[Noii artizani] Natura e sursă de inspirație infinită pentru ceramica Irinei Silivestru

Artizanii de astăzi sunt de două ori artiști. Prima dată în meșteșugul lor, iar a doua oară artiști ai echilibrului dintre procesul creativ și antreprenoriat. De multe ori ei nu sunt doar cei care găsesc inspirația, materialul și uneltele pentru a crea obiecte unicat și a le insufla cu o energie proprie, dar și cei care le împachetează și pun la curier, semnează facturi și răspund la mailuri, fac fotografii și construiesc comunități în online.

Irina Andreia Silivestru este one woman show-ul din spatele Decartis, unde creează obiecte de ceramică inspirate din natură, dar face și toată partea administrativă & de promovare. Dintre ramurele înflorite și rândurile de pene colorate pictate pe platourile ei reiese un soi de lejeritate, care se păstrează și în felul în care alege să își comunice obiectele. Frumusețea lor e magnetică, ca sentimentul care te curpinde când privești fructe coapte cum atârnă grele printre ramuri sau coțofene care se joacă în fața unor ferestere și simți că ar trebui doar să întinzi mâna după ele ca să cuprinzi între degete o lume întreagă.

Viața înainte de Decartis

De când eram copil îmi plăcea mult să meșteresc cum se spune - aveam manualitate. Vacanțele de vară le petreceam la bunici unde desenam destul de mult, pictam pe lemn cu tempera și cu ceară, realizam tot soiul de forme din pământ. Nici nu mai știu acum pe unde sunt primele mele lucrări, dar știu că eram mândră de ele pe atunci.

Apoi, prin clasa a VII – a, mama mea a văzut că tot perseverez și s-a gândit că ar fi timpul să trec la “the next level” și am mers să iau lecții de desen și pictură cu profesorul Dorel Zaica. Așa am intrat în lumea artei.

Am făcut Liceul de Arte Plastice Nicolae Tonitza unde am urmat secția de ceramică, apoi am studiat la Universitatea Națională de Arte din București, Facultatea de Arte Decorative și Design – secția Ceramică. Masteratul l-am făcut tot la Universitatea de Arte din București.

Din pasiune în business

Cumva sunt un om fericit - pasiunea mea e chiar meseria mea. Am avut norocul să am o profesoară extraordinară în facultate de la care am învățat atât tehnologie cât și noțiuni de cultură generală și de specialitate.

Realizez și mobilier pictat și cam de vreo 10 ani, în paralel cu activitatea mea artistică, predau și cursuri de desen și ceramică. Practic atelierul meu este un spațiu creativ, de inspirație arts & crafts unde fac obiecte de artă decorativă, dar țin și ateliere pentru copii și adulți.

Totuși, nu văd ceea ce fac ca pe un mare bussines. E un spațiu al meu, foarte drag, unde lucrez cu plăcere în fiecare zi, unde pot pune în practică ce visez noaptea (la propriu!), unde muncesc mult deoarece nu am angajați, dar, în același timp, de unde pot să-mi iau și liber când doresc și nu mă plictisesc.

Provocările antreprenoriatului

Eu fac cam tot și, pe lângă procesul creativ în sine, sunt multe alte provocări cărora trebuie să le fac față: de la fotografiile de produs/ de promovare, până la postări, prezentări grafice, facturi, colete și alte lucruri administrative care mănâncă timp.

Procesul creativ

Sursa mea principală de inspirație este natura – plantele și animalele. Natura oferă forme de o diversitate și de o frumusețe infinită. Inspirația o găsesc pretutindeni în jurul meu, pe strada, în grădină, în parc, în călătorii, pe internet, în muzee, în albumele de artă.

Am un atelier înconjurat de o grădină foarte frumoasă, acolo găsesc mereu ceva să mă inspire. Vara aceasta de exemplu am făcut o colecție de platouri și farfurii decorate cu coțofene pentru că le vedeam mereu cum țopăiau prin grădină și prin fața ușii atelierului. Erau așa de multe și se jucau pe acolo în fiecare zi. Mi-au plăcut teribil!

Un anume nu știu ce

Nu știu ce diferențiază obiectele mele de celelalte din aceeași categorie, nu mă gândesc la asta niciodată, fac ce-mi place și cam atât. Mai degrabă cumpărătorii pot răspunde la această întrebare. În schimb știu că îmi plac obiectele mari, platourile generose, bogat decorate. Mi-e foarte greu să lucrez obiecte mici.

 Clienți și proiecte pentru suflet

Oamenii care îmi cumpără obiectele sunt de toate categoriile, de la tineri studenți entuziasmați la oameni mai în vârstă, din diferite domenii de activitate, corporații sau domenii mai artistice, români sau de alte naționalități. Nu este o regulă înafară că toți sunt iubitori de ceramică.

Un proiect de suflet l-am avut acum câțiva ani când m-am implicat în decorarea unei căsuțe de vacanță în afara Bucureștiului, un fel de cottage cum spun britanicii, de inspirație Arts & Crafts. Acolo am realizat câteva picturi murale cu păsări și plante la exterior, am pictat obloanele de lemn cu rodii iar la interior am pictat o piesă de mobilier unicat – masa ciobanului (un fel de dulap – masă), iar câteva obiecte din ceramică realizate de mine au fost agățate pe pereți.

Comunitatea artizanilor din România

Există o comunitate destul de puternica de artiști artizani în România. Oferta este foarte bogată – bijuterie, textile, piele, lemn, metal, ceramică etc. Cred că artiștii trebuie să se susțină între ei și să se asocieze, să se promoveze ca și grup.

Interesul crescut provine probabil din faptul că suntem asfixiați de atâta marfă “made in China” încât atunci când dăm de un obiect unicat simțim că are o altă valoare și o altă energie. Și, dacă vorbim de arta decorativă care are și utilitate, putem să aducem un plus de frumusețe în viața noastră zilnică. De exemplu, să savurezi o mâncare gustoasă dintr-un platou pictat manual poate fi o experiență.

Un ochi spre viitor

In 2020 aș vrea să am mai multe colaborări. Mă gândesc acum la colaborări cu restaurante sau cu colegi artiști din alte domenii. Consider că farfuriile mele ar aduce un plus de frumusețe și originalitate într-un restaurant, fie că sunt agățate pe pereți sau folosite ca farfurii pentru servit mâncarea. Mi-ar plăcea și un magazine on-line bine pus la punct și... mai vedem pe parcurs.