O Românie în convalescență, după o boală grea – comunismul - dar încrezătoare că se va însănătoși, că își va recăpăta puterile și starea de normalitate, continuă Petre Barbu. Este fărâma de istorie pe care a surprins-o jurnalistul, care scrie de 20 de ani despre media și industria comunicării, în Primul an de marketing, titlu apărut recent la Editura Integral.
Această istorie e povestită de 14 voci, 14 oameni pe care Petre Barbu i-a ales să spună povestea începuturilor marketinguluii în România: primii români care au muncit în marketing, majoritatea angajați de primele multinaționale care au venit în România.
Am urmărit ca aceste interviuri să nu fie niște discuții de cafenea, dar nici foarte tehnice și seci. Am urmărit atât personalitatea interlocutorului, modul cum s-au lansat diferite branduri în România, dar am ținut să aflu și cum arăta România în acei ani, prin intermediul celor 14 voci.
Petre povestește în rândurile următoare cum a ales cei 14 intervievați, ce a descoperit în urma interviurilor, care a fost cea mai grea parte în scrierea acestei cărți și ce speră să se întâmple cu ea peste 30-40 de ani. La finalul interviului puteți citi și câteva pasaje din carte: despre foame, efectele multinaționalelor și natura umană.
Ideea & contextul
După apariția volumului „Primul an de publicitate”, la Editura Tandem Media, în noiembrie 2013, mai multe voci mi-au sugerat să scriu ceva asemănător și despre oamenii de marketing din România.
Printre aceste voci s-a numărat și cea a editorului meu de atunci, Constantin Năstase. N-am luat în serios acele sugestii, motivând că e prea complicat, că necesită o documentare laborioasă, că nu sunt în stare, tot felul de „argumente”. Adevărul este că aveam alte priorități. Și cred că îmi era și lene să scriu această carte. Dar Constantin Năstase a continuat „să mă bată la cap”, când mai discret, când mai vehement.
Apoi, în urmă cu vreo doi ani, Cătălin Pătrășescu, fondatorul agenției SmartPoint, mi-a spus în cursul unei convorbiri telefonice – venise vorba de acest subiect – că nu am nicio scuză să nu scriu această carte: „Nicio scuză!” – a spus apăsat Cătălin Pătrășescu într-un asemenea hal încât, brusc, m-am simțit vinovat.
Așa încât, încet-încet, cu acest sentiment de vinovăție, am început să mă gândesc din ce în ce mai mult la o carte de interviuri cu primii români care s-au angajat în marketing, în ani ‘90. La un moment dat, la începutul anului 2018, eram atât de pornit să atac „primul an de marketing” încât l-am surprins până și pe Constantin Năstase.
Am scris un Concept al cărții, adică ideile principale, am pus la punct întrebările de bază și m-am gândit la oameni. Am avut discuții cu Diana Flutur, Maria Predoiu și Victor Dobre de la IAA România, am întrebat în stânga și-n dreapta în lumea publicității...
Dificultatea a fost că erau foarte mulți oameni care au pornit să lucreze în marketing, la începutul anilor ‘90. Apoi, mulți dintre ei sunt risipiți în toată lumea. Sigur, există mijloace comode de comunicare, dar eu am ținut să realizez aceste interviuri față în față.
Când am pornit primul interviu, cu Eusediu Margasoiu, în februarie 2018, aveam de gând să nu mă mai opresc din goana după interlocutori, să nu fac nicio pauză care să-mi taie elanul, să mă duc ca un tăvălug peste „primul an de marketing”.
Cea mai grea parte
Cum am spus, am început în februarie 2018. Am făcut ultimul interviu, cu Sorin Blaga, în mai același an. Am urmărit ca aceste interviuri să nu fie niște discuții de cafenea, dar nici foarte tehnice și seci. Am urmărit atât personalitatea interlocutorului, modul cum s-au lansat diferite branduri în România, dar am ținut să aflu și cum arăta România în acei ani, prin intermediul celor 14 voci.
Cea mai dificilă parte a muncii a fost transcrierea și editarea interviurilor. Am lucrat din septembrie 2018 până-n martie 2019, aproape în fiecare zi, urmărind cuvânt cu cuvânt firul fiecărui interviu. Să nu-mi scap nicio inflexiune a vocii, niciun cuvânt. Am dorit ca cititorii să simtă autenticitatea acestor dialoguri. Mi-am propus acest lucru, dar nu știu dacă am reușit, rămâne ca cititorii să-mi confirme dacă am reușit...
Manuscrisul a fost predat editorului Costel Postolache, Editura Integral, la începutul lunii aprilie.
Cum ai ales cei 14 intervievați
Am ales patru oameni care au lucrat la Procter&Gamble, pentru că această multinațională este o școală de marketing: Mircea Stăiculescu, Paul Markovits, Magda Niculescu și Narcis Horhoianu. Am ales doi de la Unilever, altă școală de marketing: Alexandra Gătej și Dan Oprescu.
Apoi, m-am gândit la Coca-Cola și Pepsi și i-am ales pe Lucian Neacșu, respectiv Mihai Albu și Eusediu Margasoiu.
Am invitat-o pe Aneta Bogdan pentru că este o personalitate în branding și marketing și pentru că serviciul de telefonie Connex a scris istorie în memoria multor români, fără nicio exagerare.
Pe Sorin Blaga l-am ales pentru că am fost curios cum „se fuma” marketing în acel deceniu.
M-am oprit la un berar, Mihai Ghyka, dar am băut numai ceai în timpul interviului.
Am vorbit cu Mihaela Ungar, pentru că am fost curios cum a început Colgate în România. În plus, dânsa a lucrat foarte mulți ani în această școală de marketing, Colgate-Palmolive.
Nu în ultimul rând, am ținut să realizez un interviu cu un om care a făcut marketing la o firmă românească și n-a lucrat niciodată într-o multinațională: Cotiso Hanganu.
Aceasta este lista mea, lista lui Barbu. Sunt foarte mulți oameni care au rămas în afara listei și sunt conștient că alegerile mele pot provoca frustrări. Mari frustrări! Îmi asum acest risc. Dar eu am lucrat singur, nu am avut o echipă sau „negrișori”, așa încât am muncit cât m-au ținut puterile. Sunt conștient că nu este o lucrare perfectă. Cartea nu este un top sau o enciclopedie. Este o „fărâmă” de istorie.
M-aș bucura dacă alți colegi de breaslă vor scrie cărți mai bune, mai cuprinzătoare, mai bine documentate. Istoria nu trebuie pierdută, dincolo de orgolii și frustrări.
Experiența interviurilor
La fiecare interviu am ținut să mă duc pregătit, cu „temele făcute”. Eu nu-i cunoșteam pe acești oameni. Sigur, sunt și întrebări naive. Dar am urmărit să nu-i plictisesc cu lucruri și curiozități irelevante, pentru că au de suferit cititorii. Tot timpul interviurilor m-am gândit la cititori, ce vor spune cititorii despre aceste dialoguri.
Ce te-a surprins, ce ai descoperit
Am descoperit oameni foarte puternici. Am descoperit tineri ai anilor ‘90, dezorientați și plini de îndoieli, dar foarte hotărâți să învețe repede, să acumuleze cunoștințe și să pornească o nouă viață. Ei au intuit că lumea se va schimba, mult mai rapid decât credeau politicienii de atunci, de exemplu, sau ziariștii din acei ani.
Au avut viziuni nu numai pentru brandurile sau pentru companiile pentru care au muncit, ci și pentru lumea în care au ales să trăiască, pentru că mulți dintre ei puteau foarte bine să plece din țară. Dar au rămas și au construit aici.
Marketingul din România din 2019 într-un singur cuvânt
Superficial.
Care e cea mai mare schimbare din marketingul din România
Nu știu să răspund competent. Cred că cei 14 interlocutori ai mei din carte sunt în măsură să răspundă la această întrebare.
O mică parte de istorie
Eu am speranța ca peste 30-40 de ani, când n-am să mai fiu pe acest pământ, cartea „Primul an de marketing” să fie citită sau măcar răsfoită (digital) cu înțelegere, cu indulgență, cu zâmbete, cu seninătate... Cred că acesta ar fi marele câștig al muncii mele de autor și al muncii celor 14 oameni de marketing: cartea să fie citită. Dar e riscant să fac acest pariu și sunt speriat să mă gândesc dacă va rămâne sau nu în istorie, dacă va rezista timpului.
În cartea „Primul an de marketing”, România arată ca o țară flămândă de libertate, de bunăstare, de idei și planuri. O Românie în convalescență, după o boală grea – comunismul - dar încrezătoare că se va însănătoși, că își va recăpăta puterile și starea de normalitate. Cred că așa arată România în această carte. Ce s-a întâmplat, însă, în anii următori cu România, asta este altă istorie.
Pasaje din Primul an de marketing
