Alexandru Zodieru, Managing partner Cult Market Research, explică de ce fenomenul Călin Georgescu a trecut pe sub radarul institutelor de sondare.
Practica utilizării oglinzilor pentru capturarea sclavilor în junglă este asociată cu relatări istorice și legendare despre comerțul cu sclavi, mai ales în perioada colonială. Aceste povești descriu cum negustorii de sclavi, mai ales în Africa, foloseau obiecte simple, dar extrem de prețioase pentru localnici, cum ar fi oglinzile, mărgelele sau alte obiecte strălucitoare, pentru a atrage oamenii. Oglinda era văzută ca având puteri magice de către o civilizație mai puțin dezvoltată în acea perioadă. Viitorii sclavi care își vedeau proiecția în acea bucată de sticlă credeau că este implicarea divinității și o urmăreau încolonați și fericiți până ce erau urcați pe vapoare și duși la muncă în lanțuri în țările colonizatoare.
După mai multe sute de ani, ne confruntăm cu o situație ”în oglindǎ”, adaptată la tehnologia existentă astăzi, care presupune atragerea de persoane prin social media, mai ales prin canalul TikTok, devenit o sursă de informare care acționează în toate colțurile lumii. Și în România, mai nou, se pare că TikTok a funcționat ca o oglindă în care oamenii și-au văzut viitorul președinte. Poate nu pe cel mai bun dintre toate variantele posibile, dar cu siguranță pe cel mai activ şi mai căutat canal social media.
Grupați astfel īn jurul pierzǎtorului (under dog effect - se referă la tendința oamenilor de a simpatiza și a sprijini partea considerată mai slabă, defavorizată sau fără șanse mari de reușită într-o competiție, conflict sau situație socială.) și sub auspiciile teoriei „spirala tăcerii” (concept din teoria comunicării și psihologia socială, propus de sociologul german Elisabeth Noelle-Neumann în anii 1970. Teoria explică de ce oamenii pot evita să-și exprime opiniile, mai ales atunci când acestea sunt percepute ca fiind în minoritate sau nepopulare, din teama de izolare socială) – respondenții la studii se pare că au ținut secretă opțiunea lor de vot și s-au poziționat ca votanți ai altui candidat sau chiar ca nehotărâți. Cu cât s-a apropiat data alegerilor și au apărut sondaje de opinie care îl plasau pe C. Georgescu cu un procent în creștere, au început să se exprime și cei care, ceva mai devreme, preferau să păstreze tăcerea. Și evident că au făcut-o prin vot.
Influența prin sondajele publicate în mass-media asupra opiniei publice
Sondajele de opinie l-au adus pe C. Georgescu în atenția opiniei publice cu ceva întârziere, raportat la evoluția rezultatelor pe perioada campaniei electorale. Se pare că mulți susținători ai acestuia au preferat să își declare inițial susținerea pentru George Simion sau chiar Diana Șoșoacă până la un moment dat, apoi, treptat, observând în imediata proximitate a zilei alegerilor că preferatul lor de pe canalele social media este în creștere în sondaje și are șanse reale de a ajunge în turul doi, și-au schimbat sau și-au confirmat în ultimul moment opțiunea.
Prin urmare, publicarea sondajelor a generat un efect de aliniere tacită în jurul favoritului, care s-a activat în ziua votului. Totodată, în această perioadă premergătoare votului, au apărut sondaje pe canalele social media, având ca autori firme mai puțin cunoscute.
Trecerea pe sub radar
Sondajele de opinie, în calitate de borne democratice de semnalizare a situației politice și sociale, au fost derutate de o opinie minoritară care a trecut printr-o stare latentă. Această opinie s-a activat în proximitatea votului, când, conform ultimului studiu realizat de Cult Research, cu o metodologie online, în data de 26 noiembrie 2024, pe un eșantion de 1.064 de subiecți, 22% dintre votanți s-au decis cu cine vor vota la turul I al alegerilor prezidențiale.
Mai mult, conform aceluiași studiu, dintre cei care s-au decis chiar în ziua votului aferent primului tur al alegerilor prezidențiale, 41% au înclinat către Călin Georgescu, 16% către Elena Lasconi și 13% către George Simion.
Deși a început destul de timid la începutul campaniei, cu câteva zile înainte de alegeri, C. Georgescu ajunsese deja la 6-8% în sondaje. Astfel, susținătorii tăcuți – foști nehotărâți sau votanți ai lui G. Simion și ai Dianei Șoșoacă – au văzut o șansă și, în timp ce o mare parte a românilor calcula „votul util”, s-au mobilizat și au activat un idol discret aflat pe panourile social media.
Sondajele unor institute mai puțin cunoscute avansau informații pe canalele social media, prezentând procente care ajungeau și la 40%. Nevoia de apartenență a unui segment al societății, care se simțea mai puțin reprezentat la nivel de conducere, a generat o mobilizare semnificativă în ziua votului pentru C. Georgescu. Toate acestea s-au desfășurat sub semnul cǎlǎuzitor al social media, prin exponentul TikTok.
La polul opus, votanții utili au căutat un vot util, pe care majoritatea l-au identificat în persoana Elenei Lasconi, ceea ce a propulsat-o pe aceasta într-o finală în care încă sunt așteptați aliați pentru a înclina balanța in favoarea ei.
Deși a fost puțin vizibil la începutul campaniei, totuși, cu câteva zile înainte de alegeri, C. Georgescu ajunsese deja la 6-8% în sondaje. Astfel, susținătorii tăcuți, foștii nehotărâți sau votanți ai lui G. Simion, au văzut o oportunitate și, în timp ce o mare parte a românilor calcula „votul util”, s-au mobilizat și au folosit votul pentru lui Simion în favoarea unui idol discret, prezent în filmulețele de pe rețelele sociale.
La polul opus, votanții utili căutau un vot care să conteze, iar majoritatea l-au identificat în persoana Elenei Lasconi, ceea ce a propulsat-o într-o finală în care încă se așteaptă aliați pentru a înclina balanța în favoarea ei.
Pentru a înțelege poate ceva mai bine ce s-a întâmplat
În iulie 2023, studiul BAROC (Barometrul României Civice), realizat de Cult Research împreună cu Geeks for Democracy, semnala faptul că 40% dintre români cred că extrema dreaptă este un lucru bun pentru România. Totodatǎ 66% considerau cǎ profitul corporațiilor este prea mare, 75% declarau că justiția nu își face datoria, iar încrederea/neîncrederea în fiecare dintre următoarele instituții: Președinție, Guvern, Parlament era de 50%.
Mesajele transmise de societate au fost aduse în fața opiniei publice și ne ajutǎ să identificăm in data de 24 noiembrie 2024 nu un fenomen, ci un proces, un teren cultivat cu mult timp înainte de ziua votului.
În context strict sociologic
Pentru contestatarii metodelor de cercetare ale opiniei publice, trebuie luat în calcul sondajul de opinie preelectoral ca un instrument de verificare al procesului democratic. În cazul unor decalaje majore între sondaje (atât cele de dinaintea zilei de vot, cât și exit-poll-uri) și rezultatul alegerilor, există posibilitatea, nu și certitudinea, ca procesul electoral să fie afectat, ceea ce implică și alertează instituțiile statului.
