Prima editie a Festivalului George Enescu a avut loc in 1958, la trei ani dupa moartea compozitorului si dirijorului roman. De atunci, Festivalul a sarbatorit, pe parcursul a 21 de editii, un vis despre creativitate, originalitate si generozitate. care a luat nastere odata cu George Enescu. De-a lungul timpului, Festivalul a devenit o reduta a culturii pe plan local si totodata un eveniment comparabil cu Festivalul de la Salzburg, spune The Guardian. In 2013, principiile lui George Enescu au fost transmise publicului, dincolo de salile de concert, in cadrul proiectului Bucurestiul Creactiv: locuri-cheie din capitale au fost transformate in spatii reinventate prin arta urbana. Editia din 2013 a adus in Bucuresti si alte noua orase din tara peste 150 de concerte si evenimente si cativa dintre cei mai buni artisti ai momentului. Actorul John Malkovich si-a incheiat turneul international cu montarea piesei “Confesiunile unui ucigas in serie” chiar pe scena Ateneului Roman. Agentia OMA Vision a inceput colaborarea cu institutia publica a Ministerului Culturii si Cultelor ARTEXIM, organizatorul Festivalului George Enescu, in octombrie 2012. Despre strategia de comunicare a evenimentului si dificultatile in organizarea Festivalului George Enescu, a vorbit Oana Marinescu (Managing Director, OMA Vision) in interviul de mai jos.
Echipa Festivalului George Enescu in viata de zi cu zi
Concret, OMA Vision este o companie de consultanta specializata pe comunicare strategica. Aceasta inseamna ca facem strategie de comunicare, consultanta comunicare si branding, PR, copywriting, training comunicare si media skills, organizare de evenimente, dezvoltare si management de proiecte. Insa ce ne face diferiti este modul in care ne facem treaba: spiritul in care lucram. Nu vindem cuvinte si imagine la kilogram, ci crestem proiecte cu valoare adaugata pentru comunitate. Nu vanam titluri si audiente cu orice pret, cicontribuim la dezvoltarea leader-ilor si abordarea unor teme de interes public cu responsabilitate. Nu punem accentul pe cantitate, ci pe calitate, iar aici includem ce aducem si comunitatii, nu doar clientilor prin solutiile propuse. Alegem proiectele in care ne implicam si solutiile pe care le propunem pornind de la un set de valori pe care il impartaseste intreaga echipa. Si tocmai pentru ca sunt valori comune, avem o stare de spirit fenomenala la locul de munca. Acest lucru s-a vazut in unele din cele mai dificile proiecte ale noastre, cum a fost de exemplu campania de comunicare pentru Festivalul Enescu din 2013.
Oana Marinescu (Managing Director, OMA Vision), intr-o fotografie de Cornel Brad
Echipa Festivalului George Enescu in timpul liber
Pregatindu-ma sa raspund la aceasta intrebare, mi-am privit colegii din alta perspectiva. Pe cat de unita si coeziva este echipa la birou, ne pastram diferentele in viata extraprofesionala, diferente care tin de personalitatile noastre. De citit, citim toate, dar interesele sunt diferite. Uneori distribuim pe pagina de Facebook a OMA Vision cele mai interesante articole pe care le gasim si tocmai de aceea oferta noastra este variata. Eu urmaresc destul de mult activitatea politica din tara si din strainatate. Am un interes activ pentru tot ce presupune comunicarea diplomatica si diplomatia publica, citesc tot ce ma poate ajuta sa inteleg mai bine ce inseamna sa fii om, merg impreuna cu fiul meu pe drumul vietii si multe altele. Ana-Maria Onisei este omul nostru forte pe parte de viata culturala si, cand am intrebat-o ce face in afara biroului, mi-a raspuns: ”Devorez cultura: interviuri si reportaje din presa internationala si din cea romaneasca si am un target sa ajung cel putin o data pe luna la o expozitie sau la cinema. Uneori, merg la festivalurile de film si de literatura pentru bucuria de a-i vedea si a-i asculta pe artisti in carne si oase”. Andra Tarnea spune ca ne tine cu picioarele pe pamant: “Pe langa stirile si analizele zilnice de relatii internationale si politica europeana, ma incarc cu povesti din carti si din calatorii incercand sa inteleg mai bine lumea in care traiesc”.
Orchestre National d’Ile-de-France
Echipa care organizeaza Festivalul George Enescu
In interiorul OMA Vision, in acest moment, nucleul dur este format din mine, Ana-Maria Onisei si Andra Tarnea. Eu am 18 de experienta in media si comunicare, cu o specializare pe comunicare institutionala (am fost purtatorul de cuvant al Guvernului Tariceanu 1, director general pentru diplomatie publica in MAE, consilier politic si de presa la Ambasada Britanica la Bucuresti) si pe dezvoltarea de strategii si concepte. Privesc comunicarea ca pe un joc tactic elegant, in care inteligenta si responsabilitatea conteaza mai mult decat zgomotul. Cred in responsabilitatea discursului public si practic ceea ce cred.
Ana-Maria Onisei a fost jurnalist cultural la Adevarul, unde a initiat si realizat o serie de interviuri cu personalitati internationale. Amos Oz, Pascal Bruckner, Irvine Welsh, Eric-Emmanuel Schmitt, Will Self, Jonathan Coe Mischa Maisky si Helene Grimaud sunt doar cativa dintre cei pe care i-a intervievat. Fana inraita a Festivalului Enescu, a luat o pauza de la jurnalism pentru oportunitatea de a contribui direct si creativ la evenimentul despre care crede ca e cea mai importanta carte de vizita pentru Romania. E fascinata de bucuria de a putea fi in culisele Festivalului, acolo unde poti vedea cel mai limpede si mai fin si omul, nu doar artistul.
Ana Maria Onisei si Oana Marinescu
Andra Tarnea, dupa cinci ani de studii universitare la Bruxelles, a fost consilier pe politica externa al Presedintelui Senatului Romaniei si apoi Director de Comunicare al unei companii private romanesti. Festivalul Enescu a apropiat-o de echipa OMA Vision in 2013 si s-a implicat si ca voluntar in unele din actiunile organizate in cadrul Bucurestiului Creativ. Crede despre Festivalul Enescu ca este un eveniment care uneste oamenii si care spune o poveste frumoasa despre tara noastra. Andra poveste adesea cu mandrie ca fosti colegi de facultate de la Paris, Bruxelles si Roma pana la Beijing au auzit povestea Festivalul Enescu si unii dintre ei si-au rezervat deja septembrie 2015 pentru o calatorie la Bucuresti.
Recital Murray Perahia
Obiectivele Festivalului George Enescu
Am intrat in acest proiect in octombrie 2012 pentru ca ne place sa facem proiecte de interes public, chiar daca nu aduc profit pentru firma (noi avem statutul de parteneri), si pentru ca am vrut sa punem in valoare potentialul urias pe care acest eveniment il are pentru Romania. De cand este OMA Vision activa, adica din 2010, am facut in fiecare an cate un proiect cultural menit sa promoveze imaginea Romaniei. In fiecare an am mers cu un proiect tot mai mare. Face parte din contributia pe care noi vrem sa o aducem societatii.
Royal Philharmonic Orchestra
Cum putea sa contribuie Enescu la acest bine public? Simplu: consolidand statutul Festivalului de brand cultural pentru Romania, el putea sa devina un antidot la campaniile negative de imagine impotriva Romaniei si a romanilor. De asemenea, am vazut si potentialul sau urias de a cataliza o imagine pozitiva de sine, un sentiment de mandrie, de dorinta de implicare din partea romanilor. Este inutil sa creezi campanii de imagine pentru exterior, daca imaginea de sine a romanilor este negativa. Este ca si cum ai construi uriasi cu picioare de lut. Se prabusesc rapid, uneori in derizoriu. Tocmai de aceea, strategia de comunicare gandita pentru Festivalul Enescu a urmarit consolidarea brandului, dezvoltarea adeziunii publice si promovarea externa.
Cum se diferentiaza evenimentul
La drept vorbind, Festivalul Enescu nu are concurenta reala pe piata evenimentelor culturale din Romania, fiind cel mai important eveniment international organizat de Romania in acest moment si singurul care genereaza stiri pozitive in presa internationala. Concurenta sa este in strainatate, iar presa internationala a punctat acest lucru. De exemplu, prestigiosul cotidian britanic The Guardian scria in anul 2007 ca Festivalul Enescu devine un “rival” al celebrului Festival de la Salzburg, unul dintre cele mai bine cotate festivaluri de muzica clasica din Europa si din lume. Asa cum am aratat, noi am vrut sa dezvoltam brandul cultural ”Enescu”, dupa ce la editia precedenta fusese realizata o schimbare radicala de identitate vizuala. Ce a fost special este ca am construit strategia nu doar pe baza unei analize foarte atente, ci printr-o abordare care pune in lumina valorile in care credea George Enescu, singurul compozitor roman intrat in patrimoniul universal: creativitate, originalitate si generozitate. Asadar, strategia de comunicare a venit sa intareasca si sa disemineze, catre public, presa romaneasca si externa, valoarea evenimentului si valorile romanilor deopotriva, dezvaluind latura noastra autentica, pozitiva. O alta directie importanta a strategiei de comunicare a fost apropierea de un public cat mai divers, deschiderea fata de el, precum si apropierea Festivalului de noile tehnologii. Pentru prima data in istoria Festivalului Enescu, cele mai importante concerte au putut fi urmarite live si in afara salilor de spectacol: la cinema, prin cea mai moderna tehnologie HD, in urma unui parteneriat cu Grand Cinema Digiplex.
Rundfunk – Sinfonieorchester Berlin
Site-ul Festivalului a trecut printr-un proces de transformare totala, in doua etape, schimbandu-si interfata si avand o oferta larga de informatie in timp real. Concertele au putut fi urmarite live si pe site-ul Festivalului. A fost o reala incantare sa citim reactiile romanilor, dar si pe ale strainilor care se bucurau de aceste transmisii. A fost dezvoltata si aplicatia pentru smartphone, unde concertele au putut fi ascultate live in varianta audio.
Etapele organizarii, de la prima idee, pana la lansarea oficiala
Etapele au fost cele obisnuite in pregatirea unei strategii de comunicare: realizarea analizei initiale si a evaluarii resurselor, riscurilor si oportunitailor; elaborarea strategiei de comunicare; prezentarea si aprobarea ei de catre ARTEXIM; demararea implementarii. Avand in vedere ca tot ce s-a facut pe parte de comunicare a fost sustinut din sponsorizari, am depins foarte mult de fundraising. Dar in final suntem multumiti de ce am reusit sa facem. Am mers pe un mix de instrumente de comunicare, prin intermediul carora am reusit sa construim pas cu pas, in functie de nevoile Festivalului: PR, campanii in social media, prin care am comunicat evenimentul, valorile lui Enescu, programul Festivalului, clip difuzat pe CNN si Euronews, dar si pe aeroportul Otopeni si online, PR extern in tarile cheie pentru noi (Marea Britanie, Italia, Belgia, Germania), lansarea a doua site-uri, lansarea aplicatiilor pentru iOS si Android. La sfarsitul lunii iunie, am lansat si proiectul ”Bucurestiul Creativ”, un concept original pentru comunicarea Festivalului. Am gandit Bucurestiul Creativ ca pe o declaratie publica despre cum suntem noi, romanii, o carte de identitate care scoate la lumina acel spatiu magic care exista in noi datorita creativitatii si valorilor, dincolo de perceptiile negative ale altora si de stampilele care ni se pun adesea. Odata cu inceperea Festivalului, Bucurestiul se transforma, ritmul orasului se schimba si atmosfera de magie se raspandeste. Ce am facut a fost sa aducem sloganul “Magia exista” in realitate, sa umplem Bucurestiul cu lucrari de arta contemporana, instalatii si happening-uri inedite si sa deschidem Festivalul catre publicul larg, sa-l invitam sa ia parte la magia creatiei. Bucurestiul Creativ s-a construit pe principiul participarii si al implicarii – de la cetateni la ONG-uri sau institutii publice –, cu totii am contribuit la crearea unui spatiu public de calitate. In premiera, in cadrul Bucurestiului Creativ, Palatul de Justitie a devenit Sala de Concerte si o piateta din Centrul Vechi s-a transformat in “Tara lui Enescu” – trecatorii si fanii Festivalului au fost invitati sa construiasca un puzzle din imagini ale Romaniei frumoase, cu fotografii oferite de contul de Facebook "273 de locuri pe care trebuie sa le vezi inainte sa pleci din Romania”.
Tara lui Enescu, intr-o fotografie de Cornel Brad
Momente critice
Au fost dificultati, este drept, dar aici e vorba de gandire tactica si de tenacitate. Daca le ai pe acestea si mai si crezi in proiect, e imposibil sa te impotmolesti! Noi am adaptat efectiv ritmul implementarii la context si la evolutia concreta a organizarii Festivalului. Pentru ca trebuie sa subliniem ca a face Festivalul Enescu inseamna o munca uriasa de organizare si de coordonare, atat in tara, cat si in strainatate. Festivalul a reunit 3000 de artisti straini invitati si 1.500 de romani. Au fost 150 de evenimente in tara, dintre care 78 de concerte si de spectacole doar in Bucuresti. Peste 120.000 de spectatori s-au bucurat de concerte, dintre care 20.000 au fost turisti straini veniti special pentru Festival. Biletele individuale au inregistrat un record de vanzare: 22.000 de bilete au fost cumparate in numai doua ore de la punerea lor in vanzare, pe 15 aprilie 2013. Iar noul site a inregistrat peste 250.000 de vizitatori in perioada Festivalului. Si, ca o informatie de culise, peste 7.000 de nopti de cazare au fost achizitionate doar pentru artistii care au venit in Festival.
The Premiere of Otello - Marius Vlad Budoiu
Greutati la nivel de organizare
Cea mai mare dificultate a fost legata de restrictiile financiare. Cheltuielile pentru un proiect cultural sunt foarte mari, afectand si partea de promovare. Mediul de afaceri din Romania inca nu este foarte orientat spre finantarea culturii si nu stie cum sa dezvolte strategii care sa valorifice implicarea sa in astfel de activitati.
Cum creste proiectul
Exista trei categorii de factori de crestere pentru noi, in proiectul ”Enescu”, avand in vedere complexitatea lui. In primul rand, a fost relatia excelenta cu ARTEXIM, organizatorul Festivalului, care a inteles si ne-a sprijinit in efortul nostru. Increderea cu care ne-a investit ne-a dat o autonomie uriasa de miscare si de creatie. In al doilea rand, a fost spiritul din interiorul echipei. Si nu ma refer aici doar la echipa OMA Vision, ci la toti cei care au participat la proiectul Enescu. A fost o echipa de proiect complexa si dedicata, oameni care au lucrat noaptea ca sa finalizeze la timp ce era nevoie. Au fost extraordinar de multi parteneri media care ne-au ajutat sa ducem mesajul mai departe, care au fost mandri sa fie parte din aceasta initiativa si sa contribuie. Au fost sponsorii care ne-au sprijinit pentru a dezvolta creativ proiectul. Au fost iubitorii de muzica si de cultura care ne-au incurajat prin mesaje, postari sau cu entuziasmul lor. Si credeti-ma, sa ajungi seara la un concert, dupa o zi de munca asidua, si sa te intalnesti cu un meloman care se uita la tine, te saluta, iti zambeste si-ti spune: ”Multumesc pentru ce faceti!” te incarca automat cu vitalitate si uiti de oboseala si de stres si de tot ce nu a mers. In al treilea rand, sunt valorile noastre, care ne motiveaza pe noi, la OMA Vision. Cand vrei sa faci ceva ca sa oferi in mod neconditionat celuilalt, ai o energie fara limite in tine. Este energia unica pe care ti-o da verbul ”a oferi” si pe care nu o limiteaza nicio asteptare de a primi ceva in schimb. Noi am vrut sa facem acest proiect pentru Romania, pentru a arata lumii ce resurse uluitoare avem. Pe de alta parte, vorbind cu colegele mele pe acest subiect, am aflat aceasta experienta personala a Anei Maria Onisei, care a fost unul din stalpii de rezistenta in proiectul Enescu: ”In dimineata de dupa ultimul concert sustinut de Royal Concertgebow Orchestra in Festival, dirijorul Mariss Jansons, considerat de The Guardian 'probabil cel mai bun dirijor al momentului' s-a urcat, schiopatand usor, intr-o Dacia – masina Festivalului. Purta un costum simplu, gri deschis, in contrast cu fracul de pe scena. Tot atunci, cativa dintre angajatii de la catering scapau o ladita cu portocale care s-au rostogolit pe asfaltul din laterala Salii Palatului. A fost momentul cand m-am gandit ca, uneori, frumusetea se naste undeva la intersectia a doua lumi: cea de pe scena, unde plutesti, si cea din afara ei, unde functioneaza gravitatia. Puterea si respectul cu care artistii au daruit publicului momente electrizante, in ciuda zecilor de ore de turneu, zboruri cu avioanele si nopti petrecute in hoteluri care nu seamana deloc cu ceea ce am numi confortul unui 'acasa' au fost unele dintre motivatiile cele mai puternice ca si noi, echipa, sa dam ce-i mai bun in fata oricarei presiuni. Si imaginea Salii Palatului plina ochi de oameni, unii veniti in scaunul cu rotile, altii, studenti, stand chiar si pe jos, pe culoare cu fetele indreptate spre muzica si zambind”.
Vortice Dance Company - Dracula
Monetizarea evenimentului
Finantarea Festivalului Enescu este asigurata in proportie de 90% din fonduri publice, iar restul banilor vin din vanzarea de bilete si din sponsorizari. Avand in vedere dimensiunile si complexitatea Festivalului, fondurile publice si cele din bilete merg catre cheltuielile organizatorice. Sponsorizarile acopera diverse cheltuieli de comunicare. Potentialul creativ este foarte mare pentru acest proiect, dar daca este ceva ce ne tine in loc sunt resursele financiare. Cu cat vom reusi sa atragem mai multe resurse din privat, cu atat vom putea dezvolta mai mult Festivalul. Pentru ca din surse publice este greu de estimat o majorare a finantarii in etapa urmatoare.
Vortice Dance Company - Dracula
Viitorul festivalului George Enescu
Cred ca Festivalul Enescu este un bun public, de care Romania are nevoie. Renuntarea la acest eveniment sau subfinantarea lui ar fi o greseala strategica. Din contra, dezvoltarea sa ar putea sa conduca la refacerea credibilitatii Romaniei. Este o optiune strategica.
Fotografia de la cover a fost realizata de Sergiu Iczkovits
