[Cum promovezi binele] Eco-călătoria salvează România

Întâmplarea face că citeam recent mai multe articole scrise de ong-iști care rugau oamenii să nu mai facă turism de voluntariat. Unele încercări de a ajuta fac mai mult rău decât bine. Decât să te duci să construiești case care se vor dărâma sau să vizitezi copii în orfelinate din Africa și să te fotografiezi făcând toate astea, mai bine ajuți călătorind pur și simplu. Banii cheltuiți în anumite zone ale lumii, cumpărând produse autentice și promovându-le mai departe pot ajuta mai bine comunitatea. Îi atenționăm pe cei care s-ar putea enerva citind asta că este doar o părere supusă discuției și, bineînțeles, contra-argumentelor. Despre asta este vorba în seria noastră: despre multele forme ale binelui și cât de necesare sunt toate în România. De la a ști ce înseamnă libertatea de exprimare sau a educa tehnologic noile generații de la sat, la a călători conștient. 

Despre asta vorbesc și Bogdan Papuc și Andrei Blumer, de la Asociația de Ecoturism din România: cum poți să ajuți, călătorind altfel, cu atenție față de impactul asupra naturii și a comunităților locale. Misiunea asociației lor este conservarea prin dezvoltare, dar o dezvoltare soft.

Oamenii mai degrabă sunt dispuși să ajute o cauză socială clară, decât una generică, cum ar fi dezvoltarea comunităților locale. Este și normal, deoarece ei nu o identifică ca pe o problemă urgentă, și nici nu o percep ca pe un potențial pericol, spun ei.

Noi lucrăm la un alt nivel, prin utilizarea puterii lor financiare în a face diferența la nivelul destinației în care călătoresc. Acest lucru se face prin cumpărarea serviciilor și produselor locale, atunci când acestea sunt disponibile.

Bogdan și Andrei povestesc obstacolele de care se lovește o astfel de organizație, cum, uneori, chiar și poza cu o căruță poate isca controverse, sensibilitățile promovării și evoluția acestui domeniu în România.

Scurt istoric

Înființată în anul 2003, Asociația de Ecoturism din România (AER) a reușit să pună sub aceeași umbrelă diverși tur-operatori, ghizi, pensiuni alături de asociații de conservarea naturii sau dezvoltare locală.

Astfel, încă de la început AER și-a definit nișa de acțiune creând un parteneriat unic pentru România, acționând pentru conservarea naturii prin intermediul ecoturismului. Conceptul inovator promovat de asociație este de a face conservare prin dezvoltare, dar o dezvoltare soft ce oferă beneficii comunităților locale din zonele care dispun de valori naturale și arii protejate, neproducând efecte adverse și totodată profesionalizând activitatea de management al vizitatorilor pentru ariile protejate, a ghizilor sau pensiunilor.

AER a luat ființă ca urmare a unui grup de inițiativă pe ecoturism apărut ca rezultat al unuia dintre cele mai mari proiecte de conservare a carnivorelor mari din Carpați (urs, lup și râs) care s-a desfășurat în perioada 1993-2003 preponderent în zona Piatra Craiului, județul Brașov. Componenta pe ecoturism a proiectului a susținut apariția primilor furnizori de servicii turistice (pensiuni, mici tur-operatori, ghizi) care ofereau activități bazate pe natură (observare de semne și urme de animale, drumeție, altele).

Între timp organizația a crescut și are 56 de membri din toate zonele țării care oferă toată gama de activități bazate pe natură și pe cultura rurală. Numărul relativ mic de membri se explică prin faptul că politica de adeziune a asociației are la bază principiul calității, înaintea cantității.

Pe lângă componenta de asociație profesională ce își slujește membrii, AER a acționat și ca o agenție de dezvoltare oferind asistență și chiar lucrând direct cu diverse arii protejate și destinații de ecoturism la nivel de strategii sau implementând direct măsuri pe teren adeseori împreună cu partenerii locali.

Echipa

Echipa executivă a asociației are 3 persoane, plus alte 3-4 persoane cu care lucrăm pe diverse teme, cum ar fi interpretarea naturii, comunicare, certificarea în ecoturism.

Misiunea

Obiectivele organizației sunt:

-              promovarea conceptului şi a principiilor ecoturismului la nivel local, regional şi naţional,

-              promovarea ecoturismului ca instrument de conservare a naturii,

-              promovarea valorilor naturale şi tradiţionale ce respectă natura, ca atracţii ecoturistice şi păstrarea acestor valori,

-              implicarea comunităţilor locale în dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor ecoturistice,

-              promovarea ecoturismului ca instrument prin care populaţiile locale realizează venituri,

-              încurajarea folosirii resurselor locale de către ofertanţii de produse ecoturistice,

-              crearea şi menţinerea unui sistem de servicii de calitate în ecoturism,

-              crearea şi implementarea unui sistem de certificare în ecoturism.

Impactul dorit este de a crea un model de dezvoltare economică durabilă a zonelor rurale din apropierea sau din interiorul ariilor naturale protejate, ecoturismul fiind un instrument de conservare a naturii. În același timp ne dorim să creștem calitatea serviciilor în turism și să promovăm natura ca element esențial al imaginii turistice a României.

Principalele obstacole țin de mai multe aspecte:

-              Presiunea crescândă asupra naturii (tăieri ilegale de păduri sau la limita legii, fragmentarea habitatului, sporturi motorizate off-road, construcția de micro-hidro-centrale etc.);

-              Alterarea spațiului rural prin dezvoltarea haotică a construcțiilor, fără a se respecta proporțiile, culorile și materialele de construcție specifice zonei;

-              Schimbarea prea deasă a conducerii Ministerului Turismului, ceea ce duce la comunicare dificilă și inconsecvență în politicile publice;

-              Imaginea negativă pe plan extern a României, ceea ce îngreunează eforturile de promovare ca destinație ecoturistică;

-              Lipsa unui cadru legal clar și / sau lipsa implementării legilor existente în ceea ce privește deșeurile sau circulația bărcilor cu motor în special în Delta Dunării și a motocicletelor și ATV-urilor în zonele liniștite propice ecoturismului;

-              Lipsa profesioniștilor la nivelul administrației publice, ceea ce are efect negativ asupra politicilor publice de dezvoltare a turismului. Cu foarte puține excepții la nivelul administrației locale sunt specialiști cu care putem avea o abordare tehnică și aplicată a domeniului.

Proiecte importante

În acest moment mare parte din eforturile organizației se îndreaptă către dezvoltarea rețelei de destinații de ecoturism și profesionalizarea managerilor acestor destinații. Concomitent, AER depune eforturi constante pentru crearea unui cadru legal modern și flexibil pentru funcționarea organizațiilor de management a destinației.

Surse de finantare

În ultimii ani au fost accesate fonduri nerambursabile din cadrul Programului de Cooperare Elvețiano-Român, Fondul ONG, Romanian-American Foundation, Fundația pentru Parteneriat și Fundația Germană de Mediu (DBU).

Ajutor de la companii

O bună parte din membrii asociației sunt mici companii care oferă servicii turistice (pensiuni, agenții de turism), prin urmare aceste companii se implică în activitățile asociației. De altfel aceste entități s-au asociat tocmai pentru că doresc să aducă o contribuție la dezvoltarea ecoturismului în România.

Făcând acest lucru, scopul nostru este să creăm beneficii pentru localnicii din zonele rurale din interiorul sau din apropierea ariilor naturale protejate, astfel încât să reducem presiunea asupra naturii. De fapt vorbim despre un alt model de dezvoltare, în care localnicii sunt cei care câștigă mai mulți bani de pe urma naturii, a ariilor protejate și a culturii lor, iar acești bani sunt rulați pe plan local producând plus-valoare. De aceea atunci când vorbim de ecoturism vorbim despre grupuri mici de turiști, calitate ridicată a serviciilor, experiențe deosebite și mai bine conectate la specificul local.

Voluntarii

Având în vedere că munca pe care o desfășurăm noi este foarte specializată, lucrul cu voluntari este destul de dificil. De regulă AER lucrează cu studenți, în special străini, în cadrul programelor lor de internship. Cu mâhnire am descoperit că este foarte dificil să lucrăm cu studenții români din cauza lipsei de importanță a practicii în mediul universitar românesc, iar din această cauză studenții au un grad mare de superficialitate și de dezinteres.

Cel mai mult am reușit să implicăm voluntari în proiectele de monitorizare turistică care anul trecut a fost într-o fază pilot, desfășurându-se doar în Țara Hațegului – Retezat, iar anul acesta a fost extins în alte 6 destinații. Astfel, operatorii de interviu lucrează în regim de voluntariat, dar ei sunt coordonați de partenerii noștri locali și se bazează în bună măsură pe niște rețele deja existente.

Atunci când alegem să lucrăm cu voluntari, este de preferat ca aceștia să aibă un background în turism, pentru a înțelege mai ușor activitățile în care sunt implicați.

Surprize 

Au fost și bune, și rele. Nu știu dacă înclină neapărat într-o parte sau alta, dar în general lucrul direct cu oamenii este destul de dificil prin prisma faptului că fiecare este diferit și fiecare își dorește altceva. Chiar și relațiile comerciale pot fi afectate de aceste variabile, deși în cazul respectiv te gândești că interesul comercial ar trebui să primeze.

În general cea mai mare problemă este lipsa de onestitate față de tine și partenerii tăi. Nu e vorba de ceva intenționat, ci mai degrabă de educație și cultura organizațională, sau mai exact lipsa ei.

Strategii de comunicare

AER face marketing organizațional la un nivel destul de tehnic, și de aceea ne adresăm profesioniștilor din domeniu, mediului universitar sau administrației publice ce se proiectează pe site-ul organizației www.asociațiaaer.ro. În același timp, mare parte din eforturile noastre de marketing sunt destinate promovării României ca o destinație de ecoturism la nivel european sau promovării unor activități și destinații ecoturistice mai mici în România, și pentru această AER a creat platforma de ecoturism www.eco-romania.ro.

Factorii care influențează comunicarea țin de bugetul disponibil și de maximizarea beneficiilor. Din acest motiv, spre exemplu, la nivel intern evităm să participăm la târguri de turism deoarece acolo nu găsim publicul nostru țintă.

Prin urmare, participăm la evenimente alternative care pe de o parte implică costuri mai mici, iar pe de altă parte ne garantează o rată de succes mult mai mare. Astfel de evenimente sunt Salonul Bicicletei, Bookfest sau Street Delivery.

Agenții 

Cu ceva ani în urma am fost implicați într-un program de marketing și comunicare pentru ONG-uri, oferit de Romanian-American Foundation și Fundația Friends for Friends. Atunci am intrat în contact cu câțiva oameni care ne-au deschis noi orizonturi și ne-au oferit câteva sfaturi.

Dar, în general, din cauza bugetului limitat, lucrăm doar punctual cu unele agenții de publicitate. Pe de altă parte, din interacțiunile pe care le-am avut am observat că în România nu există experiență în marketing turistic.

Asta nu e o problemă a agențiilor de publicitate, ci a României în ansamblul ei. Având performanțe atât de modeste în turism în comparație chiar și cu țările vecine, e normal ca industria de publicitate să nu se dezvolte în acest sens.

Sensibilități în promovare

Sensibilitățile sunt mai ales legate de piața internă. Cu câțiva ani în urmă într-una din fotografiile principale de pe website apărea o căruță trasă de cai, fapt pentru care am primit mai multe mesaje de la conaționali că de ce alegem să promovăm astfel țara, respectiv să proiectăm o imagine de țară înapoiată.

Adevărul era că astfel de mijloace de transport făceau parte din realitatea de zi cu zi a țării noastre (și încă fac), iar turiștii străini sunt foarte interesați de astfel de experiențe. Ei nu aleg să vină în România pentru modernitate, ci pentru un stil de viață care la ei a dispărut de mult, pentru arhaism, pentru natura încă sălbatică și pentru contrastele puternice între vechi și nou.

În turism trebuie să fii foarte sincer cu potențialii clienți, pentru că altfel creezi așteptări nerealiste care pot duce la experiență neplăcute. În același timp, trebuie să fii foarte exigent atât în ceea ce privește imaginile pe care le folosești în promovare, cât și în ceea ce privește cuvintele folosite și traducerea aferentă.

Nu de puține ori am văzut în presă imagini neinspirate, de o calitate slabă sau traduceri neclare sau care lasă loc de interpretări. Toate aceste „scăpări” contribuie în sens negativ la imaginea pe care străinii o au despre România și îi poate face să aleagă destinații care sunt mai atente la aceste detalii. Motivul este foarte simplu: „dacă ei nu au grijă de imaginea lor, de ce ar avea grijă de vacanța mea?”

Obstacole

Pentru noi problemele sunt duble deoarece noi comunicăm pe două paliere distincte:

-              La nivel organizațional avem o comunicare tehnică, dificil de înțeles deoarece lucrăm pe un domeniu social cu instrumente economice, sociale și de conservarea naturii.

-              Apoi avem o comunicare de produs, segmentată pe piața internă și pe cea externă. Pe plan intern observăm că publicul nu decodifică ușor mesajele turistice, iar acest lucru se poate rezolva prin conștientizarea și educarea publicului pentru a înțelege ce impact are modul de a consuma o vacanță turistică la nivelul comunităților locale. Pe plan extern, suntem pe o piață extrem de competitivă, în care noi acționăm cu resurse financiare puține și fără niciun sprijin din partea autorităților.

Proiecte recente de comunicare 

Unul din proiectele recente de comunicare a o fost un exercițiu de refacere a identității vizuale, un proces deloc simplu într-o asociația unde membrii sunt implicați în luarea deciziei. Tocmai de aceea a fost foarte importantă componenta de planificare și argumentare a echipei executive. Întregul proces a durat mai mult decât ne-am propus, dar rezultatul nu a general discuții sterile și nici nu a alimentat poziții vehemente.

Proiectul a presupus delimitarea identității vizuale a asociației de platforma de promovare a ecoturismului, care până la acel moment erau identice. Astfel, a fost creat un site special pentru AER (www.asociatia-aer.ro), iar vechiul site (www.eco-romania.ro) a rămas doar ca platformă de promovare a ecoturismului. Bineînțeles cele două site-uri sunt interconectate astfel încât să existe o interdependență între ele. Totodată, a fost creată o siglă a asociației și o nouă siglă pentru sistemul de certificare, derivată din sigla asociației.

Sigla însăși aduce un aer proaspăt, de modernitate, dar în același timp păstrează vechiul element grafic reprezentat de lup, jucându-se cu acronimul asociației (AER – culoarea albastră a siglei) și izohipsele definitorii pentru o hartă turistică.

Cine ajuta in Romania

Nu avem o imagine clară referitoare la cine sunt oamenii care ajută, dar este clar faptul că oamenii mai degrabă sunt dispuși să ajute o cauză socială clară, decât una generică, cum ar fi dezvoltarea comunităților locale. Este și normal, deoarece ei nu o identifică ca pe o problemă urgentă, și nici nu o percep ca pe un potențial pericol.

Oamenii care pot ajuta în România, în cazul nostru, sunt cei care înțeleg mesajul de a călători altfel, cu atenție față de impactul lor asupra naturii și a comunităților locale.

Evoluție

Cred că da, dar sunt înclinați spre cauze sociale, iar acest lucru nu ne ajută. Noi lucrăm la un alt nivel, prin utilizarea puterii lor financiare în a face diferența la nivelul destinației în care călătoresc. Acest lucru se face prin cumpărarea serviciilor și produselor locale, atunci când acestea sunt disponibile.