Adela Hanafi este mama unui copil diagnosticat cu ADHD si retard mediu, Kuky, cel care i-a fost si inspiratie in a crea o lume unde copiii tipici si atipici sa se intalneasca, iar cei cu cerinte si nevoi speciale sa nu mai fie marginalizati. Primii pasi ai unei alternative educationale pentru copiii cu dizabilitati si CES au fost facuti in urma cu 14 ani, pe cand cel mic avea doar 9 ani, dar traise deja multe momente de respingere in societate si in sistemul de invatamant. Durerea lui si frustarea ei ca parinte al unui copil cu probleme, care ar fi trebuit sa aiba sansa la o educatie de calitate in invatamantul de masa, au impins-o pe Adela Hanafi sa deschida, incepand cu anul 2005, gradinita si scoala primara Conil.
Kuky a murit in urma cu aproape un an, la varsta de 22 de ani, insa povestea lui continua prin existenta lumii CONIL si prin toate proiectele extraordinare pe care Asociatia CONIL le face pentru a integra social copiii cu deficiente, care au nevoie de programe educationale adaptate nevoilor lor.
“Este inca grea si anevoioasa munca cu autoritatile, cu modificarile legislative, care ne pun deseori in situatia de a face ajustari permanente, care sunt si costisitoare si consumatoare de timp si energie.”, spune Adela Hanafi.
Despre inceputuri si parcursul celor 14 ani ne povesteste Adela Hanafi in randurile care urmeaza si care pot fi pentru multi o inspiratie despre cum, din durere si frustrare personala, se poate naste un proiect atat de bun si benefic pentru cei din jur.
Inpiratia
Totul a inceput ca urmare a experientei mele personale, aceea a unei mame de copil cu nevoi speciale, care a trait umilintele, spaimele, durerile, izolarea si stigmatizarea alaturi de filul ei, intr-o societate complet nepregatita sa inteleaga, sa accepte si sa integreze astfel de copii.
Odata decisa se lupt pentru acesti copii, nimic nu mi-a mai stat in cale si am deschis primul sediul al Asociatiei in zona Eroilor, cu suportul si sprijinul total al familiei mele, alaturi de care am fost permanent in aceasta lupta si care m-a sprijinit neconditionat in toate proiectele si demersurile mele.
In anii aceia, inceputul secolului XXI, societatea si mentalitatea colectiva erau potrivnice si respingeau aceste cazuri , copiii si familiile lor traind adevarate drame. Unele au sapat in suflet rani atat de adanci incat nici un gest ulterior de remediere nu le-a putut inchide, impingandu-i pe copii si parinti in depresii severe, in izolare si resemnare.
N-am vrut sa accept asta pentru copilul meu si am decis sa lupt cu toata forta si dedicarea, cu toate resursele si puterile mele, pentru ca dramele acestor copii si ale familiilor lor sa fie stopate si drepturile acestor copii sa fie respectate.
In anul 2005, pe cand fiul meu Kuky Hanafi avea varsta de 9 ani si traise deja umilinta excluziunii, am decis sa dau o sansa la educatie de calitate, integrare si incluziune, tuturor copiilor, inclusiv celor cu dizabilitati. Arunci am infiintat gradinita CONIL, un loc unde am deschis portile, dar si bratele, tuturor copiilor, fie ei tipici, fie cu autism, sindrom Down, retard, ADHD, tetrapareza sau doar cu tulburari emotionale.
Asociatia CONIL s-a extins in martie 2012 cu scoala primara CONIL, in care am infiintat clase mixte de copii tipici si atipici, dupa ce am experimentat personal, alaturi de fiul meu, toate umilintele la care o societate intreaga ii supune pe copiii cu dizabilitati si familiile acestora.
De peste un deceniu ne luptam pentru ca acesti copii sa fie intelesi, inclusi in jocurile si activitatile celorlalti copii, acceptati in salile de teatru, in muzee si parcuri, sa poata performa pe scenele copiilor, alaturi de copiii tipici. O lupta continua cu mentalitati inclestate in trecut, cu resemnarea parintilor pusi la zid fara vina, cu indiferenta unei intregi societati.
Temeri si provocari la inceput de drum
Startul construirii acestei lumi a copiilor, a prieteniei, tolerantei si acceptarii, Lumea CONIL, a fost unul greoi, anevoios, in care am fost nevoita sa ma lupt cu mentialitati si comportamente negative repetitive. Nu am inceput cu nicio teama, ci am crezut permanent si cu tarie in visul meu si in puterea noastra de a crea o lume mai buna pentru acesti copii! Cele mai mari provocari si greutati le-am intampinat de-a lungul timpului in schimbarea mentalitatii colective, dar si in privinta lipsei de interes a autoritatilor care au in responsabilitate respectarea, sprijinirea si sustinerea persoanelor cu dizabilitati.
Cum s-au miscat lucrurile
Incet, incet, dar sigur, alaturi de o echipa inimoasa si dinamica care a crezut in visul meu, am creat Lumea CONIL, o lume in care an de an pasesc si sunt indrumati si asistati peste 100 de copii cu diverse dizabilitati. Pentru ei, echipe multidisciplinare intocmesc programe personalizate de interventie, programe educationale adaptate precum si programe extracurriculare dinamice si interesante.
Asa cum ma asteptam, proiectul CONIL a crescut progresiv si constant, odata cu cresterea numarului de copii cu CES nascuti, dar si datorita modificarile pozitive evidente ale perceptiei generale. Dezvoltarea empatiei in randul copiilor tipici si a familiilor lor ne-au dat posibilitatea de a creste si de a imbunatati calitatea serviciilor nostre. Daca la inceputul anilor 2005 am pornit construirea unei noi lumi pentru toti copiii, o lume in care tipic si atipic sa creasca armonios si in spiritul intr-ajutorarii, iata-ne acum avand o gradinita si o scoala acreditate de Ministerul Educatie.
Echipa
In spatele CONIL se afla permanent o intreaga echipa fara de care Lumea CONIL nu ar fi putut exista, se afla anii intregi de munca, sunt si oamenii care au facut parte din echipa noastra si care, din varii motive, au ales un alt drum.
La inceputul drumului anevoios de construire a Lumii CONIL s-a aflat permanent Kuky, fiul meu, copilul cu dizabilitati care mi-a dat aripi si m-a ajutat sa cred zi de zi ca visul meu, al nostru, este posibil. De asemenea, zi de zi si neconditionat, alaturi mi-au fost intreaga familie si prima mea colega, alaturi de care am pornit la acest drum, Mariana Ion, actualul director al scolii.
Fiind un proiect inovator, ni s-au alaturat oameni care au dorit sa schimbe ceva si care si-au pus toata priceperea, cunostintele si dragostea pentru copii in acest proiect.
Multumesc tuturor celor ce au facut de-a lungul timpului parte din proiectul CONIL, celor care sunt alaturi de noi zi de zi, familiei mele, fiului meu cel mic, care imi da puterea de a merge mai departe si de a construi, in memoria lui Kuky, Lumea CONIL, lumea tuturor copiilor!
Lectii invatate in timp
De la inceputul acestui proiect si pana astazi am invatat enorm, zi de zi iar cel mai bun profesor al meu a fost desigur Kuky, fiul meu de care, din nefericire, m-am despartit acum aproape un an, chiar in sfanta zi de Craciun. Atunci a ales el sa isi incheie misiunea pe pamant si sa plece. A ramas, insa, alaturi de mine, un inger pazitor, care imi da putere si ma calauzeste pe acest drum inca atat de anevoios.
Zi de zi am trecut prin experiente care m-au invatat ca acceptarea, toleranta si prietenia sunt valorile esentiale care ne ajuta sa crestem si sa evoluam, ca fara visuri viata este plata si lipsita de bucurii, ca fiecare zi poate fi o provocare si ca, la finalul fiecareia, suntem cu mult mai bogati.
Am invatat ca trebuie sa descoperim permanent bunul si frumosul din fiecare, sa ne acceptam exact asa cum suntem, sa ne iubim pentru frumosul si bunul din noi. Am invatat ca suntem atat de mici in fata mortii incat trebuie sa ne bucuram de fiecare clipa cu adevarat, ca timpul se masoara in amintiri frumoase, ca totul se intampla cu un scop si ca fiecare experienta, uneori foarte dura, este pentru propria noastra evolutie si crestere!
Partile frumoase si partile grele
Cea mai frumoasa parte este accea a superbelor rezultate obtinute de copiii cu nevoi speciale din gradinita si scoala, a minunatelor lectii pe care copiii tipici ni le dau in fiecare zi prin intelegerea, sustinerea si sprijinirea colegilor lor cu dizabilitati.
Este inca grea si anevoioasa munca cu autoritatile, cu modificarile legislative, care ne pun deseori in situatia de a face ajustari permanente, care sunt si costisitoare si consumatoare de timp si energie.
Avem nevoie permanent de oameni buni langa noi, de oameni care simt, pot si vor sa sprijine si sustina drepturile la educatie, integrare si incluziune sociala a copiilor cu dizabilitati, de companii care sa se implice in proiectele noastre, de sprijinul comunitatii pentru ca, asa cum stiti, intr-o societate civilizata, dizabilitatea este responsabilitatea comunitatii.
Comunitatea
In jurul proiectului nostru au venit oameni care au inteles ca acesti copii si familiile lor nu au ales acest statut si ca numai impreuna putem creste niste copii cu un grad cat mai ridicat de independenta si autonomie. In jurul CONIL este o intreaga comunitate de oameni buni si frumosi, iubitori de copii, empatici si dornici de a schimba, de a ajuta, de a incuraja si de a arata tuturor faptul ca, dincolo de orice dizabilitate, exista o abilitate care trebuie descoperita, incurajata si promovata!
Intreaga comunitate formata in jurul CONIL este unita de dragostea de copii si este o comunitate in care valorile principale sunt empatia, respectul, toleranta, acceptarea si desigur, iubirea. Este o comunitate in care liantul principal este zambetul si bucuria de a oferi cate o farama din tine in fiecare zi pentru ca fiecare copil sa aiba sansa de a se dezvolta intr-un mediu cald , prietenos si primitor.
Impactul pozitiv
Rezultatele proiectului Asociatiei CONIL sunt masurate in numarul mare de copii cu nevoi speciale inclusi in invatamantul de masa, in numarul foarte mare de copii cu diverse dizabilitati, care au avut ocazia de a performa pe marile scene ale capitalei in cel mai mare festival al copiilor, CONIL Fest, Festivalul Integrarii. Acesta este un festival bianual organizat de Asociatia CONIL, care reuneste pe aceeasi scena peste 1500 de copii tipici si cu dizabilitati intr-un maraton artistic desavarsit in care cei mici predau la scena deschisa, lectiile prieteniei, tolerantei si acceptarii.
Am convingerea ca proiectul CONIL a avut un real si major impact asupra vietii a sute de copii cu nevoi speciale si a familiilor lor care au beneficiat de servicii de inalta calitate, de consiliere, indrumare si suport. In jurul nostru si al conceptului CONIL am adus o intreaga comunitate pe care speram sa o crestem prin derularea de proiecte cu impact pentru copiii cu nevoi speciale:
- Ziua Comunitatii la Scoala Primara CONIL - un proiect prin care portile noastre sunt deschise tuturor celor ce doresc sa ofere o ora din viata lor acestor copii speciali.
- CONIL FEST, Festivalul Integrarii - un proiect cultural care reuneste peste 1500 de copii intr-un maraton artistic desavarsit.
- FII Mos Craciun pentru un copil special, un proiect prin care oricine doreste poate primi scrisoarea catre Mos Craciun a unui copil special, pe care sa o impacheteze in cel mai frumos dar si sa il ofere personal.
- Targul micului antreprenor si mestesugar - un targ de produse confectionate de copiii cu nevoi special.
- Lumea Faptelor Bune CONIL.
Promovarea
Focusandu-ne pe zona sociala, desigur ca nu au existat bugete de promovare aceasta facandu-se la inceput prin dezvoltarea blogului asociatiei si ulterior pe paginia de facebook a asociatiei unde povestim constant despre toate proiectele noastre. Pentru cele 20 de editii ale CONIL Fest, festivalul Integrarii, au existat multiple parteneriate media cu radio-uri, televiziuni nationale si online, cu reviste, bloguri si vloguri.
De asemenea, participarea la targuri, expozitii si evenimente organizate de parteneri precum Itsy Bitsy, Iarmaroc Edu, Romexpo si altii ne-au ajutat in promovarea lumii CONIL. In plus, pe parcursul celor peste 15 ani de activitate, ne-au fost alaturi sute de oameni, care cred si sunt condusi de aceeasi valori si care dau mai departe vestile bune ale asociatiei.
Ce urmeaza, planurile fundatiei
Intentionam sa infiintam si ciclul gimnazial, ca o continuitate in procesul educational gandit si implementat pentru copiii cu dizabilitati si nevoi speciale. Ne dorim foarte mult sa incheiem un parteneriat de anvergura pentru a putea realiza si un complex rezidential, in care tinerii cu dizabilitati sa poata trai independent, lucrand in mici fabricute sau ateliere pentru a avea posibilitatea de a se intretine singuri.