[Start in PR] Cristiana Sabrina Aldea: Mi-a luat ceva să înțeleg ce este de fapt PR-ul și, mai ales, să răspund la veșnica întrebare “și tu cu ce te ocupi?!”

Cum e sa te duci in fiecare dimineata la birou, sa-ti pui centura si sa te urci intr-un roller-coaster? Pentru Cristiana Sabrina Aldea, asa arata o zi obisnuita in domeniului PR-ului. Desigur, a intervenit pandemia, nu se mai pune problema de birou, dar joy-ride-ul continua. Sabrina are 23 de ani si este Account Executive la MSL The Practice de aproximativ 9 luni, timp in care a invatat sa trateze feedback-urile strict obiectiv si să înteleaga cum poate ajuta clientul, fără ca acesta sa ii ceară asta.

”Mi-a luat ceva să înțeleg ce este de fapt PR-ul și, mai ales, să răspund la veșnica întrebare – “și tu cu ce te ocupi?!”. Încă este foarte greu de procesat faptul că există un job special gândit pentru a întreține relația dintre un brand/o imagine și... restul lumii - „noi doi și restul lumii” – știți vorba aia?.”

Despre generatia ei are multe de spus, dar in principiu, o lauda pentru abilitatile de multitasking si o suspecteaza uneori de superficialitate. Insa, acestei generatii ii statea bine in birou; in dialogul cu alti colegi, din alte generatii, se iveau mereu comentarii random si discutii filozofice. Ne spune mai multe Sabrina.

Prima ta întâlnire cu PR-ul

Prima mea întâlnire PE BUNE cu PR-ul, pe lângă cea pur teoretică, s-a întâmplat în cel de-al doilea an de facultate, în 2017, atunci când am urmat un internship în cadrul biroului de Relații Publice al Universității București. Aici am văzut pentru prima dată ce înseamnă să monitorizezi presa, să redactezi comunicate de presă sau să gândești o campanie de PR.

De aici până la a lucra propriu-zis în PR a fost cale lungă, dar măcar știam unde vreau să ajung. A fost, deci, o călătorie cu de toate, muncind continuu (ca să nu stau degeaba și să învăț câte puțin din toate), indiferent dacă era sau nu vorba de PR. Acceptam orice, de la redactat articole pro bono, la participat la tot felul de conferințe de dezvoltare personală sau internship-uri de la care am avut sau nu ce învăța, până la a face voluntariat. Toate astea în timp ce îmi dădeam tot interesul să trec cu brio toate examenele de la facultate.

Cum ai intrat în industrie

Pentru mine, oportunitatea de a intra în industrie nu a venit chiar atât de ușor. Deși visam la asta zi de zi și îmi pusesem ca obiectiv să mă angajez cu acte în regulă până la terminarea facultății, lucru care s-a și întâmplat de altfel, până să ajung în punctul ăsta au fost multe compromisuri, uneori dezamăgiri, ambiție, perseverență și, bineînțeles, puțin noroc.

Da, cred foarte mult în noroc și în chimia de moment, pentru că într-un domeniu atât de dinamic, cum e PR-ul, e destul de greu să te remarci tu, Cristiana Sabrina Aldea cu zero experiență în PR, puține cunoștințe teoretice (cât să nu te faci de râs) îmbinate cu o sfială și o rușine pe care greu mi-o puteam controla (și acum mă mai lupt puțin cu asta).

M-am lovit de foarte multe ori de un blocaj psihologic, pe care singură mi-l puneam de altfel, subestimându-mă. Până să ajung la MSL The Practice am umblat haihui, din loc în loc, fără un punct țintă.

Nu cunoșteam industria, aveam în cap doar un top slab definit al câtorva agenții de PR din București despre care auzisem la cursuri, dar nimic care să mă atragă în mod special. Primele experiențe cu internship-urile nu m-au ajutat prea mult, pentru că lipseau lecțiile practice și interesul pentru a-mi explica concret cum merg lucrurile. Din cauza asta nu reușeam să-mi găsesc locul, deși eram acceptată în unele programe de internship la care aplicam, unde veneam cu deschiderea și dedicarea necesară pentru a învăța din mers tot ce se cerea.

Ce a ajutat? Să nu mă dau bătută și să continui să evoluez pe toate planurile, chiar dacă uneori aveam îndoieli. Ce nu a ajutat? Poate încăpățânarea de a rămâne într-un loc, deși știam că nu e pentru mine și faptul că mă subapreciam sau mă comparam cu alții! Și cred că acesta este și sfatul pe care l-aș putea da din postura de junior – să nu te subestimezi, să nu te compari cu alții și să-ți dorești continuu să evoluezi pe toate planurile.

Studii

Am absolvit Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul Universității București și am continuat cu master-ul la aceeași specializare. Acum am intrat oficial în cel de-al doilea an de MCRP și urmează să mă pregătesc pentru disertație (wish me luck).

Cât a contat baza teoretică? Nimic nu se compară cu practica în sine și, deși sunt foarte multe teorii de PR importante, studii de caz, terminologii specifice domeniului și, bineînțeles, profesori excepționali de la care ai cu siguranță ce învăța, unele lucruri se uită sau diferă total de realitatea din teren.

Este nevoie și de o bază teoretică de la care să pleci, pentru a putea avea un stâlp de susținere atunci când intri cu adevărat în agitația ritmului de lucru dintr-o agenție. În cazul meu, pot să spun că a contat într-o proporție de 40%, asta poate și pentru că am avut norocul (întotdeauna este și puțin noroc la mijloc) să nimeresc într-o echipă la care puteam doar visa. Și nu exagerez deloc când spun asta.

Am fost luată de la zero și învățată pas cu pas ce trebuie să fac, ce nu trebuie să fac, cum trebuie să fac și așa mai departe, cu multă răbdare și înțelegere pentru toate întrebările mele. Bineînțeles, contează mult și cât de tare îți dorești să evoluezi și să muncești, pentru că trebuie să recunosc și asta: chiar este de muncă! Ritmul este foarte alert și uneori ești pus în situația de a lua singur deciziile, iar aici intervine partea mai grea și switch-ul de la teorie la practică nu se prea aplică. Trebuie să observi foarte mult, să-ți dozezi ideile în așa fel încât ele să fie ancorate în realitate și să tratezi întotdeauna feedback-urile în mod obiectiv.

Asteptări

Pentru mine “să lucrez în PR” a început o dată cu internship-ul la MSL The Practice. Aveam zero așteptări atunci, voiam doar să am oportunitatea de a intra în industrie și de a învăța de la cineva cu ce se mănâncă.

Nici măcar nu știam că internship-ul era plătit. Bineînțeles, m-am bucurat când am aflat, dar fericirea maximă a fost atunci când am aflat că am fost în sfârșit acceptată într-un loc în care chiar simțeam că mă regăsesc, pentru că pun foarte mare preț pe asta.

În timp, perspectiva a prins contur, și acum pot să spun că am câteva așteptări, dar nu de la locul de muncă, ci de la mine în mod special. Mi s-a confirmat că este mult de muncă, că trebuie să ai niște nervi de oțel și că trebuie să-ți asumi responsabilitatea pentru orice faci, mai ales în fața clientului.

Bineînțeles, în vaga mea teorie despre PR se regăseau frumoasele evenimente și campanii de PR, furnizorii, brand ambasadorii etc., dar lipseau cu desăvârșirea părțile de raportare, de execuție, dar mai ales partea legată de financiar. Astfel, mi s-a infirmat faptul că PR-ul constă doar în evenimente și campanii. El constă și în multă muncă de execuție îmbinată cu puține cunoștințe de economie, finanțe, Excel, PowerPoint etc.

Primele proiecte

Îmi amintesc că îmi era foarte greu să țin pasul cu echipa și mi se părea că nu făceam nimic cum trebuie, ceea ce atunci, chiar era adevărat. Nu reușeam niciodată să găsesc cea mai bună exprimare în mail-uri și întotdeauna trebuia să cer feedback ca să fiu sigură că spun și cer ce trebuie.

Asta îmi amintesc cel mai bine de la primele proiecte, faptul că eram extra dependentă de echipă și nu eram sigură pe mine, din nou, din frica de eșec. Cu timpul, lucrurile s-au schimbat, pandemia a venit peste noi și ne-am schimbat modul de lucru. Am fost cumva forțată de împrejurări să mă mișc mai rapid, să iau decizii singură, să gândesc integrat și pe termen lung și, bineînțeles, să fac „n” lucruri în același timp (e destul de greu, dar se învață).

Toate aceste lucruri au stat la baza transformării mele (pentru că tot ce am enumerat mai sus sunt doar câteva must-have-uri pe care trebuie să le ai dacă lucrezi în PR), însă cred că adevărata evoluție abia acum începe. Am început să preiau proiecte, să gândesc brief-uri, să vorbesc direct cu clientul și să îmi exprim opiniile.

Am învățat să fiu mai atentă, să nu spun ceva fără să fiu sigură 100% de un lucru, să mă bazez pe echipă și să trag pentru echipă, să-mi prioritizez task-urile și să fiu mai eficientă.

Cum percepi tu PR-ul

Mi-a luat ceva să înțeleg ce este de fapt PR-ul și, mai ales, să răspund la veșnica întrebare – “și tu cu ce te ocupi?!”. Încă este foarte greu de procesat faptul că există un job special gândit pentru a întreține relația dintre un brand/o imagine și... restul lumii („noi doi și restul lumii” – știți vorba aia?).

PR-ul oferă soluții la diverse probleme de imagine, vizibilitate, relevanță și notorietate, și toate au puterea de a apropia brandul de public. Cum poate schimba mentalități? Păi să luăm un exemplu foarte simplu din actualitate – campaniile de informare publică despre măsurile de siguranță care se impun în context pandemic.

Românul este din fire încăpățânat și greu îl scoți din zona lui de confort, chiar și cu mama coronavirusului. Dar chiar și așa, printr-un efort susținut de comunicare, fiecare a început să conștientizeze faptul că este important să nu fii neglijent, că trebuie să ai grijă de tine ca să-i poți proteja pe ceilalți și că este necesar să dai dovadă de puțină flexibilitate, înțelegere, empatie și răbdare ca lucrurile să decurgă conform planului, iar acesta este doar începutul unei schimbări de mentalitate colectivă.

Motivațiile tale

Aș începe cu oamenii alături de care am ajuns să lucrez și să învăț, de la echipă și client, până la presă, influenceri și alți furnizori fără de care n-am putea face tot ce ne plănuim lună de lună. Faptul că suntem toți așa conectați prin legături care deja depășesc limita unor simple cunoștințe. Lumea în care am intrat datorită PR-ului mă fascinează zi de zi. Monotonia lipsește cu desăvârșire, pentru că evenimentele neprevăzute sunt la ordinea zilei, iar adrenalina este la cote maxime, mai ales când ai deadline-uri (“sfintele ddl-uri”).

E ca și cum începi distracția la 9:00 cu toate centurile de siguranță, mobilizat într-un Roller Coaster, care nu știi ce ți-a pregătit pentru ziua respectivă și te lași în voia sorții. Niciodată nu simt cum trece ziua și mă încarc cu o energie incredibilă pentru a trage cot la cot cu echipa. Sentimentul de muncă în echipă îmi place foarte tare și cred că este și impulsul principal care mă ține mereu în priză.

Provocările

Cea mai dificilă parte a fost să țin pasul cu echipa. Nici acum nu o fac așa cum mi-aș dori, dar măcar se pot baza pe mine. Iar ca să ajung aici a trebuit să învăț să tratez feedback-urile strict obiectiv și să le aplic așa cum trebuie, să fiu la curent cu tot ce se discută și cu ochii în patru la situațiile care apar în presă, dar mai ales, să înteleg cum pot ajuta clientul, fără ca el să îmi ceară asta (lucru cu care încă mă mai lupt uneori, trebuie să recunosc). Și tot acest proces de acomodare & basic learnings nu s-a materializat ușor, dar a trecut și tare mă bucur!

Specializare

M-am specializat pe Tech PR pentru că lucrez exclusiv pentru Samsung România. Este un sector cu care nu mă așteptam să-mi încep cariera în PR și în momentul în care mi s-a făcut propunerea am acceptat fără să clipesc. Sunt eu puțin atehnică, dar am crescut alături de brand-ul pentru care am ajuns să lucrez și n-aveam cum să ratez această oportunitate de a-l cunoaște și de aproape.

Este un domeniu fascinant, mai ales pentru faptul că ești continuu la curent cu cele mai noi inovații ale viitorului și tu le afli înaintea tuturor (să spunem că asta ar fi una dintre recompensele garantate ale muncii noastre).

Work from home

O zi obișnuită de work from home nu diferă foarte mult de una la birou, în afara faptului că-mi lipsesc comentariile random ale colegilor și discuțiile „filozofice” care se nășteau odată cu ele. În mare parte ziua începe cu două cafele, un “bună dimineața, hai echipă, hai”, un mic status pe task-uri și gata, suntem pregătiți de nebunie. Telefoanele sună, mail-urile curg, task-urile surpriză la fel și ele și încerci pe cât poți să mai faci și haz de necaz și să te bucuri de tot ce poți în ziua respectivă. Deci, comunici și găsești soluții.

Cum mă relaxez după? Fără social media (o consecință a faptului că PR-ul are o legătură importantă și cu social media). Prefer să mă uit la un film sau să încep un nou serial pe care n-o să-l termin niciodată, ori să ies puțin afară să iau contact cu lumea reală.

Proiecte dragi

Prima campanie care îmi vine în minte este Samsung Stream Your Dream, ediția a 5-a. O campanie de mentorat gândită pentru vloggeri la început de drum. Astfel, împreună cu Samsung & YouTube, MSL The Practice a adus la un loc cinci nume importante din industria online-ului, precum George Buhnici, Radu Constantin, Andreea Balaban, Maximilian Ioan și Noaptea Târziu, pentru a-și îndruma tinerii recruți într-o competiție desfășurată pe parcursul a patru luni.

Marele premiu era însăși oportunitatea de a avea acces direct la experiențele mentorilor sau la training-urile făcute de YouTube, la dispozitivele de ultimă generație puse la dispoziție de Samsung, iar câștigătorii (pentru că până la urmă au fost doi copii minunați) și-au rezervat câte un loc special în Team Galaxy.

Generația ta

Mă încadrez cu brio în Generația Z. O generație care a întors clepsidra în favoarea ei și a adus culoare, îndrăzneală și creativitate. O generație plină de îndoieli, dar care nu se lasă învinsă, eficientă, dar foarte grăbită. O generație chill, fără teama de a greși (deși eu am deprins cumva frica asta), pe cont propriu, liberă, open minded, cu dorință de schimbare a aspectelor sociale. O generație a multitasking-ului, dar și a superficialității, din nefericire.

Debate-urile in echipa

Cu siguranță uneori punctele mele de vedere diferă față de cele ale seniorilor, dar de cele mai multe ori ajung să le dau dreptate. Ne-am făcut cumva un obicei în echipă, odată cu venirea mea și cu avalanșa de întrebări, care se revarsă constant peste ei, să dezbatem subiectul problemă cu argumente pe toate părțile până ieșim toți la un numitor comun. Lucrul ăsta mă ajută foarte mult să le înțeleg punctul de vedere.

Ce aduc eu nou ține de energie, relaxare, de o abordare mai empatică și de o abilitate de a dinamiza echipa. Sunt o persoană foarte pozitivă, îmi place să fac haz de necaz, să râd cât pot și să susțin persoanele apropiate și cred că asta e o contribuție importantă, pe lângă munca propriu zisă.

Din păcate, nu voi reuși să înșir aici tot ce am de învățat de la echipă. Fiecare dintre colegii mei reprezintă un exemplu pentru mine de la care fur cât pot zi de zi. Niciodată nu stau degeaba, chiar și atunci când vorbim relaxat despre un anumit subiect, eu observ lucruri și încerc să le aplic la mine pe viitor.

De la ei am învățat cum să scriu mail-uri, brief-uri, cum să negociez bugete, cum să implementez și să finalizez un proiect / o campanie de PR, cum să gestionez diverse situații, să inițiez și să conduc o conversație, cum să-mi prioritizez task-urile, cum să fac rapoarte, cum să găsesc soluții și să mă descurc singură, cum să-mi argumentez ideile și să ofer recomandări.

Top campanii preferate

Voi menționa un Top 3 campanii de PR preferate tot din zona Samsung, pentru că de acestea mă simt cea mai apropiată:

PR-ul de pandemie

Pandemia a schimbat total modul și ritmul în care se desfășurau lucrurile, asta în primul rând. Acum totul este pe repede înainte și se pune foarte mare preț pe eficiență și pe a livra nu un lucru, ci 3 sau 4 în același timp, cât mai bine executate.

Deși suntem la distanță și nu mai avem parte de beneficiile de a lucra de la birou, am învățat să găsim noi soluții și să ne reinventăm, lucru care ne-a scos din zona de confort pe toți. A fost greu la început, chiar îmi era puțin teamă de faptul că nu voi mai avea acces nelimitat la ajutorul colegilor, așa cum se întâmpla la birou, dar asta m-a forțat să fiu stăpână pe mine și să le ușurez și lor munca.

PR-ul în pandemie e lipsit de minunatele evenimente outdoor pe care efectiv le iubeam. Acum totul s-a mutat în online și încă încercăm să ne obișnuim cu meeting-urile virtuale. Perioada asta este, deci, o lecție pentru întreaga industrie și nu numai, de a fi mai flexibil și mai eficient în a găsi soluții imediate pentru orice problemă cu un multitasking crescut aproape de nivelul supranaturalului.