George Constanza, știți voi, din Seinfeld, n-are nicio legătura cu turismul românesc. Dar a zis în felul următor: ”încerc întotdeauna să par contrariat (annoyed). Când arăți contrariat, lumea crede că ești ocupat.” Constantin Iulian Tănaşcu a devenit contrariat pe bune la târgul de turism de la Romexpo de anul trecut, când a văzut felul în care este promovată țara noastră, spre deosebire de țări precum Turcia, Bulgaria sau chiar Moldova.
Apoi a devenit și ocupat pe bune. De asta a și câștigat premiul 2020 Business Elite’s "Under 30". A inițiat asociația Călător în România, pentru ca țara noastră să fie cunoscută și pentru alte lucruri decât gimnastele noastre sau Ceaușescu. Spun asta, pentru că e singura referință din Seinfeld la România, mai exact în episodul al 92-lea, din cele 180, respectiv al 6-lea, din al 6-lea sezon (da, îmi place Seinfeld). Care a rulat pe 3 Noiembrie 1994 (poate prea mult).
Între noi și restul lumii fie vorba, nici gimnastele, nici Ceaușescu nu mai sunt ce au fost. Atunci, despre ce să fie România acum? Iulian și voluntarii asociației au găsit cel puțin 100.000 de răspunsuri la întrebarea asta – obiective turistice omologate sau nu. Și crede că digitalizarea poveștilor acestora este o prioritate:
De ce să pui plăcuțe de informare turistică unde este puțin scris în limba română, când ai putea să pui o plăcuță cu un cod Q.R., care să fie conectată la platforma noastră, unde turistul poate să citească istoria și legendele locului respectiv, în mai multe limbi?
Misiune
Asociația dorește promovarea României atât în mediul intern, cât și internațional, din punct de vedere al gastronomiei tradiționale, al portului popular, al obiectivelor turistice (naturale și antropice, monumente istorice și clădiri de patrimoniu), cât și a unităților de cazare (aprobate de către minister și testate de către noi pentru a vedea faptul că acestea sunt curate și că sunt în regulă pentru a primi turiști).
Menționez că fiecare din cele patru elemente (port, gastro, obiective și cazări) sunt împărțite pe județe, pentru a fi mai ușor pentru turist și, în același timp, ca să putem contoriza câte obiective are România (atât cu cod L.M.I, cât și fără).
Platformă multilinguală
În urma unei analize realizate de către noi, cele mai vorbite limbi ale turiștilor veniți la noi în țară sunt: Engleza, Spaniola, Chineza și Franceza (care acoperă 70% din totalul limbilor vorbite pe glob) motiv pentru care platforma și tot ce avem în interiorul acesteia o să fie tradusă în limbile respective. La acestea se adaugă Lb. Rusă, Germană și Arabă, pentru a avea o acoperire de peste 90% din totalul limbilor vorbite.
Salvarea clădirilor de patrimoniu
Un alt obiectiv al asociației noastre este acela de a repara clădirile de patrimoniu abandonate (intenționat sau nu). În prezent avem doar un proiect dus la capăt pe partea de punere în siguranță. Aici vorbim de prima clădire a Senatului din România care se află în spatele Liceului Șincai din Sectorul 4 și care era într-o stare avansată de degradare.
Am discutat cu o parte a consilierilor din Sectorul 4 și am trimis o scrisoare către primarul general. Primărița nu ne-a răspuns, dar consilierii de la Sectorul 4 au fost încântați și ne-au oferit sprijin. Lucrările au început vara trecută.
Am încercat, de asemenea, să salvăm și Hotelul Concordia din Centrul Vechi. Am discutat cu primarul din sectorul respectiv și la direcția de patrimoniu. Primarul a spus că nu are ce să facă și nu a vrut să se implice, iar cei de la patrimoniu au spus că dacă cel care deține imobilul face o cerere de finanțare, i se acordă bani de la stat pentru reconsolidare, altfel nu pot face nimic, motiv pentru care, momentan, pe această parte suntem blocați.
Digitalizarea turismului
Noi am regândit toată partea asta de Q.R. De ce să pui plăcuțe de informare turistică unde este puțin scris în Lb. Română, Engleză și Franceză despre obiectivul respectiv, când ai putea să pui o plăcuță cu un cod Q.R. care să fie conectată la platforma noastră unde turistul (de orice naționalitate ar fi el) poate să citească istoria și legendele locului respectiv în toate limbile în care se regăsește acel text pe platforma noastră?
Impactul codurilor Q.R. este foarte mare în afara României. La noi este mort din 2010 pentru că nu este utilizat în scopuri cât mai creative. Q.R.-ul este folosit la muzeul Gusti din București unde atrage foarte (foarte) mulți turiști străini anual.
Să luăm în considerare faptul că, pe parte de turism, există un deficit foarte mare de oameni pregătiți (aici intră și ghizii). Prin aceste plăcuțe, înlocuim ghidul cu ceva mult mai practic, permițând turistului să fie propriul lui ghid.
Mai mult decât atât, software-ul cu care lucrăm ne permite să receptăm câteva date cu privire la numărul de turiști care au scanat obiectivul, genul acestuia și tipul de dispozitiv.
Aceste date vor fi transformate în rapoarte care vor fi înmânate primăriilor zonelor respective, ministerului culturii și al turismului.
Platforma online
Platforma vrem să fie cât mai simplă și mai user-friendly pentru a putea fi folosită de persoane care nu sunt foarte obișnuite cu tehnologia. La urma urmei, ne adresăm persoanelor cu vârstă cuprinsă în intervalul 16-70 de ani.
Tehnologia ne este pusă la dispoziție de wordpress și de template-urile, temele și add-ons-urile lor. Datorită avansului tehnologic și al update-urilor importante, integrăm tehnologii și add-ons-uri pe măsură ce acestea apar. Găsim loc pentru orice tehnologie nouă și suntem deschiși la îmbunătățire continuă.
Obiective turistice
Obiectivul principal al platformei este clar – să devină prima baza de date completă (sau aproape completă) a obiectivelor turistice, a portului popular, a gastronomiei și a unităților de cazare din România. Am strâns aproximativ 63.000 de obiective turistice asupra carora lucreaza voluntarii nostri pentru a le urca pe site. Povestile, legendele si istoria lor necesita verificari pentru a concide cu realitatea. Este o bază de date ce cuprinde toate obiectivele cu cod LMI.
La acestea se adauga inca, aproximativ 27.000 de obiective neclasate care vor disparea in urmatoarea perioada din cauza valorii terenurilor de sub ele si asupra carora lucram pentru a le proteja sau, in cazul in care nu reusim, macar sa le punem pe site ca amintire pentru generatiile viitoare. Aceste obiective nu sunt așa de cunoscute publicului larg, un exemplu elocvent este Conacul Ion Atanasescu din Dolj care, nefiind protejat de către stat și necunoscut de către public, a fost dărâmat.
Portul & gastronomia
Un alt obiectiv al platformei este acela de a conecta turistul străin la o parte mică, dar importantă, în ceea ce privește portul popular. De exemplu, nici românii și cu siguranță, nici străinii nu știu că pe cămașa populară a femeii (ia) cusăturile au o însemnătate aparte. Acestea arată așezarea caselor din satul din care vine fata, situația materială, relația cu părinții etc.
De asemenea, ne interesează ca turistul (fie el național sau internațional) să știe care este capitalul gastronomic al fiecărui județ și cum poate prepara singur acel dish. Noi avem și rețetele și modul de preparare.
Suportul autorităților
Finanțările de la primărie și de la minister sunt în valoare de 0 lei. Finanțarea acestor proiecte vine, exclusiv, din banii noștri. Acesta este și motivul pentru care punem suflet în tot ceea ce facem. În cazul în care ceream bani de la administrațiile locale sau ministere, nu numai că nu voiau să ne dea, dar colaborarea noastră se termina acolo. Pe noi ne interesează să implementăm proiecte utile din care să câștige țara. Primarii, consilierii și miniștrii vin și pleacă, dar ceea ce faci pentru cetățenii țării tale și pentru țară, rămâne mult timp.
Echipa
Asociația ,,Călător prin România’’ este un proiect care a debutat de la 2 studenți, Constantin Iulian Tănaşcu şi Raluca Predincea, și s-a răspândit rapid în rândul tinerilor pasionați de călătorie, de plaiurile mioritice ale României și de ceea ce are țara aceasta de arătat. Din cauza volumului mare de lucru, Raluca s-a retras oferind posibilitatea unor tineri să se implice: Robert Andrei Costache şi Andreea-Iuliana Călina.
2020 Business Elite’s "Under 30"
BEU30 este un premiu acordat persoanelor până în 30 de ani care sunt pe poziții de conducere în entități economice sau ONG-uri și care, prin proiectele pe care le realizează aduc un plus valoare țării din care vin.
Am primit nominalizarea pe e-mail. Mi s-a comunicat faptul că am fost nominalizat și a trebuit să descriu ceea ce face entitatea pe care o conduc astfel încât să merităm acest premiu.
După aceea am completat, curios din fire, am intrat pe platforma lor și am văzut că oricine poate să fie nominalizat acolo, atât timp cât respectă câteva cerinte - candidatul trebuie să aibă o vârstă de maximum 30 de ani sau mai mic, să fie din Europa, Asia sau America de Nord și să ocupe o poziție de conducere în cadrul respectivei entități.
În ceea ce privește proiectul, juriul a evaluat platforma, ideea din punct de vedere al noutății, modul în care poți ajuta țara de origini să fie recunoscută în mediul internațional și modul în care poți antrena cât mai mulți oameni să ia parte la această activitate (asta a fost în cazul nostru).
Planuri
Pe viitor (peste un an când o să ne mai dezvoltăm și o să avem un plan discutat cu partenerii noștri), un alt obiectiv al platformei o să fie acela de a fi un marketplace unic pentru micii meșteșugari (creatorii de veșminte tradiționale – ii, cămăși tradiționale bărbătești, veste bucovinene) și cei care se ocupă cu artizanatul.
