"Daca ai o problema, inchizi ochii si ea dispare". Te invata asta copiii de la HOSPICE, care tin cursuri de optimism. Pentru a participa la ele nu iti trebuie decat un singur lucru: o inima deschisa. Academia de optimism este unul din proiectele fundatiei HOSPICE Casa Sperantei, in incercarea de a strange fonduri pentru a merge inainte.
Mihai Manescu, Manager Proiect Departament Fundraising si Comunicare HOSPICE Casa Sperantei, a sarit de la povesti de fictiune, la cele de viata. Adica din film, la Hospice. Iar povestea fundatiei este una foarte reala. Dura, dar plina de speranta. Tot aici a inteles ca spre deosebire de film, de rezultatul si munca lui depind viata unor oameni.
Aici la HOSPICE, ego-urile trebuie să rămână pe undeva pe-afară.
Mihai vorbeste surse de finantare, fenomenul de “social blindness”, voluntariat si evolutia lui in Romania, cum poti sa promovezi cauzele sociale fara sa tulburi autenticitatea si sensibilitatea lor, dar mai ales despre nedreptati si povesti de viata.
Inceputurile la Hospice
HOSPICE Casa Speranţei este o poveste minunată şi mie întotdeauna mi-au plăcut poveştile. Eu vin din lumea filmului, acolo unde am activat ca scenarist nişte ani buni. Pot spune că am sărit de la poveşti de ficţiune la poveşti de viaţă, pentru că experienţa HOSPICE este una reală, uneori foarte dură, dar întotdeauna plină de speranţă.
Concret, am avut o întâlnire deloc întâmplătoare, aş zice eu, cu Alexandru Pădureanu, pe atunci Director Executiv HOSPICE Casa Speranţei (în prezent Director Executiv Adjunct al Hospices of Hope – reţeaua internaţională din care face parte HOSPICE) care mi-a povestit despre un proiect încântător pe care HOSPICE îl dezvolta: un centru socio-medical situat în afara Bucureştiului, la Adunaţii Copăceni, destinat îngrijirii copiilor care suferă de o boală incurabilă.
Mi-a plăcut imediat proiectul şi din vorbă în vorbă, Alex mi-a spus că HOSPICE caută pe cineva care să se înhame la coordonarea dezvoltării acestui centru.
Când am interacţionat şi cu copiii HOSPICE, viitorii beneficiari, am simţit că acest proiect va fi mult mai diferit decât tot ceea ce am făcut până acum şi am acceptat provocarea.
Planuri
Nu prea ştiam cu ce se ocupă HOSPICE sau ce înseamnă îngrijire paliativă şi recunosc că nici nu m-am simţit prea încrezător în propriile forţe în primele mele săptămâni aici.
Campaign Manager în departamentul de Fundraising HOSPICE era total diferit de ce făcusem până atunci, sau cel puţin asta a fost percepţia mea iniţială. Intre timp mi-am dat seama că de fapt făceam cam acelaşi lucru. In lumea filmului faci foarte mult fundraising, doar că niciodată nu îţi pui problema că de treaba asta depinde destinul sau viaţa unui om.
Acesta a fost de altfel şi primul meu şoc în HOSPICE, sau cum îmi place mie să descriu experienţele astea, HOSPICE moments. Imi amintesc şi acum prima zi când am plecat cu echipele de îngrijire la domiciliu şi am vizitat câţiva copii cu boli extrem de grave şi de rare.
A fost o lecţie de viaţă pentru mine şi o experienţă care încă mă motivează zi de zi în HOSPICE. Atunci am înţeles că munca aici nu e despre tine, ci despre beneficiari. Aici la HOSPICE, ego-urile trebuie să rămână pe undeva pe-afară. Ori eşti dedicat cauzei şi faci din asta o misiune, ori nu vii la HOSPICE. Nu e doar un simplu job, sau cel puţin pentru mine nu este.
Obiective
La HOSPICE, noi credem în îngrijirea paliativă ca drept al omului. Această îngrijire paliativă vizează îmbunătăţirea calităţii vieţilor pacienţilor şi familiilor acestora, atunci când se confruntă cu problemele unei boli incurabile, prin îngrijire medicală pentru pacient, sprijin social, consiliere psiho-emoţională şi spirituală pentru pacienţi şi aparţinători.
Viziunea HOSPICE Casa Speranţei este ca în România, la un moment dat, toţi pacienţii cu boli incurabile să beneficieze de servicii adecvate de îngrijire paliativă pentru a trăi cu demnitate fiecare clipă, alături de cei dragi, iar obiectivele HOSPICE Casa Speranţei au fost, sunt şi vor fi atât îngrijirea copiilor şi adulţilor care trăiesc cu o boală incurabilă, cât şi dezvoltarea îngriirii paliative la nivel naţional şi internaţional prin informare, educaţie, consultanţă şi îmbunătăţirea legislaţiei.
Istoricul fundatiei
Povestea HOSPICE Casa Speranţei a început când, într-una din vizitele sale în România, Graham Perolls, fondatorul HOSPICE Casa Speranţei a vizitat un spital de Oncologie şi a cunoscut un tânăr aflat în stadiu terminal.
Graham a fost profund impresionat de starea tânărului care suferea de dureri cumplite şi, afectat de ceea ce a văzut şi înţelegând că sistemul de pe atunci nu asigura niciun fel de îngrijire pentru bolnavii aflaţi în stadii terminale, a demarat strângerea de fonduri necesare înfiinţării unei fundaţii de îngrijire paliativă la Braşov. Astfel, în 1992 a luat naştere HOSPICE Casa Speranţei, prima fundaţie de caritate dedicată îngrijirii bolnavilor în stadii terminale şi familiilor acestora.
Datorită muncii susţinute a unei echipe de oameni dedicaţi, fundaţia a crescut în cei 25 de ani de activitate, de la un sediu într-un apartament de bloc din Braşov până astăzi când există două centre HOSPICE, unul la Braşov (inaugurat în 2002), unul la Bucureşti (inaugurat în 2014) şi două unităţi de îngrijiri paliative la domiciliu, la Făgăraş şi Zărneşti, ambele având sediu în spitalele publice locale şi colaborând cu acestea.
HOSPICE Casa Speranţei este acum un punct de referinţă în îngrijirea paliativă mondială. In 2003, fundaţia a fost nominalizată ca având unul dintre cele 5 centre de excelenţă din Europa Centrală, de Est şi Asia. Totodată, de-a lungul anilor, HOSPICE s-a implicat în dezvoltarea îngrijirii paliative la nivel naţional prin constituirea unui Centru de Studii pentru medicina paliativă, centru care a fost inaugurat în 1997 şi care poartă numele Prinţesei Diana, cea care a făcut prima donaţie în sprijinul acestui proiect.
De atunci Centrul de Studii a devenit un punct central al programelor naționale și regionale de educație pentru medici, asistenți medicali, asistenți sociali, psihologi, terapeuți, preoți și voluntari implicați în îngrijirile paliative.
HOSPICE Casa Speranței a avut, fără îndoială, un impact major în dezvoltarea îngrijirii paliative în România, contribuind semnificativ la îngrijirea a peste 22.000 de pacienți.
Proiecte importante
Cel mai important proiect HOSPICE este să continuăm să ne derulăm activitatea ca şi până acum şi să oferim cele mai bune servicii de îngrijire paliativă din România. Totodată, continuăm promovarea şi dezvoltarea îngrijirii paliative la nivel naţional.
Evident, un alt proiect important pentru organizaţie este inaugurarea centrului socio-medical de la Adunaţii Copăceni, iar în acest sens am lansat o campanie inedită de fundraising, intitulată Academia de Optimism (www.academiadeoptimism.ro).
Practic, oamenii pot cumpăra cursuri de optimism predate de copiii HOSPICE în schimbul unei donaţii. Oricine poate fi doctor în optimism, iar copiii noştri sunt mai mult decât încântaţi să îi înveţe pe oameni că “dacă ai o problemă, închizi ochii şi ea dispare”. Si, pe lângă donaţiile online, există şi posibilitatea de a trimite un SMS la nr. 8844 cu textul “OPTIMISM” pentru a susţine cu 2 Euro/lună îngrijirea acestor minunaţi copii.
Surse de finantare
Sunt mai multe surse de finanţare, cele mai importante fiind granturile şi proiectele, sponsorizările de la companii, fie punctuale, in-kind sau în cadrul campaniei de 20%, donaţiile persoanelor fizice, fie prin formularul de 2%, online sau SMS.
Există şi finanţare publică, dar la un nivel care nu acoperă costurile aferente. Avem, însă, încredere că şi finanţările publice pentru unităţile de tip Hospice vor urma modelul occidental în care suma alocată acoperă o pondere mai mare din totalul costurilor anuale.
Promovare
Incercăm să fim cât mai prezenţi în media şi să venim mereu în întâmpinarea susţinătorilor noştri prin evenimente cu tradiţie. An de an avem cea mai mare echipă de alergători la Semi-Maratonul şi la Maratonul Bucureşti, avem Crosul “Aleargă tu pentru ei” din Braşov, un eveniment care la anul va sărbători a 10-a ediţie, avem campanii cu care încercăm să atragem noi susţinători, avem Edelweiss Dinner, evenimentul nostru principal de fundraising şi suntem mereu în căutare de noi oportunităţi, parteneriate şi metode pentru a ţine pasul cu cerinţele pieţei în materie de promovare.
Evident, o cauză precum cea HOSPICE este una sensibilă pentru foarte mulţi oameni, de aceea avem întotdeauna grijă la mesajele pe care le comunicăm, astfel încât acestea să transmită oamenilor valorile noastre: Grija, calitatea vieţii, demnitatea, compasiunea şi speranţa.
Imunizarea oamenilor din Romania in fata cauzelor sociale
Vedem din ce în ce mai des fenomenul de “social blindness”, cumva similar cu “advertising blindness-ul”. Există foarte multe cauze sociale în piaţă. Din păcate, trăim într-o ţară în care există, pur şi simplu prea multe nevoi şi probleme.
Si pe cât sunt nevoile mai mari şi problemele mai grave, pe atât puterea financiară a românilor este mai scăzută. Există alte priorităţi pentru oamen. Să le ceri să rupă o bucăţică de la ei şi să dea către o cauză, e destul de dificil.
De cerut, toată lumea cere şi vrea mai mult... problema se pune atunci când trebuie să şi dea ceva înapoi. Datul înapoi, toleranţa şi întrajutorarea nu se învaţă peste noapte. Cred că este fundamental ca generaţiile tinere să înveţe să se implice, dar asta nu poate să se întâmple fără ca adulţii să conştientizeze această nevoie. Dacă vom reuşi să-i facem pe copiii noştri să înţeleagă că în viaţă nu contează doar să ai, ci şi să dai, pariul va fi câştigat.
Deci aş spune că, în lipsa unei astfel de educaţii, momentan trebuie să ne folosim de poveşti ca să convingem oamenii din România să ne ajute. Si de transparenţă şi încredere. Fără aceste trei ingrediente, cauzele sociale nu au nicio şansă.
Voluntari
Voluntarii sunt esenţiali în bunul mers al activităţilor fundaţiei noastre. Avem peste 400 de voluntari care se implică activ în susţinerea organizaţiei, la Braşov, Bucureşti, Făgăraş şi Zărneşti. Activităţile lor însumează uneori peste 18.000 ore/an în cadrul centrelor de zi pentru copii şi adulţi, în evenimentele caritabile organizate de HOSPICE Casa Speranţei sau în atelierele de creaţie. Fără ei nu am putea face faţă tuturor acestor provocări şi le mulţumim!
Observ o implicare din ce în ce mai mare a oamenilor în sprijinirea cauzelor sociale. Nu pot decât să salut acest lucru şi să îndemn şi eu la rândul meu cât mai mulţi oameni să se implice.
Sigur, la această implicare au contribuit şi companiile care sprijină din ce în ce mai mult astfel de iniţiative printre angajaţi, dar cred că începem cu toţii să conştientizăm importanţa de a da înapoi ceva comunităţii din care facem parte.
Surprize, invataturi
Cele mai mari surprize le-am avut alături de copiii HOSPICE. Când vorbeşti cu cineva despre copii cu boli incurabile, vei vedea inevitabil o reacţie de tristeţe, teamă sau uneori respingere.
Cam aşa sunt ei priviţi de societatea românească. Total nedrept. Marea mea surpriză în HOSPICE a fost să îi descopăr pe aceşti copii minunaţi care în ciuda greutăţilor vieţii emană optimism, fericire şi poftă nebună de viaţă. De aici a pornit şi ideea campaniei cu optimismul.
Marea mea lecţie învăţată în HOSPICE este că un gest mic, fie el o donaţie de un leu sau un minut din viaţă pot face o diferenţă uriaşă în destinul unui om aflat în suferinţă. La propriu.
