[Obsesii part-time] Adina David (Golin): Desenul mă ajută să am răbdare, să nu mă mai agit atât de tare și să fiu mai îngăduitoare cu mine

După mai bine de 15 ani de când nu mai pusese mâna pe o pensulă, în ianuarie, anul acesta, Adina David, Senior Media Associate Golin, Adina și-a cumpărat primul set de acuarele, un bloc de desen cu hârtie specială și 3 pensule și a început să deseneze. S-a inspirat din cărți, de pe Youtube și Instagram, a testat, a încercat, a experimentat și a învățat singură.

E tentant să încerci cât mai multe lucruri, mai ales că opțiunile sunt aproape nelimitate și nu ai de unde să știi ce e util și ce nu până nu încerci. Pe de altă parte, devine copleșitor destul de repede, așa că e mai bine să păstrezi lucrurile simple.

Desenul s-a transformat in terapie și vrea să rămână așa: un motiv de relaxare și de evadare din realitate.

În PR

Am pornit pe acest drum cu destul de multă naivitate, în urmă cu fix 10 ani, imaginându-mi că voi citi și voi scrie de dimineața până seara. După primul an de facultate (Comunicare și Relații Publice, Universitatea București), mi-am dat seama că e mult mai mult de atât la mijloc, dar eram deja cucerită de primele aproape-strategii și planuri de comunicare, așa că, un deceniu mai târziu, iată-mă încă aici!

Am lucrat în ONG, apoi într-o agenție unde aveam 3 colegi, iar de mai bine de 2 ani fac parte din echipa Golin, unde am norocul să pot fi cât vreau eu de “nerdy”, cu clienți din gaming, beverages și, surpriză, financiar, dar pe partea de proiecte culturale, educaționale și techy.

Nu știu dacă pot spune că am ales eu domeniul comunicării, mai degrabă ne-am găsit întâmplător în timp ce eu visam să devin bibliotecară, iar norocul a făcut să ne potrivim.

Context & inspirație

Vă pot spune exact ziua în care a început: 9 ianuarie 2019. După mai bine de 15 ani de când nu mai pusesem mâna pe o pensulă care să nu fie pentru machiaj, mi-am cumpărat primul set de acuarele, un bloc de desen cu hârtie specială pentru acuarele și 3 pensule, cât credeam că am nevoie la momentul respectiv pentru un mega-începător. Mi se păreau cam scumpe și nu voiam să le irosesc dacă-mi dădeam seama peste o lună că sunt o cauză pierdută.

Asta ar fi partea utilitară la cum m-am apucat de pictat.

A existat și un moment de inspirație, bineînțeles, undeva înainte de a apăsa “Add to cart”. Era început de an, eram în vacanță, mă plistisisem de citit, copt cozonaci și dădăcit pisicile. Nu mai aveam rude de vizitat, afară era frig, iar pe Netflix nu mai era nimic interesant. Bănuiesc că de asta se spune că dacă vrei să-ți vină idei creative trebuie să-ți iei timp să nu faci nimic.

Ca să fiu sinceră până la capăt, mereu mi-a plăcut să desenez, așa că nu a apărut chiar din neant mica mea pasiune pentru acurarele, chiar dacă a lovit mai puternic decât orice alt hobby trecător de până acum.

Ce a urmat 

Sunt încă foarte la început, speram să mai treacă cel puțin încă un an până să fie nevoie să-mi scot pozele de pe Instagram și în ale părți ale internetului.

Prima lună a fost mai mult de acomodare și experimentare, în care m-am prins puțin câte puțin care sunt regulile și tehnicile, câtă apă trebuie să pui, cât pigmet, cum amesteci culorile, când știi să te oprești. E destul de tentant la acuarele să revii cu apă sau culoare și, în cele din urmă, să strici mai rău ce încercai să repari. “Less is more” se aplică și în acest caz.

După ce am început să am mai multă încredere în mine, am început să-mi cumpăr sau să primesc tot felul de lucruri: godete, tuburi, pensule, hârtie presată la rece, hârtie presată la cald, creioane acuarelabile, pensula cu rezervor, fluid de mascare și lista poate continua.

E tentant să încerci cât mai multe lucruri, mai ales că opțiunile sunt aproape nelimitate și nu ai de unde să știi ce e util și ce nu până nu încerci. Pe de altă parte, devine copleșitor destul de repede, așa că e mai bine să păstrezi lucrurile simple.

Cum ai învățat

M-am inspirat foarte mult de pe YouTube și Instagram, unde poți găsi nenumărate videouri cu procesul complet al unei picturi în acuarelă, însă cel mai mult cred că am învățat urmând cursurile online de pe Skillshare. Au foarte multe lecții, de la tehnici de bază până la compoziții complexe, iar cele pe care le-am încercat eu au fost extrem de bine explicate, detaliate inclusiv la nivel de materiale folosite și cum să le faci poze după.

Mi-am luat și câteva cărți, însă nu m-am descurcat bine cu ele. A fost mult mai util pentru mine să văd exact procesul într-un video, decât să citesc ce am de făcut la fiecare pas sub o poză. Încă nu știu dacă o să urmez și un curs de pictură care să nu fie online, poate mai târziu.

Transformări

S-a transformat într-o formă de terapie. Mă ajută să am răbdare, să nu mă mai agit atât de tare și să fiu mai îngăduitoare cu mine. Nu cred că va ajunge ceva mai mult de atât, dar pentru mine e suficient.

Timp & efort

Îmi ocupă o bună parte din weekend-uri și asta pentru că nu am învățat încă să fiu cumpătată și să-mi aloc, să zicem, o oră pe zi. Sunt 8 ore sau nimic. De aceea nici nu prea pictez în timpul săptămânii, ceea ce regret destul de mult. Cel mai plăcut moment pentru mine a fost când am luat la mână toate micile picturi și am putut să observ într-adevăr o evoluție.

De ce e nevoie

Am preferat să am o abordare mai relaxată și să văd unde ajung așa. Orice fel de reguli ar contrazice fix motivul pentru care m-am apucat de pictat și anume să mă relaxez, să evadez puțin din realitate și să nu mă mai gândesc la reguli.

Momente în care ai vrut să renunți

Nu am avut niciun moment în care să vreau să renunț – de ce să renunți la ceva care-ți face plăcere? Dacă au fost perioade în care nu am avut chef sau timp să pictez, nu am pictat. Dar asta e frumusețea unei pasiuni, poți să te reîntorci oricând la ea.

Descoperiri

Mi se pare super simpatic cum ajungi să fii identificat după pasiunile tale. Dacă acum un an eram fata aia care vorbește numai despre cărți, acum pictura a ajuns a doua mea persona și trebuie să recunosc că îmi place mult asta.

În plus, am avut ocazia în ultima jumătate de an să am discuții despre pasiuni și hobby-uri cu foarte multe persoane, pornind chiar și de la o poză cu o acuarelă pe care o pusesem pe Instagram. Mi se pare că mi s-a deschis un întreg nou Univers de cunoștințe despre oamenii din jurul meu la care nu aveam acces înainte. E un club secret al oamenilor pasionați de lucruri și poți avea conversații mult mai interesante pornind de la asta.

Punctul de intersecție

În cazul meu, nu prea se intersectează. În afară de faptul că sunt două domenii creative, iar timpul dedicat picturii mă ajută să-mi mai limpezesc gândurile și poate să-mi mai vină câte o idee, nu aș zice că se întâlnesc defel. Pe de altă parte, fie că pictăm cu acuarele sau ne antrenăm în Krav-Maga, cred că ar trebui să te ajute să fii bine cu tine înainte de orice altceva.