Poate una din cele mai enervante propoziții în limba română este asta: ”Trebuie să facem ceva!”. În legătură cu educația, autostrăzile, digitalizarea, gropile din trotuar, gunoiul de pe jos, sănătatea mintală, în fine, în legătură cu orice. Și de la ”Trebuie” la ”să facem” istoria se împiedică mereu și ”ceva”-ul rămâne în același loc posibil, dar departe. De la acest obositor ”Trebuie făcut ceva” au pornit și cei de la ADC în proiectul Design for Good. Ei sunt optimiști și speră că această competiție va ajunge, cu ajutorul designerilor talentați, la “Uite ideea asta, se face cam asa, poti sa ai rezultatele astea”.
Radu Pilat, Vicepreședinte Art Directors Club România, spune că Design for Good se doreste o demonstratie a puterii digitalului de a rezolva probleme sociale, pe care alte medii sau entitati nu au reusit.
Ideea castigatoare ar trebui sa fie una care sa cunoasca mass adoption, pentru ca analfabetismul din pacate nu e un fenomen de nisa. Simplu, memorabil, de impact, usor de pus in practica, intuitiv.
Vorbim cu Radu în rândurile următoare despre digitalizare, noile generații de designeri, puterea digitalului și competiția Design for Good:
Trebuie facut ceva
Design for Good a aparut ca urmare a intersectiei a doua momente. Pe de o parte digitalizarea, un subiect de care toata lumea vorbeste dar despre care din pacate foarte putini cunosc cu adevarat despre ce e vorba. Multi considera ca un site de prezentare si o viata activa a companiei in social media inseamna digitalizare. De institutiile statului nici nu mai zic. Cred ca digitalizarea e o notiune complexa care are nevoie de un cumul de cunostinte pe care nu trebuie sa ne ascundem ca nu le stapanim asa cum ar trebui.
Al doilea fenomen e ADC, o organizatie care poate si doreste sa se alinieze la noile vremuri. Suntem si noi intr-o oarecare cautare a unei noi directii, a reinventarii unei industrii care a suferit transformari majore intr-un timp extrem de scurt. Atunci a aparut ideea competitiei. Design for Good se doreste o demonstratie a puterii digitalului de a rezolva probleme sociale, pe care alte medii sau entitati nu au reusit. Dorim sa punem problema analfabetismului functional in alta lumina. De la acel obositor awareness de tipul “Uite, uite ce se intampla. Trebuie facut ceva.” la “Uite ideea asta, se face cam asa, poti sa ai rezultatele astea”.
De la idee la implementare
Desi poate a fost cel mai usor pas, am muncit foarte mult la poveste pana azi, in ziua lansarii. Lansarea e doar jumatate din task, sau poate mai putin. O sa avem un plan de comunicare sper eu suficient de puternic astfel incat sa atragem multe entries. Pentru ca multe entries inseamna multe idei bune, iar ideile bune au puterea de a ridica sprancene si de a pune toata situatia sub un reflector, in vazul tuturor. Cel mai mult mi-as dori ca finalul competitiei si alegerea ideii castigatoare sa insemne de fapt un inceput. Mi-as dori ca institutiile statului si companiile cu putere de investitie sa identifice ideea ca una extrem de buna si sa o finanteze pentru a o pune in opera.
Ce trebuie sa stie participantii inainte de a se apuca de treaba
Cred ca cel mai important ar fi sa citeasca brieful. El contine multe “chei” si multe elemente care se pot dramatiza in niste solutii digitale puternice. In rest, poate ca mai trebuie sa stie si ca exista premii in bani. In mod normal, o cauza sociala ar trebui sa fie un incentive suficient de puternic, dar am avut posibilitatea sa oferim si premii in bani si credem ca ele pot veni ca un stimulent on top. Pana la urma, se vor cheltui niste ore de gandit si executat, e normal ca cele mai bune idei sa fie si remunerate.
Sfaturi
As cauta idei foarte puternice dar simple de implementat. Ideea castigatoare ar trebui sa fie una care sa cunoasca mass adoption, pentru ca analfabetismul din pacate nu e un fenomen de nisa. Simplu, memorabil, de impact, usor de pus in practica, intuitiv. Cam astea sunt cuvintele prin care mi-as judeca work-ul.
Asteptari
Aici cel mai bine cred ca poate raspunde juriul, avem un mix divers si extrem de competent pe multe zone – strategie, design, creatie, antropologie/psihologie. Probabil ca fiecare va judeca entry-urile prin lupa lui – una strategica, una de craft, una de “idee” si una de “valabilitate si implementabilitate” a acesteia. Componenta juriului e vizibila si pe site, pe scurt ii avem pe Ioana Zamfir, Executive Creative Director MRM Romania, Maria Gheorghiu, Cofondator si Presedinte Ovidiu Ro, Serban Alexandrescu, Fondator Headvertising si Johan Englebrecht, Design Director at McKinsey & Company.
Rolul designului in 2021
Daca vorbim de digital design, cred ca pe de o parte inca mai avem de aprofundat notiuni de baza. Multi considera “digital design-ul” ca fiind un site sau un app frumos facut. Digital design-ul e o sintagma mult mai larga. Pleaca de la nevoie, trece prin idee, posibilitatea de o aduce la viata cu tehnologiile existente, functionalitate, UX, solutii de infrastructura, interfata grafica si multe altele.
Noile generatii de designeri
Noile generatii sunt cheia. S-au nascut in digital, e prima lor natura, e normal ca ei sa insemne motorul progresului. Cred ca asta e vizibil in toate entitatile care au de-a face cu aceasta zona. La noi cel putin este o realitate. Energia e foarte buna. Stiu ca multi spun ca “tinerii din ziua de azi nu mai sunt ca generatiile de dinainte, muncitori si dedicati”. Nimic mai departe de adevar. Cred ca de la bombardamentul informational la care au fost expusi de mici pana la multitudinea de activitati si experiente la care au fost si sunt supuse, noile generatii vor fi mult mai performante decat cele deja mature. Cel putin in cazul industriei de fata.
Poate designul sa faca lumea mai buna?
Da, poate. Digitalul e o super arma cu multe taisuri. Poate sa nasca ura, fake news, rasism sau shaming, dar in acelasi timp poate salva vieti, poate aduce oamenii impreuna, poate scoate la lumina abuzuri si situatii care au nevoie de rezolvare. E doar problema de cum si cine il foloseste.
