[Dincolo de copertă] Andreea Mihaiu: Cartea este un obiect unitar, nu înseamnă doar copertă sau text

Cartea este un obiect tridimensional, are formă, greutate, sunet, miros și personalitate, este unică prin îmbinarea tuturor elementelor ce o compun, spune Andreea Mihaiu, de la GRAPHO_MAT, și unul dintre organizatorii Cele mai frumoase cărți. Cu câțiva dintre câștigătorii din 2018 am vorbit la Dincolo de copertă, despre designul de carte din România, clișeele și evoluția lui. La părțile mai puțin bune ale acestui domeniu, Andreea numără câteva lucruri:

Marile edituri merg în continuare pe principiul că DTP-iștii sunt buni la toate și pot ține locul unui designer. De ce se acordă importanță doar coperții iar interiorul unei cărți de beletristică să zicem (cărți de text) nu poate avea o setare a textului bună sau o hârtie mai bună; de ce nu poate avea coperți gândite și lucrate în afara clișeelor. 

Dar există și părți bune, așa cum arată câștigătorii Cele mai frumoase cărți, concurs care a ajuns deja la 7 ediții. Despre istoria acestui concurs, cărți, frumusețe și 8 reguli ale designului de carte, în rândurile de mai jos.

O scurtă istorie

Concursul CMFC există datorită Adinei Pașca, inițatorul acestui proiect. Totul a pornit de la o simplă vizită la Frankfurter Buchmesse unde a observat modul (nu prea plăcut) în care erau prezentate cărțile românești în comparație cu standurile altor țări. Una dintre condițiile participării în concursul internațional de design de carte (eveniment colateral târgului) este selectarea obligatorie a cărților printr-o competiție la nivel național. România nu se putea înscrie în perioada aceea (2011). Așa a apărut ideea de concurs la noi, gândit ca o platformă de comunicare între artiști, graficieni, fotografi, ilustratori, care să le ofere vizibilitate atât la nivel național cât și internațional.

Încă de la început concursul s-a prezentat ca un concurs strict de design de carte, în care s-a dorit identificarea publicațiilor realizate cu grijă, cu o deosebită atenție asupra anumitor aspecte tehnice precum calitatea tiparului, legătoria, formatul în raport cu așezarea textului în pagină, raportul conținut formă ș.a.

În fiecare an au fost invitați profesioniști din domeniu și din alte spații culturale, au fost realizate parteneriate cu ONG-uri, grupuri de artiști sau asociații de editori care au ca obiective promovarea cărții și a culturii contemporane, dar și colaborări cu jurnaliști, publicații și mass-media.

“Proiectul a fost finanțat cu aplicații anuale sau semestriale la Administrația Fondului Cultural Național. Primul an a decurs ca proiect pilot și ne-a confirmat că nevoile culturale identificate erau reale și acute. Proiectul a crescut de la an la an, mulți tineri artiști, curatori, instigatori culturali s-au implicat cu mult entuziasm și dăruire în acțiunile CMFC.

Anul 2016 a fost de o efervescență deosebită, cu multe întâlniri prilejuite de proiect și expoziții cu peste 200 de publicații, în multe contexte, locuri, precum și o prezentare retrospectivă a primilor 5 ani, cu selecțiile juriilor CMFC și cu cărți și publicații despre designul grafic din alte țări. În 2017, am creionat acțiunile în jurul temei „cărți pentru copii — cartea instrument de joacă și învățare”, în vreme ce, în 2018, tema centrală a fost „litera”. Al șaptelea an s-a bucurat de o echipă nouă de implementare și de o revizitare a structurii și strategiei proiectului” Adina Pașca, în revista FOI.

Obstacole

Voi povesti despre ediția a VII-a, 2018, fiind prima ediție pe care am organizat-o împreună cu echipa mea Grapho_mat și Galeria Posibilă.

Problema principală a proiectului a fost lipsa pentru prima dată a finanțării AFCN; am început apoi să tot scriem și rescriem proiectul încercând să obținem finanțare. Încercările păreau să fie în zadar, însă proiectul trebuia să meargă înainte ca în fiecare an.

Surpriza a fost obținerea finanțării de la Ministerul Culturii, cu ocazia Centenarului, care a venit cu mai multă muncă față de edițiile precedente, dezvoltând proiectul în mai multe direcții: concurs, conferințe, workshop-uri, realizarea unei cercetări a fondului de carte românesc în perioada 1900-1920 și apariția revistei FOI, menită să promoveze atât concursrul cât și comunitatea (designeri, ilustratori, fotografi, editori, organizatori de târguri ș.a)

Obiective

Să menținem antrenată scena de carte din România, să dezvoltăm noi parteneriate instituționale, să ajutăm pe cât posibil la educarea publicului și să facem cunoscute proiectele editoriale bune atât aici cât și în străinătate. Concursul are ca scop identificarea proiectelor editoriale lucrate cu grijă și expunerea lor, fiind multiplicat prin workshopuri dedicate profesioniștilor, conferințe pentru publicul larg, grupuri de discuție pe tema cărții.

Ne dorim ca oamenii să devină conștienți că designul este necesar într-o lume a haosului, că este nevoie de o organizare și expunere a informației cât mai clară și plăcută.

Inscrieri

Anul acesta au fost 150 de înscrieri, mai puține față de anii precedenți, nu ne așteptăm să crească numărul neapărat, nu mi se par relevante statisticile, mai ales că anul acesta s-au înscris mai multe cărți bune, deci nu numărul lor final contează ci calitatea lor.

Concluzii 2018

Ediția 2018 a reușit să facă cunoscut proiectul unui public amator mult mai mare datorită colaborării cu fetele de la Conan PR; apariția revistei FOI contribuie în continuare la educarea publicului, fiind un tool de promovare atât a concursului cât și al oamenilor din spatele cărților.

A fost fain și de folos profesioniștilor că am reușit să aducem mai multe nume internaționale rezonante la conferințe și în juriu precum Fred Smeijers, Frédéric Tacer, Corina Cotorobai.

Designul de carte din România evoluează constant, în fiecare an se remarcă noi designeri, iar veteranii își continuă treaba bună; editurile prezintă interes pentru calitate precum anul acesta Editura ART, Cartier, care au fost premiante; ne-am dori să putem relaționa mai mult și cu editurile mari și, de asemenea, artiștii apelează din ce în ce mai mult la acest mediu de exprimare prin ediții speciale, iar cărțile lucrări de master ajung în fiecare an în shortlist, un lucru foarte îmbucurător, asta înseamnă că avem în continuare profesori buni în facultăţi și studenți pe măsură.

Ce presupune designul unei cărți dincolo de copertă

Cartea este un obiect unitar, nu înseamnă doar copertă pentru că aștfel ai avea un poster, sau doar interior pentru că ai avea doar niște foi sau doar text pentru că ai avea doar conținut, ea este un obiect tridimensional, are formă, greutate, sunet, miros și personalitate, este unică prin îmbinarea tuturor elementelor ce o compun.

Aș puncta câteva idei:

1. designul este pasiune altfel este degeaba

2. designul fără content nu există, avem nevoie de conceptul proiectului, care se dezvoltă apoi prin text și imagine/ilustrație

3. Alegerea unui tip de literă potrivit; niciun designer cu experiență nu scoate litere din burtă

4. Relația text/ imagine: setarea textului într-un bloc de text ușor de urmărit și secvențialitatea imaginilor, ritmul, jocul plin-gol

5. Realizarea copertelor, paginii de titlu, titlurilor de capitole și a cotorului, o copertă bună îți dă deja un insight despre ce găsești în interior, nefiind neapărat o explicare mot-a-mot

6. Alegerea unei hârtii potrivite, prefereabil neînălbită, cât mai naturală în funcție de conținutul cărții, ținând cont de faptul că cerneala se contopește în culoarea hârtiei și alegerea gramajului potrivit 

7. Alegerea unui tip de legare și finisări sau tehnici speciale tot în funcție de necesități

8. Designul de carte înseamnă colaborare între editor, designer, fotograf, ilustrator, tipograf, distribuitor.

Designul de carte în România

Aș zice că a avut o evoluție organică. Raportându-mă la CMFC, primele ediții au fost înscrieri timide, cumva cred că era o perioadă de acomodare și familiarizare cu această necesitate acută de lucru făcut bine față de modul în care se prezintă situația acum. 

Lucruri bune: apariția unor tipografii cu interes mare prentru calitatea obiectelor pe care le produc precum Fabrik și Visual Promotion, existența competiției CMFC de 7 ani și continuarea lui pentru cel puțin 4 ani de acum încolo, workshopurile Visual Playground și Sounds like a Book, Biblioteca de Galerie (la Galeria Posibilă), prezența României la târguri de carte internaționale precum Frankfurt, Leipzig, Bologna, Praga, Budapesta, Paris.

Lucruri mai puțin bune: Marile edituri merg în continuare pe principiul că DTP-iștii sunt buni la toate și pot ține locul unui designer. De ce se acordă importanță doar coperții iar interiorul unei cărți de beletristică să zicem (cărți de text) nu poate avea o setare a textului bună sau o hârtie mai bună; de ce nu poate avea coperți gândite și lucrate în afara clișeelor. 

 Se simte o lipsă de colaborare între designer și editură, un lucru benefic pentru a ieși din zona de comfort de genul „las` că dacă a mers până acum, va merge și pe viitor”.

Clisee

Câteva clișee: coperți cât mai flashy care nu corespund neapărat conținutului cărții, efecte speciale, DTP nu înseamnă design, folosirea hârtiilor înalbite prea mult de-ți sparge ochiul acel alb de zăpadă, utilizarea acelorași fonturi over and over again.

Trenduri: minimalism, type, feeling.

Publicul

Sunt de părere că cititorii au început să se familiarizeze și să îmbrățișeze din ce în ce mai mult un obiect bine făcut. Clar coperta este primul contact cu cartea, este prima care îți atrage atenția, funționează ca un ambalaj, este necesar să aibă impact, însă ea poate să și inducă în eroare și să promită mai mult decât conținutul, cred că în design este necesar un echilibru interior-exterior.

Cititorii cumpără cărți chiar dacă nu îi încântă neapărat coperta, ci pentru că îi interesează subiectul. Și eu am cărți nu chiar aspectuoase dar mă interesează ce este în ele chiar dacă îmi sângerează ochii :)).

Topul tău

Veche RO: Literatura română la început de secol XX, D.Micu

Recentă RO: Dicționar de idei primite de-a gata, Gustave Flaubert, editura ART, designer Anna Grozavu

Recentă străină: Sheila Hicks, designer Irma Boom