA, să devenim astfel mai puternici și să putem avea rezultate și mai bune în toate demersurile noastre pentru o industrie mai sănătoasă, mai bună.

Partenerii

Ioana: Partenerii noștri au înțeles că împreună suntem mai puternici, știu rolul lor extrem de important în funcționarea industriei, au înțeles importanța mesajului acestei campanii și în acest fel alăturarea a fost naturală. Ei contribuie la completarea, distribuirea și amplificarea mesajelor campaniei. Le mulțumim încă o dată pe această cale pentru că ne sunt aproape și ne susțin în acest demers și nu numai: Mastercard, CEC Bank, CLCC, Farmec, HEINEKEN România, MedLife, Pepsico, tazz by E-mag, Up România.

Antreprenorii din HORECA sunt chemați în HORA. Pentru că e nevoie de crearea unui ecosistem solid ca domeniul acesta să își revină, de relații solide între actori economici din diferite ramuri de activitate și de parteneriate oneste, pentru o industrie mai sănătoasă.