„Cupluri, Companioni, Familii”. Aceasta este tema editiei a 8-a a evenimentului Arte in Bucuresti 2018 si a fost inspirata de dezbaterile din societatea romaneasca din aceasta toamna pe tema familiei si a cuplului. Pana pe 19 decembrie, bucurestenii pot vedea o selectie de peste 100 de lucrari din creatia a 50 de artisti bucuresteni, dintre care aproape jumatate expuse in premiera. Accesul publicului este gratuit, iar evenimentul are loc in galeriile Uniunii Artistilor Plastici din Bucuresti si in alte spatii de expunere consacrate.
Ioana Ciocan, vicepresedinte al Uniunii Artistilor Plastici din Romania si coordonator Arte in Bucuresti 2018 si Calin Stegerean, curatorul editiei de anul acesta, vorbesc despre artistii din Romania, public, arta si distantele sau apropierile dintre ei si societate.
In domeniul artistic regasim problemele generale ale societatii cum ar fi: o anume violenta pe care o vedem si in expresia artistica in ultimii ani, o anumita limitare din punct de vedere al conceptiei despre lume din cauza decalajului istoric si economic care ne separa de lumea dezvoltata, spune Calin
Scurt istoric
Ioana: Arte in Bucuresti, un eveniment menit sa dezvaluie potentialul cultural al Capitalei, a ajuns deja la editia a 8-a si a fost initiat de Uniunea Artistilor Plastici din Romania (UAP). UAP este o organizatie profesionala de utilitate publica, infiintata in anul 1950, care are aproape 6.000 de membri (artisti din domeniile artelor plastice si vizuale - pictura, grafica, sculptura, arta religioasa si restaurare, arte decorative, design, scenografie, critica de arta, foto-video-multimedia).
Ce este interesant la acest eveniment este faptul ca fiecare editie este diferita, intrucat curatorul numit de Consiliul Director al UAP aduce o viziune proprie asupra temei editiei, care determina si alegerea de catre curator a artistilor participanti si lucrarilor acestora.
Organizarea
Ioana: Lipsa finantarilor multianuale este o provocare si pentru Arte in Bucuresti. De aceea, UAP, membru fondator al Aliantei Nationale a Uniunilor de Creatori, isi doreste sa participe activ la procesul de reforma a cadrului juridic si fiscal in domeniul artelor.
Acesta este si motivul pentru care in anul 2017, Arte in Bucuresti nu a avut loc. Surpriza principala fost deschiderea Primariei Municipiului Bucuresti, prin Centrul Cultural Expo-Arte, in a fi partener principal al editiei a 8-a.
Obiective
Ioana: Activitatile UAP sunt definite pe scurt ca activitati culturale, iar un factor important il reprezinta formarea si valorificarea patrimoniului national cultural. Arte in Bucuresti, prin expozitiile pe care le organizeaza in fiecare an, valorifica patrimoniul national cultural, aducand arta si cultura mai aproape de oameni.
De aceea, expozitiile si manifestarile artistice din cadrul Arte in Bucuresti au loc nu doar in galeriile si spatiile din centrul Capitalei, cat si din zone limitrofe.
Primele editii
Ioana: Receptivitatea publicului larg si dorinta de a vedea noi forme de arta, cu siguranta, sunt cele mai pregnante amintiri. In 2014, performance-ul a fost forma de expresie artistica preferata de curatori si publicul a fost extrem de interesat de evenimentele organizate de Arte in Bucuresti in cele 10 spatii, din care 5 au fost dedicate performance-ului.
Publicul
Ioana: Arte in Bucuresti se adreseaza publicului larg si in fiecare an isi doreste sa organizeze in spatii cat mai diverse expozitiile dedicate unei teme specifice. In 2016, tema propusa de curator a fost Orasul In-Variabil si punea in discutie haosul functional si fragmentarea structurala a Bucurestiului. A fost o editie care a provocat locuitorii Bucurestiului sa-si regandeasca relatia cu orasul si implicarea activa a fiecaruia in urbe.
Accesul publicului este gratuit la acest eveniment. In al doilea rand, facilitam accesul oamenilor catre arta prin selectia spatiilor de expunere – exista spatii, galerii de arta ultracentrale, cat si galerii si spatii de expunere situate in zone limitrofe ale orasului.
Insight-ul initial de la care am pornit a fost faptul ca exista in Bucuresti comunitati considerabile numeric puternic amprentate cultural care ar fi disponibile sa acceseze un produs cultural de calitate, daca acesta s-ar desfasura in proximitatea locuintei sau cel putin sa fie accesbil.
Asa se face ca de-a lungul editiilor trecute au existat o serie de interventii artistice in parcuri, mall-rui, Combinatul Fondului Plastic etc. Si nu in ultimul rand, prin conceptul fiecarei editii, inspirat dintr-o realitate cunoscuta a acelui an (si nu numai), care sa starneasca o curiozitate si o dorinta de participare.
Promovare
Ioana: Comunicarea Arte in Bucuresti are la baza o componenta foarte mare de informare si educare a publicului larg cu privire la arta in general si la peisajul artistic bucurestean in particular, al carui scop final este imprietenirea oamenilor cu arta.
Practic, le comunicam ca arta nu este doar apanajul unor comunitati sofisticate si cunoscatoare, ca oricine poate accesa arta in diferite forme – de la vizitele in muzee, galerii, spatii de expunere, pana la colectionarea artei, care nu este atat de restrictive precum pare la prima vedere.
O alta directie a comunicarii a evenimentului este focusata pe promovarea artistilor si a spatiilor culturale ale Capitalei – in cadrul evenimentului sunt selectate sa expuna atat generatii consacrate de artisti, cat si generatii tinere de artisti.
Vrem sa le aratam oamenilor cat de mare este potentialul artistic si cultural al Bucurestiului. Anul acesta, prin prisma temei - Cupluri, Companioni, Familii in artele plastice – revelatia este ca pe scena artistica din Bucuresti exista foarte multe cupluri si familii de artisti, mai multe decat ne-am astepta.
Tema din 2018
Calin: Tema expozitiei a venit in contextul ecourilor unor ample discutii despre familie care au animat in contradictoriu societatea romaneasca in aceasta toamna. Ea isi isi propune sa evidentieze acele creatii care stau sub semnul unor afinitati personale sau de morfologie plastica, a lucrului in ateliere comune, al perpetuarii practicilor creative in familii de plasticieni.
In opozitie cu demersurile artistice deconstructive, de sesizare a disparitatilor si contrastelor, expozitia comunica un mesaj despre coeziune, solidaritate, despre arta care uneste oamenii.
Cu acest prilej, am cunoscut personal multi artisti carora le stiam doar operele, fie din expozitii, fie din albume sau bibliografii dedicate. Am selectat de cate ori a fost posibil lucrari care sa fie expuse pentru prima data la Bucuresti, de inalta calitate artistica si reprezentative pentru cei selectati. Cercetand atelierele, am descoperit lucrari inedite ale unor artisti minunati cu care voi continua sa colaborez de acum, intrucat creatia lor merita cunoscuta publicului larg.
Focalizarea asupra unor artisti a caror creatie este legata de viata alaturi de alti artisti, fie ca este vorba de un partener de viata, de un artist care a dezvoltat impreuna cu un alt artist un program creativ, cum este grupul subReal format din Calin Dan si Iosif Kiraly, sau de relatiile intr-o familie de artisti, uneori intinse la nivelul mai multor generatii.
Cel care isi propune sa vada aceasta expozitie trebuie sa stie ca este pentru prima data cand o expozitie focalizeaza asupra unei teme ca aceasta si ca vizitarea ei ii va revela lucruri vizibile pentru prima data sub aspectul unor afinitati sau energii creative.
Evenimentele de arta din Romania
Calin: Expozitiile de arta sunt un factor de cunoastere a lumii, intermediata de persoane pentru care comunicarea este esentiala. Prin mecanisme misterioase, natura „deleaga” unor indivizi cu o sensibilitate aparte, artistii, misiunea de a formula „concluzii” si de a pune „intrebari” cu privire la om sau mersul societatii intr-un limbaj care comunica direct mecanismelor noastre psihice subtile, unde dorinta de cunoastere se intalneste cu simtul estetic.
Expozitiile care sa se adreseze unui public larg, cu o tematica desprinsa din viata imediata, nu sunt noi in peisajul artistic autohton; cultura din perioada comunista era puternic angajata in aceasta directive, dar era limitata de concepte care tineau de ideologia specifica acelei epoci.
Ideea acestor expozitii care sa se adreseze unui public larg are o recurenta internationala si are ca scop fundamental educatia prin arta, respectiv formarea unor cetateni mai buni, mai solidari si mai constienti de lumea in care traiesc.
In Romania nu lipsesc proiecte de acest tip, ci infrastructura care sa le faca eficiente in relatiile cu spatii dedicate, foarte reduse numeric si calitativ, cu o mediatizare care sa ajunga la publicul dorit si al tezaurizarii operelor de arta in colectii de arta publice si private.
Peisajul artistic din Romania
Calin: Arta din Romania este in consonanta cu nivelul de dezvoltare al societatii noastre, pe care o pune in evidenta ca o substanta revelatoare. Nu vreau sa spun ca o face reflectind „retinian” realitatea, desi se intampla si acest lucru, dar esential este ca in domeniul artistic regasim problemele generale ale societatii cum ar fi: o anume violenta pe care o vedem si in expresia artistica in ultimii ani, o anumita limitare din punct de vedere al conceptiei despre lume din cauza decalajului istoric si economic care ne separa de lumea dezvoltata, un numar redus de muzee si galerii de arta, un acces nesemnificativ pe pietele de arta si in circuitele mari ale lumii artistice.
La aceasta situatie concura mai multi factori, printre care pierderea mai multor galerii de arta si ateliere de artisti, lipsa de interes a administratiilor publice in deschiderea de noi galerii si muzee de arta, precum si pentru achizitionarea operelor de arta contemporana, situatia economica problematica care limiteaza puterea de cumparare, o presa interesata mai mult de evenimente senzationaliste decit de cele care pot sa stimuleze educatia prin cultura.
Ca in intreaga societate e nevoie de proiecte strategice pe termen scurt, mediu si lung, de legi cu adevarat stimulative pentru sponsorizari sau mecenatul cultural, de generarea unor forme de stimulare a creatiei artistice, cum este spre exemplu in Franta obligativitatea ca 1% din valoarea unei constructii publice noi sa fie alocata pentru achizitia de opere de arta dedicata acesteia.
Singurul punct bun pe care il vad este incapatanarea artistilor plastici de a produce in acest climat nestimulativ opere de arta exclusiv cu resurse materiale proprii, de a investi in propria promovare, de a gasi noi forme de a expune si de a se asocia in organizatii care sa le permita dezvoltarea. Aceasta este in proportie de 90% arta cu care Romania este cunoscuta azi in lume.
