Daca facem o mica recapitulare a recomandarilor juratilor competitiei "Convinge Romania ca Fiecare Vot Conteaza!", descoperim niste numitori comuni: vorbiti cu oamenii din jurul vostru, in mod ideal, si cu cei apropiati, si cu cei mai diferiti de voi. Si, doi, reiesit direct din unu, observati si identificati adevarul de dincolo de diferente, care se mai numeste si insight. Lucrul fara insight duce cel mai probabil - si mai ales in cazul nostru - la un rezultat cu efecte indoielnice.
Un punct de start accesibil e sa incepeti chiar cu voi si motivele sincere pentru care nu mergeti la vot, spune Manuela Gogu (Creative Integration Director, MullenLowe), parte din juriul competitiei noastre cu deadline-ul pe 31 martie.
Cu privirea indreptata spre tinerii millenniali, Manuela crede ca avem de-a face cu un blocaj psihologic colectiv: saltul de la vorba la fapta. Iar votul - sau cedarea timpului liber pentru observarea procesului de vot - sunt faptele in jurul carora trebuie sa va centrati propunerile.
Din perspectiva Manuelei asupra votului si implicarii civice in Romania sunt de gasit si alte puncte de start ori de inspiratie, verificati mai jos.
Iar despre cum nu cautam afise v-am explicat si noi recent, tot de citit si procesat.
Cand ai mers sa votezi, de ce ai mers?
Am mers la vot cam de fiecare data si cred ca am votat pentru prima data chiar la 18 ani. La inceput, mergi mai mult din curiozitate si din mândrie ca poti. Cel putin, la mine, asa a fost.
Dupa douazeci si ceva de ani, am inceput sa si inteleg lucruri, sa observ probleme, sa vad efecte si sa merg din convingere. Privind in urma, votul de la 18 ani mi se pare o tipologie aparte de vot, insa cred ca este un exercitiu necesar pe scara evolutionismului civic. Astazi, merg la vot pentru ca mi se pare o responsabilitate si un act de bun simt.
Nu mergi? Nu ai dreptul la pareri, nu ai dreptul la proteste. Nu-ti plac candidatii? Candideaza tu!
Cand/daca ai lipsi de la vot, de ce ai face-o?
Am lipsit de la vot pentru ca nu aveam viza de flotant si a trebuit sa abdic in fata unei cozi de noapte la o sectie speciala.
De cele mai multe ori, am stat si la asemenea cozi, dar cred ca o data sau de doua ori am renuntat pentru ca m-am simtit jignita; chiar daca principiile de psihologie inversa ar fi trebuit sa ma inversuneze, si nu sa ma faca sa renunt. Altfel, de cand sunt om cu scaun la cap, adica dupa 25-26 de ani, nu cred sa fi lipsit vreodata.
Ai fost pana acum observator la vot?
Am fost in comisie. La vremea aceea, din motive mai putin civice si mai mult financiare. In ordinea prioritatilor, cred ca problema este mai degraba una de participare decat una de numaratoare.
Implicarea civica in Romania. Cum o poti potenta, ce anume o inhiba?
Cred ca, in primul rand, tine de timp. Implicarea civica, la fel ca si maturitatea politica a unei societati se cladeste in ani multi.
Cred ca ne raportam de multe ori gresit la societati care au beneficiat de cu totul alte premise. Si cred ca ne dorim sa ajungem acolo mai repede decat se poate. Da, au trecut 30 de ani, dar cati ne amintim realmente unde eram acum 30 de ani? Lucrurile bune devin normalitate foarte repede si, atunci, tentatia este sa ti se para ca nu se intampla nimic.
Am inceput sa ma uit mai mult la ce se schimba si mai putin la ce nu se schimba. Simt nevoia unei infuzii de optimism si a unei unui plus de sinceritate, noi fata de noi.
Parghiile de implicare civica sunt diferite si este normal sa fie asa; parintii nostri nu au cum sa fie in acelasi punct in care suntem noi, si asta nu inseamna sa ii stigmatizam pentru ca isi doresc pensii.
Nu vreau sa transform acest discurs intr-unul ipocrit; si eu sunt de multe ori nemultumita, si eu m-am gandit de multe ori sa plec. Cred insa ca, atat timp cat suntem aici si decidem sa ramanem suntem datori sa incercam sa cladim. Aici cred ca trebuie facut declicul.
Daca ne afundam in frustrare si implicare civica inseamna in principal aratat cu degetul si scandat, nu vom face decat sa ne confirmam si adancim fatalismul.
Retelele sociale si protestele din ultimii ani au ajutat la insuflarea unui oaresce spirit civic, insa cred ca nivelul este inca unul superficial; trebuie sa facem pasul de la scandari la actiune.
Millennialii cu drept de vot
Cred ca tinerii romani trebuie sa treaca de un prag psihologic important; sa inteleaga saltul de la vorba, la fapta. Dupa infuzarea cu spirit protestatar, cum spuneam, trebuie sa ne auto-infuzam cu spirit activ, adica sa incepem sa si facem lucruri.
Da, poate unii nu ne lasa, da, poate e greu, da, cand esti departe de unde vrei sa ajungi, nu prea stii cum s-o apuci, insa un lucru e clar: daca nu facem ceva ca sa generam oameni care sa ne reprezinte, peste 10 ani vom fi tot generatia “scandal”.
Imi pare rau, insa, inca nu am in cercul meu de cunostinte oameni implicati activ in organizatii ale schimbarii, inca nu cunosc pe nimeni care sa se fi inscris intr-un partid, inca vad prea putini oameni dispusi sa porneasca sau sa se implice intr-un ONG, inca votam prea putin.
Da, reuniunile de mase sunt impresionante, inaltatoare, sunt chiar fun, intr-un mod usor cinic, cred insa ca schimbrea inseamna sa faci, nu doar sa strigi. Si da, "sa faci" inseamna sa mergi la munca si sa contribui la buget, sa-ti arunci gunoiul la cos sau sa fii un cetatean responsabil, dar nu e suficient.
Abordarea unei probleme sociale printr-o campanie creativa
Nu stiu daca exista retete pe care le-as asocia exclusiv problemelor sociale. Cred ca orice campanie buna, sociala sau nu, pleaca de la o tensiune reala. As vrea sa nu ne fabricam realitati paralele in acest demers, adica sa nu pornim de la premise cosmetizate.
Atunci cand ne punem intrebarea – de ce nu merg la vot? As vrea cautam raspunsurile pana in cele mai ascunse cotloane ale sufletului, sa scoatem la iveala adevarul ala atat de pur incat sa ne fie rusine de el.
Daca acel adevar rusinos este adevarul catorva mii, atunci avem un insight bun pe masa. De acolo cred ca trebuie pornit. Nu mesaje cosmetizate, ci motive rusinoase pentru care nu facem ceea ce trebuie sa facem.
Campanii/actiuni civice pe care le cunosti si le admiri
Nu este o campanie super premiata, ci o campanie care ilustreaza gradul de sinceritate la care cred ca ar trebui sa ne raportam: "Social farter" de BBDO Toronto, pentru Ministerul Sanatatii din Canada.
Ce iti doresti si ce nu-ti doresti sa gasesti printre propuneri?
Mi-as dori sa nu gasesc idei care alimenteaza ura si prapastia intre generatii si clase. Mi-ar placea, desi e la indemana, si este din pacate motivant, sa nu vad imagini in care mi se spune cine voteaza in locul meu daca nu particip.
Mi-ar placea sa vad insighturi puternice asumate de cei care gandesc aceste propuneri. Va incurajez, dragi creativi, sa porniti de la motivele sincere pentru care voi nu mergeti la vot. Pentru ca sunt sigura ca, si printre noi, se regasesc absenti.
Altfel, vom trata tot probleme de pe internet. Nu probleme reale.
In ajutorul participantilor: punct de plecare
Recomandarea mea este sa nu faca research pe internet, sau prin campaniile altora, ci sa-si ingaduie un moment de introspectie sincera sau sa mearga sa vorbeasca cu cei apropiati lor. Acolo vor gasi raspunsul.