[Minte & suflet] George Bozgă: Suntem bombardați de informații contradictorii, aparent fără sens. Trăim într-o perioadă de criză multidimensională

Când vom trece de vremurile pandemice, s-ar putea să descoperim că am deprins, forțați de împrejurări,  niște mecanisme care ne vor fi foarte utile pe viitor. De pildă, am putea să ne dezvoltăm abilitatea de a analiza și de a decela rapid ce este real și ce este fals, dintr-un un volum mare de informații, fake-news și conjurații mondiale.

Noua societate va trebui, de asemenea, să învețe să se adapteze cu repeziciune la schimbări majore, este de părere psihoterapeutul George Bozgă. Igiena minții este la fel de importantă ca cea fizică, cu atât mai mult cu cât suntem asaltați de știri alarmiste iar online a crescut agresivitatea mai mult ca oricând.

” În prezent suntem bombardați de informații foarte diverse, unele contradictorii sau aparent fără sens. Practic trăim într-o perioadă de criză multidimensională. O criză medicală certă, o posibilă serioasă criză economică, și o criză psihologică comunitară, pe care fiecare dintre noi o trăim în mod diferit. Discursul public este unul alarmist, bazat pe teamă și măsuri coercitive. Multe categorii de populație sunt expuse fake news-urilor, care au rolul de a specula și accentua temerile colective.” 

De la George Bozgă, psiholog clinician și psihoterapeut specializat în psihoterapie cognitiv-comportamentală, am aflat și despre un trend îmbucurător din zona corporate. Tot mai multe companii cer consultanță în programe de sănătate mintală și fizică pentru angajații care lucrează de acasă. Cu el continuăm tema și vorbim despre posibile soluții la problemele cu care riscăm să dăm piept în perioada asta.

Curajul de a fi psiholog în România

Am fost atras de psihologie și științele umane încă de la începutul liceului, participând la diverse concursuri și olimpiade de profil, astfel că opțiunea de a alege facultatea de psihologie s-a conturat în mod natural, cu toate că, privind retrospectiv, la începutul anilor 2000, să optezi pentru a deveni psiholog în România reprezenta un act de curaj. Să ne amintim că prima lege care reglementează profesia a apărut abia în 2004 și multe lucruri erau nereglementate, ambigue iar fiecare psiholog se descurca cu puțin ajutor din partea puterii legislative sau ai altor actori statali relevanți.

Timp de 10 ani am profesat în diverse companii unde am luat contactul cu dificultăţile, mentalităţile şi realitățile lor psihologice și unde am avut oportunitatea să ajut la optimizarea potențialului uman.

Sunt psiholog clinician și psihoterapeut specializat în psihoterapie cognitiv-comportamentală și hipnoterapie, iar activitatea din cadrul cabinetului Psihoevolution se axează în principal pe terapia individuală și de cuplu.

O privire asupra psihoterapiei, la modul general

Psihoterapia presupune lucrul cu temerile tale, cu anxietățile și experiențele dificile prin care cu toții trecem la un moment dat în viață. Contrar unor idei preconcepute, încă valabile în societate, a apela la un ajutor specializat psihologic reprezintă un act de responsabilitate și curaj, nu o slăbiciune. Consider că stigma socială pe care o resimt încă oamenii cu privire la psihoterapie poate fi înlăturată prin psihoeducație, la nivel individual,  oferită de către noi, psihologii, și la nivel de comunitate de către actorii sociali responsabili.

Terapia este un proces structurat, în care psihoterapeutul te ghidează către soluţiile optime, prin alianța terapeutică, prin tehnicile și competențele deținute pentru a accesa resursele proprii și a dezvolta comportamente, emoții și gânduri funcționale. În urma unui proces terapeutic bine făcut poți rămâne cu beneficiile dobândite pe întreg parcursul vieții.

Este important de punctat faptul că a lucra cu un psihoterapeut presupune intrarea într-o alianță terapeutică, guvernată de respect și acceptare. Psihoterapeutul nu emite judecăți de valoare și nu sancționează clientul pentru emoțiile sau trăirile sale. Relația terapeutică presupune crearea unui mediu în care clientul se simte securizat emoțional, mediu propice pentru vindecare și dezvoltare psiho-emoţională.

Când ar trebui o persoană să acceseze un astfel de serviciu

Accesarea serviciilor psihologice, în general, ar trebui să constituie o normalitate. Așa cum fiecare dintre noi am fost la un medic într-un cabinet la fel ar trebui să discutăm și de accesarea serviciilor psihologice. Nu suntem încă acolo, dar suntem pe drumul cel bun. A avea permanentă grijă de sănătatea ta psihică și emoțională este bine să fie un deziderat personal precum mersul la sală sau alimentația sănătoasă.

Totuși, din practica personală, oamenii tind să se adreseze psihologului atunci când deja le este dificil să mai facă față unor probleme sau se găsesc într-o anumită suferință emoțională, conflicte familiale sau se confruntă cu probleme profesionale. Adesea ajung în cabinet după ce au încercat un număr de soluții care au eșuat, și pe cale de consecință starea lor psiho-emoțională este deteriorată.

Compatibilitatea dintre specialist și client

De aceea, compatibilitatea dintre specialist și client este un aspect foarte importantă în procesul terapeutic, iar această compatibilitate se traduce prin relația de încredere care se stabilește și setul de valori al fiecăruia dintre cei implicaţi.

Clientul este bine să se informeze în prealabil cu privire la tipul de psihoterapie practicat de specialist, dacă are o bază validată științific și dacă este acreditat de către Colegiul Psihologilor din România. În ceea ce mă priveşte cei care au optat să lucreze împreună cu mine au fost recomandați de alți clienți mulțumiți de rezultatele obținute împreună.

Efectele perioadei pe care o traversăm

Efectele pandemiei la nivel individual sunt variate, în funcție de resursele și capacitatea fiecăruia dinte noi de a face față unor astfel de situații dificile. De reținut este că în această perioadă vulnerabilitățile ies cu ușurință la suprafață, fiind o situație atipică guvernată de multă incertitudine, iar persoanele sunt mai expuse stărilor de depresie și anxietate, precum și exacerbarea unor suferințe personale anterioare.

Înainte de această epidemie, boala secolului - depresia afecta trei sute de milioane de oameni, fără a include aici şi pe cei nediagnosticaţi. Vom vedea care vor fi efectele după încheierea acestei pandemii.

În acest context omenii devin mai prudenți, optează pentru soluții la îndemână și încercă să minimizeze riscurile. Totodată se accentuează unele insecurități, precum cele financiare, sau legate de menținerea locului de muncă.

Consider că stresul principal în această perioadă este dat de nesiguranță și incertitudine cu privire la viitorul imediat. În prezent suntem bombardați de informații foarte diverse, unele contradictorii sau aparent fără sens. Practic trăim într-o perioadă de criză multidimensională. O criză medicală certă, o posibilă serioasă criză economică, și o criză psihologică comunitară, pe care fiecare dintre noi o trăim în mod diferit.

Discursul public este unul alarmist, bazat pe teamă și măsuri coercitive. Multe categorii de populație sunt expuse fake news-urilor, care au rolul de a specula și accentua temerile colective. În acest mod creierul este supus unui volum formidabil de informații și trebuie să deceleze în timp scurt și cu puține date ceea ce este real de ceea ce este fals. Acest lucru accentuează şi mai mult sentimentul de insecuritate.

Observații și informații din practică

Am observat o creștere în rândul celor care ne solicită ajutorul, în special în mediul online. Remarc cu  bucurie că și în mediul corporate se manifestă o deschidere din partea companiilor pentru optimizarea calității vieții oamenilor, lansând programe de colaborare cu psihologi și alte tipuri de profesioniști, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor propriilor angajați.

Nici relațiile umane nu au rămas neafectate de condițiile impuse de pandemie. Se manifestă un paradox al proximității sociale și al separării. Faptul că stai într-un cadru izolat, restrâns și în apropiere cu aceleași persoane pentru perioade lungi de timp, poate fi stresant.

Oamenii care au avut experiența izolării (astronauți, cercetători care lucrează la poli, lucrători pe platforme petroliere) subliniază importanța toleranței față de ceilalți și de a fi permisivi cu propria persoană. Pentru a reduce posibilitatea unui conflict și reducerea apariției unor disensiuni în ceea ce poate fi deja un moment dificil, este important să fie capabili să exercite un bun autocontrol.

Recomandări și posibile soluții

S-au accentuat stările de anxietate, ideaţia depresivă, temerile şi incertitudinile personale legate de siguranţa locului de muncă, sau viitorul financiar. În acelaşi timp au avut de suferit şi relaţiile cu persoanele apropiate, disensiunile în familie fiind şi ele mai numeroase.

În această perioadă este bine să fim atenți la noi înșine, la gândurile noastre, la emoțiile pe care le resimțim, să fim în contact cu noi înșine. Un rol important îl dețin procese precum conștientizarea și acceptarea. Creierul nostru are nevoie de timp pentru a se adapta cu o situație total nouă, dar mai ales cu multitudinea de informații pe care le primește și trebuie să le proceseze în această perioadă. Este important să acceptăm această stare ca fiind parte din experiența umană.

Pentru a rămâne echilibraţi este recomandabil să ne păstrăm rutinele şi obiceiurile cu care eram acomodaţi, să facem exerciţii fizice şi să avem o bună igenă a somnului. Am observat faptul că multe companii au adoptat programe săptămânale de mindfulness sau exerciţii fizice cu angajaţii care lucrează de acasă.

Este indicat să păstrăm una, maxim două surse credibile de informaţii, de la care să ne hrănim nevoia de cunoaştere şi informare. Să oferim minţii noastre o paletă diversificată de subiecte de discuţii şi să nu ne ferim de confruntările mai puţin plăcute. Este de asemenea util să cultivăm şi să păstrăm relaţiile de suport cu cei din jurul nostru, benefice pentru sănătatea noastră mentală şi emoţională. Putem privi această perioadă ca pe o oportunitate de a reluat hobby-uri sau activităţi pentru care nu mai aveam timp ( cititul, învăţarea unei limbi străine, gătitul) .

Ce ar putea urma

Multiplele schimbări apărute au forţat, iniţial, ieşirea din zona noastră de confort. Este destul de bine cunoscut conservatorismul poporului român, astfel că o ieşire din rutină provoacă multă nelinişte la nivel de societate. Instabilitatea şi incertitudinea necesită o serioasă mobilizare a mecanismelor de adaptare atât la nivel individual cât şi de grup.

Este ştiut faptul că orice stare, oricât de anormală ar părea la început, poate deveni o  formă acceptată de normalitate (de exemplu starea de război ce poate dura decenii). Iar mecanismele de adaptare vedem că se manifestă puternic în prezent - deşi a reînceput o creștere a numărului de cazuri, chiar peste numărul din perioada stării de urgentă, oamenii par a fi mai detașați și mai nepăsători. Desigur, sunt mai multe aspecte ce conduc la un astfel de comportament, însă se conturează o nouă normalitate.

Grija oamenilor față de minte și spirit

Este adevărat, în ultimii ani se observă o grijă mai mare a oamenilor față de propria stare de bine, față de calitatea vieții lor emoționale. Totodată, apetitul către dezvoltare personală și psihoterapie începe să fie prezent în special în marile centre universitare din țară, dar nu numai. Este un semn de reintrare în normalitate și maturizare a societății.

Clientul este în curs de a se educa, învață din ce în ce mai bine să aleagă informat și cum anume poate avea acces la profesioniști înalt calificați, iar apetitul către non-știință și pseudo-știință - care să le ofere soluții magice, imediate și fără efort personal - să fie din ce în ce mai redus.

În activitatea pe care o desfășor la Psihoevolution adesea am fost solicitat să ofer soluții „la minut” pentru probleme variate. De aceea psihoeducația este foarte importantă în fază terapeutică inițială, deoarece, printre altele, setează așteptări realiste clientului și demitizează procesul terapeutic.

Stresul 2020, un concept destul de larg

Am observat apetitul de a oferi conotații negative sau pozitive unui cuvânt sau concept. Stresul este un concept destul de larg, însă cititorii este bine să știe că stresul poate fi si bun. Există două concepte biopsihosociale antitetice, eustresul și distresul. Primul produce sentimente pozitive, de satisfacție și bunăstare. Acest tip de stres reprezintă partea mobilizantă care poate face o persoană să se simtă încrezătoare și să treacă peste multe provocări zilnice.

Spre deosebire de eustres, stresul negativ, sau distresul, poate face o persoană să se simtă epuizată fizic, mental și emoțional. Stresul negativ poate provoca anxietate, depresie și scăderea performanței în sarcinile de zi cu zi.

Utilizarea cu sens exclusiv negativ este probabil dată de faptul că stresul poate fi perceput ca ceva extern, care iese din controlul nostru și atunci identificarea problemei undeva în afara noastră ne determină să nu ne asumăm responsabilitatea de a putea gestiona problemele cu care ne confruntăm, aşteptând soluţii externe.

Comunicarea în noul normal

Comunicarea este vehiculul prin care transmitem ideile, valorile dar și temerile noastre. Dacă ne referim la modelul de comunicare pe care îl vedem promovat în societate, consider că este foarte necesar să avem o comunicare cu mai mult conținut și un discurs public mai asumat.

Modelele din viața publică, din păcate, nu oferă cel mai bun exemplu în acest sens. Iar la nivel individual încă fugim de asumare, ne este teamă să spunem ce gândim pentru a nu fi judecați, iar tarele unei educații submisive din perioada comunistă, încă sunt sesizabile.

Suntem încă la un nivel de bază al comunicării, iar acest lucru îl observ cu claritate în activitatea pe care o desfășor, unde cuvinte precum asertivitate, ascultare activă, comunicarea emoțiilor, sunt concepte relativ noi și neintegrate în stilul de comunicare al fiecăruia.

Activi online cu limite sănătoase

Este bine să rămânem conectați și activi dar cu limite sănătoase. Să nu confundăm realul cu virtualul. Personal optez pentru relaționarea autentică, reală, celei din mediul on line. Beneficiile tehnologiei sunt aici pentru a ne ajuta, pentru a facilita cunoașterea și posibilitățile de informare și comunicare,  și nu pentru a ne înstrăina sau depărta unii de alții.

Efectul rețelelor de socializare asupra adulților și copiilor

Acesta este un subiect sensibil. Dacă acum 15-20 de ani cel mai periculos lucru pe care un copil îl putea accesa neîngrădit pe internet era pornografia, astăzi mediul on line a devenit mult mai complex. Desigur,  și în prezent cei mai vulnerabili rămân copiii. Având o personalitate în curs de dezvoltare și capacități de discernământ limitate ei pot fi vulnerabili unor curente de influență periculoase, chiar sub forma unor jocuri (balena albastra și alte asemenea jocuri), a persoanelor abuzive, a campaniilor de radicalizare religioasă, sau a vloggeri-lor cu mesaje cel puțin discutabile, pe care copilul îl percepe ca model.

Totuși rețelele de scocializare și interenetul, în general, rămân instrumente extrem de utile, iar un copil poate avea acces la educație la un click distanță, prin intermediul unor canale de Youtube în care poate vedea și învăța diverse lucruri practice, platforme educaționale și biblioteci on line, însă accesul este bine să fie supervizat de către părinți.

În cazul adulților rețelele de socializare servesc din ce în ce mai puțin scopului inițial, acela de comunicare și de a ține legătura cu prietenii de oriunde. Nevoia de atenție și trăsăturile narcisice sunt și ele din ce în ce mai prezente în social media.

Marile companii de big data speculează comportamentele consumatorului de multimedia și mapează obiceiurile și opțiunile utilizatorilor pentru a oferi mesaje care să influențeze percepțiile și deciziile consumatorilor de social media. Mișcări sociale de amploare care au dus la schimbări ale unor regimuri politice (primăvara arabă), au fot rezultatul unor campanii  de promovare pe rețelele social media, fenomenul fake-news cu o viralitate extrem de crescută, care speculează algoritmii motoarelor de căutare, infracţionalitatea informatică, etc. Este bine să înţelegem puterea reală a reţelelor de socializare în viaţa noastră.

Validarea imaginii în online, o mai veche preocupare

Desigur, preocuparea pentru imagine, pentru validare și acceptare există de foarte multă vreme. Ceea ce este bine să înțeleagă cititorii este faptul că propriile temeri și insecurități nu au ca soluție mai multă validare din exterior, ci mai degrabă o acceptare și o împăcare cu noi înșine care nu necesită spectatori.

Cei cu nevoia de a atrage atenția atrag  persoanele care au nevoie să acorde atenție altor oameni, care au nevoia să admire. Primirea unor validări din partea unor persoane necunoscute îți confirmă ipoteza că ceilalți te plac, ești lăudat în postări și comentarii, iar feedback-urile negative devin ceva imposibil de acceptat și integrat, creându-ți astfel o stimă de sine exacerbată și nereală. Aici social media joacă şi un rol uşor pervertit, oferind o falsă validare, putând apoi să ia forma unui cultul personalității. Aceasta este marea capcană a rețelelor de social media, pot crea o falsă realitate.

Cuvântul anului pentru tine

Dacă ar fi să aleg un singur cuvânt probabil acela ar fi ”adaptare”. Societatea va trebui să fie capabilă să se adapteze rapid unor schimbări neprevăzute. Pandemia cu siguranță nu va fi singura încercare la care vom fi expuși în viitorul apropiat.

Ce lipsește încă în România, la capitolul sănătate mintală

În primul rând lipseşte un program naţional de psihologie comunitară pentru a promova starea de bine şi educaţia emoţională atât de necesară societăţii. În alte state există programe în care psihologii se consultă şi oferă instrumente organizaţiilor pentru a-şi dezvolta capacitatea de a aborda probleme sociale, cum ar fi exploatarea şi victimizarea. Construiesc relaţii de colaborare cu membrii comunităţilor din care fac parte, grupuri şi organizaţii pentru identificarea soluţiilor la unele probleme sociale specifice. Sunt activi în combaterea inegalităţilor sociale şi lucrează cu persoane marginalizate în direcţia abilitării lor.

Psihologii au foarte mult de oferit comunităţii, în special unei comunităţi ce are în istoricul său un şir lung de abuzuri sociale şi emoţionale. Avem încă mult de construit în această direcţie. Ar fi de dorit ca şi organizaţiile profesionale să se implice mai mult în susţinerea specialiştilor. Sunt multe aspecte de îmbunătăţit, însă comparativ cu deceniile anterioare stăm mult mai bine.