Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei, în parteneriat cu agenția de cercetare de piață iSense Solutions, au desfășurat un studiu despre efectele psihologice ale pandemiei resimțite de români. Cercetarea este reprezentativă pentru persoanele din mediul urban, cu vârsta între 18 și 65 de ani, utilizatori de internet, iar datele au fost culese în luna februarie a anului curent.
Pandemia a adus modificări majore pe tot globul în ceea ce privește modul în care ne-am desfășurat activitatea profesională, iar țara noastră nu a făcut excepție de la acest lucru. Aproape jumătate dintre românii din mediul urban au declarat că au lucrat de acasă (47%), iar 80% dintre ei au experimentat cel puțin un simptom psihologic legat de pandemie, cum ar fi: o deteriorare a rutinei legată de mișcare (54%), oboseală (41%), anxietate (38%), iritabilitate (36%), dificultăți de somn (35%) și deteriorarea rutinei legate de masă (30%).
Mai mult, studiul iSense Solutions în colaborare cu ISTT a arătat că tinerii sunt un grup mai vulnerabil în fața dificultăților cauzate de pandemie. Un procent semnificativ mai mare de persoane cu vârsta între 18 și 29 de ani (față de populația generală) au declarat că au avut o deteriorare a rutinei legată de mișcare (76%), oboseală (55%), anxietate (48%), iritabilitate (39%), dificultăți de somn (55%) și deteriorarea rutinei legate de masă (55%).
„Invităm angajatorii să abordeze cu seriozitate impactul pandemiei asupra sănătatii psihice a tinerilor și să genereze programe de recuperare, de stimulare a rezilienței pentru a reface energia, buna funcționare și productivitatea celor mai tineri dintre noi. Beneficiul va fi unul direct, pentru propria companie sau instituție, dar și unul indirect, la nivelul comunităților și societății. Este interesul fiecăruia dintre noi să asigurăm o generație de profesioniști care să fie sănătoși fizic și psihic pe termen lung.”, afirmă Diana Vasile, președinta Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei.
Care a fost impactul provocărilor aduse de pandemie asupra vieții profesionale a românilor din mediul urban?
- Aproape 4 din 10 români din mediul urban (37%) spun că în pandemie viață lor profesională s-a deteriorat, procentul fiind mult mai mare, 54%, pentru tinerii între 18 și 29 de ani.
- Volumul de muncă a crescut față de înainte de pandemie pentru 38% dintre românii din mediul urban, iar acest lucru a fost resimțit de peste jumătate dintre tinerii de 18-29 de ani (54%).
- 37% dintre românii din mediul urban au experimentat dificultăți legate de urmarea planului de carieră, iar în cazul tinerilor urmarea planului de carieră a fost mai dificilă pentru jumătate dintre ei (49%).
- Lucrul de acasă, împreună cu comunicarea online cu colegii și șefii, au adus schimbări în relaționarea cu aceștia: mai mult de un sfert dintre românii din mediul urban (26%) declara că relațiile cu colegii sunt mai dificile în pandemie, procentul ajungând la 33% în rândul tinerilor de 18-29 de ani.
- 23% declară că au o comunicare mai dificilă cu șeful direct (și aici procentul este semnificativ mai mare în rândul tinerilor, ajungând la 32%).
“Comunicarea cu colegii sau cu șeful direct a devenit mai dificilă pentru o bună parte dintre noi, tocmai din cauza noului mod în care ne desfășurăm activitatea. Ce putem face, însă, pentru a compensa din dezavantajele comunicării prin intermediul ecranelor? Putem face apel la câteva lucruri: să fim în mod intenționat mai empatici în această perioadă, să stăm o vreme în pantofii celuilalt, tocmai pentru a stabili o mai bună comunicare și conexiune; să fim în bun contact atât cu sine, cât și cu interlocutorul nostru – adică să fim în contact cu nevoile, emoțiile, obiectivele noastre legate de discuția cu cineva – în același timp, să îl putem observa și pe celălalt, să vedem ce impact are mesajul nostru asupra lui; să restabilim echilibrul între noi și celălalt dacă vedem că discuția s-a blocat, a deviat și să rezolvăm sau să adresăm obstacolul care a apărut între noi.”, spune Ana-Maria Năstase, psihoterapeut și coordonator al cercetării Fii bine cu tine.
Ce i-a ajutat pe români să își păstreze totuși echilibrul în această perioadă dificilă pe care au traversat-o?
Ana-Maria Năstase:
„Cercetările științifice în psihologie au identificat anumite lucruri care, prezente într-o manieră suficient de bună în viața oamenilor, au un factor de protecție. Printre lucrurile care ne ajută pe toți (nefiind singurele), se numără: cel puțin o relație bună cu altă persoană, un loc de muncă, o activitate profesională care să acopere din nevoile noastre de a fi productivi, de a învăța și exersa abilități, încrederea în propriile noastre forțe și capacități de a ne descurca cu experiențele dificile, o practică religioasă sau spirituală, încrederea în comunitatea și societatea din care facem parte. Așa că am fost curioși și i-am întrebat pe români ce anume, din cele de mai sus, i-a ajutat cel mai mult să își mențină echilibrul pe perioada pandemiei.”
Întrebați care este principalul lucru care i-a ajutat cel mai mult în perioada pandemiei, românii din mediul urban s-au bazat în cea mai mare măsură pe încrederea în propriile capacități: 37% au declarat că încrederea în propriile forțe a fost lucrul care i-a ajutat cel mai mult să își păstreze echilibrul. Pentru mai mult de un sfert dintre români (28%), prezența unor relații bune, semnificative cu alte persoane a fost factorul cu cel mai mare impact asupra echilibrului personal (iar procentul pentru tinerii între 18 și 29 de ani ajunge aici la 50%). Pentru 12% dintre românii din mediul urban, locul de muncă, activitatea profesională a fost principalul lucrul care le-a dat stabilitate, 11% s-au bazat în principal pe practica spirituală/religioasă și abia 7% au reușit să își mențină echilibrul datorită încrederii în mobilizarea întregii lumi pentru a găsi soluții la pandemie.
Studiul iSense Solutions a fost realizat cu ocazia evenimentului „Fii Bine cu Tine!”, organizat anul acesta de către ISTT în parteneriat cu Editura Trei și librăriile Cărturești.
Programul „Fii Bine cu Tine!” (FBCT) este un produs unic al ISTT, fiind marcă înregistrată a Insitutului încă din 2015. „Fii Bine cu Tine!” este destinat publicului larg și în toți acești ani, el a crescut natural și s-a materializat în evenimente organizate în București și în alte orașe din țară pe diverse teme: FBCT în cuplu, FBCT la locul de muncă, FBCT în familie, FBCT cu tine și copilul tău va fi bine cu el etc.
Anul acesta, prima serie de ateliere „Fii Bine cu Tine!”a avut loc în perioada 23-26 februarie, online, și a cuprins patru evenimente live:
- De la rușinea copiilor la rușinea adulților – cu Roxana Agafitei, psihoterapeut
- Dependența în cuplu – cu Iulia Adelina Bardar, psihoterapeut
- Traumele psihice la copii și adolescenți – cu Diana Vasile, psihoterapeut, președinta ISTT
- Ce s-a schimbat la locul de muncă (în noul context pandemic)? – cu Ana-Maria Năstase, psihoterapeut
Datele prezentate mai sus fac parte din studiul omnibus săptămânal realizat de iSense Solutions, reprezentativ pentru persoanele din mediul urban cu vârsta între 18 și 65 de ani, utilizatori de internet, având 500 de interviuri online, grad de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese în luna februarie 2021.
Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei (ISTT) este o asociație profesională interdisciplinară, non-guvernamentală, înființată în 2010 sub egida Asociației Romane de Terapii Scurte și Consultanta Orientata pe Resurse și Soluții (A.R.T.S.-C.O.R.S.). De mai bine de 10 ani, ISTT este alături de toți cei în nevoie, oferind suport prin intermediul programelor și serviciilor sale: asistare psihologică, asistare psihologică gratuită, psihoterapie de grup, asistare psihologică pentru militari, asistare psihologică antimobing/bullying, soluții de terapie online, dar și prin intermediul evenimentelor organizate în mod constant. Prin activitatea sa, ISTT identifică diverse modalități eficiente de tratament privind efectele traumelor psihice umane, descoperă și promovează inițiative, politici, servicii de ajutor psihologic și strategii care să reducă impactul factorilor traumatici și consecințele acestora, oferind în același timp, un cadru de întâlnire a tuturor profesioniștilor din domeniul clinic, de cercetare, de educare și informare din România și din întreaga lume, pentru a împărtăși experiențele și cunoștințele lor privind domeniul psihotraumatologiei.
