Alexandru Zodieru: Am căutat să identificăm tipologiile si motivațiile care fundamentează percepția publicului referitor la candidații la alegerile prezidențiale

Spațiul media nu este saturat doar de mesajele candidaților la președinție, promisiunile lor pentru cea mai bună Românie posibilă din universuri paralele, dar și de calcule probabilistice, șanse la turul doi, sondaje. Multe din aceste scenarii au fost răsturnate recent, când Curtea Constituțională a respins candidatura Dianei Șoșoacă la prezidențiale, eliminând-o din cursa pentru Cotroceni. 

Înainte de decizia CCR, Cult Market Research a realizat o cercetare privind opțiunile de vot ale românilor. Am vorbit cu Alexandru Zodieru, Managing partner Cult Market Research, despre cum arăta tabloul politic înainte de surpriza de la Curtea Constituțională.

"Am trecut dincolo de abordarea clasică a topului participanților la alegerile prezidențiale din acest an, astfel încât am identificat și subliniat deja obișnuitul vot de blam, sau votul fără încredere. Este una dintre constantele publicului din România referitor la opțiunile de vot de-a lungul timpului", spune Alexandru.

Concluziile cercetării, integrate în cadrul articolului, sunt relevante pentru a înțelege mai bine noul context electoral. Despre teorii conspiraționiste, nivelul de trai, politică, credibilitatea sondajelor și atitudinea românilor față de alegerile din acest an, vorbește Alexandru Zodieru în rândurile următoare. 

Contextul cercetării

În această perioadă, peisajul politic din România este unul dominat, printre altele, de clasamentele candidaților la funcția de președinte al României realizate pe baza sondajelor de opinie. În contextul studiilor precampaniei politice din această toamnă, noi (Cult Research) am optat să facem o analiză mai aprofundată a tipologiei alegătorilor din România după preferințele de vot exprimate pentru alegerile prezidențiale și parlamentare.

Cult Research are o înclinație predilectă către analiza pieței produselor și serviciilor, dar am considerat, totuși, că scena politică  este un punct de interes pentru comunitate, mass media și, implicit, pentru noi.

Cei care urmăresc în mass media rezultatele studiilor publicate pot fi influențați în luarea deciziei privind opțiunea de vot. Apar, astfel, diferite analize ale opiniei publice realizate de institute de cercetare sau comunicate de institute de presă care oferă, uneori, rezultate diferite. Pentru a revela situația prezentă din politica românească, dar fără a ne propune neapărat să prezicem ce se va întâmpla la urne, am decis să abordăm teme cu caracter politic și social într-un studiu de tip omnibus.

Premisele

Am căutat să identificăm tipologiile si motivațiile care fundamentează percepția publicului referitor la candidații la alegerile prezidențiale. Am trecut dincolo de abordarea clasică a topului participanților la alegerile prezidențiale din acest an, astfel încât am identificat și subliniat deja obișnuitul vot de blam, sau votul fără încredere. Este una dintre constantele publicului din România referitor la opțiunile de vot de-a lungul timpului. Ne putem aminti dintr-un trecut deja îndepărtat situația în care a fost pus electoratul de dreapta din România când a trebuit să aleagă între Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor.

Cum a evoluat perspectiva românilor 

Studiul evidențiază o tendință în rândul alegătorilor de a vota nu din convingere față de un candidat preferat, ci pentru a alege „răul cel mai mic”, așa cum se observă în cazul candidaților precum Mircea Geoană și George Simion. 

Dintre cei care și-au exprimat intenția de vot pentru Mircea Geoană, 49% ar vota PSD la alegerile parlamentare, 26% ar alege PNL, iar 12% USR. Elena Lasconi atrage 86% dintre voturile electoratului USR, 8% din partea celor care ar vota REPER și 6% din partea alegătorilor PSD.

În cazul lui Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, aceștia beneficiază de un electorat extrem de fidel. Nicolae Ciucă este susținut în proporție de 98% de alegători care ar vota PNL, iar dintre cei care l-ar alege pe Marcel Ciolacu, 96% ar vota PSD la alegerile parlamentare, confirmând astfel că alegătorii lor se identifică puternic cu partidul și sunt ușor de mobilizat.

Am urmărit optimismul alegătorilor cu privire la situația României de după alegeri, bazinele electorale ale fiecărui candidat și partidele de unde își iau voturile, având în vedere faptul că se pune accentul pe "candidatura independentă" și cel puțin în acest moment, avem în sondaje un candidat aflat în top 3. Contextual, am urmărit să verificăm dezvoltarea teoriilor conspiraționiste în cadrul simpatizanților anumitor politicieni.

Temele abordate

Temele pe care le-am abordat în cercetarea noastră au inclus mai multe aspecte relevante pentru contextul social și politic actual.

În primul rând, am investigat poziționarea românilor față de UE, NATO și războiul din Ucraina, analizând modul în care aceste opțiuni se corelează cu simpatiile lor politice. Am studiat, de asemenea, proporția celor care cred că pot avea o viață așa cum își doresc în țară și a celor care doresc să plece, asociind aceste percepții cu afilierile politice.

O altă temă importantă a fost gradul de credibilitate al teoriilor conspiraționiste în rândul românilor și cum acest fenomen se corelează cu preferințele lor politice. Am analizat și motivațiile care stau la baza susținerii unui candidat preferat la alegerile prezidențiale, precum și așteptările românilor privind starea țării după alegeri. Aceste teme ne-au ajutat să conturăm o imagine complexă a opiniilor publice și a factorilor care influențează aceste percepții.

Românii & teoriile conspirației

Românii tind să creadă în număr mai mare în teorii conspiraționiste pentru care au fost furnizate către publicul larg, în ultimii zeci de ani, informații chiar din partea instituțiilor care le-ar ascunde: 42% cred în faptul că OZN-urile sunt ascunse de către guvernul american, care a luat contact cu extratereștrii.

Aceeași proporție dintre români dau dreptate teoriei conform căreia există o societate ascunsă numită Illuminati, care controlează în secret guvernele lumii. Având în vedere videoclipurile publicate de instituții oficiale ale S.U.A. în care apar obiecte zburătoare neidentificate, cu care piloții americani au interacționat, și articolele de presă apărute de-a lungul vremii care confirmau întâlniri mai mult sau mai puțin secrete între membrii unor familii influente la nivel global, nu este surprinzător în vreun fel că există o proporție semnificativă dintre români cărora le-au fost alimentate credințele vis-a-vis de aceste teorii. 

Cu toate acestea, comparând rezultatele studiului nostru cu cele provenite din studii asemănătoare realizate în S.U.A., observăm că românii sunt, în general, mai predispuși să creadă în diverse teorii conspiraționiste. Conform unui studiu efectuat de Statista/YouGov în 2019 în S.U.A., 21% dintre americani sunt de părere că Illuminati controlează, în secret, lumea. Același studiu ne arată că o proporție asemănătoare dintre americani (26%) consideră că guvernul lor ascunde extratereștri în Area 51. 

Pe de altă parte, îngrijorătoare sunt rezultatele în privința teoriei conform căreia vaccinurile sunt folosite pentru a implanta microcipuri în oameni, prin care guvernele să îi controleze. Un sfert dintre români consideră acest lucru, fiind și teoria cea mai cunoscută printre români, 91% dintre aceștia aflând de aceasta, în contextul în care a fost și cea mai intens vehiculată teorie, odată cu răspândirea COVID-19 și cu vaccinurile apărute ulterior. Proporția românilor care cred că vaccinurile sunt folosite pentru a implanta microcipuri în oameni e aproape triplă față de cea a americanilor care susțin această conspirație (25% vs. 9%, alți 19% americani răspunzând că nu sunt siguri de acest lucru), conform unui studiu realizat de POLES în 2021 în S.U.A. (“Conspiracy vs. Science: A Survey of U.S. Public Beliefs”). Într-un alt studiu, realizat de Economist/YouGov în același an, se evaluează că 20% dintre americani consideră că vaccinurile sunt folosite în acest scop.

Corelând credința românilor în diferite teorii conspiraționiste cu rezultatele opțiunii de vot exprimate pentru alegerile prezidențiale din cadrul aceluiași studiu, observăm că electoratul Dianei Șoșoacă și al lui George Simion prezintă, în general, cel mai mare nivel de încredere în teoriile conspiraționiste. 

În privința teoriei care susține că pământul e plat, însă, există o proporție mai numeroasă a votanților lui Nicolae Ciucă (22%) care cred în aceasta, față de cei ai lui George Simion (18%), chiar dacă electoratul lui Nicolae Ciucă are printre cele mai mici tendințe de a crede în restul teoriilor conspiraționiste, față de votanții celorlalți candidați. Această teorie prezintă cel mai mic nivel de credibilitate în rândul românilor (din teoriile conspiraționiste incluse în studiu), 15% dintre aceștia considerând că pământul e plat. Un procentaj mai mare, totuși, decât cel al americanilor care susțin același lucru (10%), conform studiului realizat de POLES.

Elena Lasconi este o altă candidată ai cărei susținători cred în proporții semnificativ mai mici în teorii ale conspirației, comparativ cu alegătorii celorlalți candidați. Cu toate acestea, mai mult de un sfert din electoratul Elenei Lasconi susține teoria minimizării importanței culturii dacice (27%), un procentaj asemănător cu votanții lui George Simion (32%), fapt care poate fi interpretat prin înclinațiile ideologice naționaliste pe care Lasconi și le asumă și pe care bazinul electoral al acesteia le însușește. 

Votanții lui Marcel Ciolacu se plasează pe locul al 3-lea (după cei ai lui George Simion și ai Dianei Șoșoacă) în privința încrederii pe care o au în teoriile conspiraționiste care presupun organizații sau instituții mondiale secrete care vor să controleze, în prin diferite metode ascunse publicului, populațiile țărilor (Illuminati, Chemtrails, vaccinuri și microcipuri, HAARP). Același electorat se poziționează pe același loc (după cel al lui George Simion și al Dianei Șoșoacă) în privința deschiderii către N.A.T.O, U.E. și a poziționării față de războiul din Ucraina. O estimare a intensității relației de cauzalitate poate fi deplasată, însă corelarea acestor rezultate deschide locul unor ipoteze referitoare la influența pe care o poate avea încrederea în teoriile conspiraționiste asupra atitudinii cu privire la politica externă. Aceste studii pot adăuga noi dimensiuni de cunoaștere unei ramuri de cercetare deja consacrată în ultimii zeci de ani, care urmărește relația dintre gândirea conspiraționistă și ideologiile politice.

Comparând rezultatele studiului nostru cu cele realizate în S.U.A., menționate anterior, se conturează un șablon deja bine închegat și observat atât la nivelul României, cât și la nivelul Statelor Unite: există o corelație puternică între ideologia conservatoare și tendința de a crede în teorii conspiraționiste. Electoratul Dianei Șoșoacă și al lui George Simion crede într-o mai mare măsură în acest tip de teorii, așa cum, dintre americani, votanții lui Trump prezintă un nivel de credibilitate mai ridicat față de teoriile conspiraționiste.

Formularea întrebărilor

Modul de formulare al întrebărilor influențează direct relevanța și acuratețea datelor obținute.

Atunci când formulăm întrebările legate de implicarea politică, unul dintre cele mai importante principii este ca cercetătorul să rămână complet obiectiv. Întrebările trebuie să fie neutre, fără a sugera un răspuns preferat sau a influența opinia respondentului. Este esențial ca limbajul utilizat să fie clar și echilibrat, fără să favorizeze sau să defavorizeze vreun partid, candidat sau poziție politică.

Sensibilitățile cercetării când vine vorba de opțiunile politice

În primul rând, un cercetător trebuie să asigure și să garanteze anonimitatea răspunsurilor și protecția datelor personale. Din cauza abuzurilor anterioare la nivel global, unde datele personale au fost folosite în alte scopuri, a apărut o teamă generalizată, care de multe ori duce la refuzul participării. Această neîncredere se combină cu reticența oamenilor de a-și dezvălui opțiunile politice într-un climat polarizat, de teama de a nu fi judecați sau marginalizați, ceea ce poate rezulta în răspunsuri nesincere sau chiar refuzul participării.

Un alt aspect important este modul de formulare a întrebărilor, care poate influența răspunsurile. Este esențial ca întrebările să fie construite cu atenție pentru a evita orice sugestie sau manipulare. De asemenea, reprezentativitatea eșantionului este crucială – acesta trebuie să reflecte corect diversitatea socială și demografică pentru a obține rezultate relevante. Momentul realizării sondajului reprezintă, de asemenea un indicator important deoarece evenimente recente pot influența opțiunile politice.

Concluziile care se pot extrage în urma acestui studiu

În contextul în care anticipăm o competiție strânsă pentru accederea în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, unul dintre cele mai importante aspecte relevate de studiul nostru îl reprezintă gradul scăzut de reprezentabilitate pe care candidații îl au în fața electoratului. Faptul că 38% dintre cei care și-au exprimat o opțiune de vot sunt motivați de a pune ștampila pe un anumit candidat pentru că îl consideră a fi “răul cel mai mic”, și că 68% anticipează că după alegeri nu se va schimba nimic sau că lucrurile vor merge într-o direcție mai proastă, indică o atitudine de descurajare a românilor față de oferta electorală de care dispun.  

Românii își mențin o poziție pro-U.E. (61%) și pro-N.A.T.O. (84%), iar 73% dintre aceștia consideră că Rusia este statul agresor în conflictul cu Ucraina, această perspectivă de a aborda relațiile externe ale țării reprezentând una dintre cele mai importante așteptări pe care românii le au de la viitorul președinte al țării. 

Implicarea și opțiunile politice ale românilor

Studiul nostru confirmă capacitatea celor două mari partide care formează coaliția de la guvernare de a-și mobiliza electoratul (98% dintre susținătorii lui Nicolae Ciucă vor vota cu PNL la parlamentare, respectiv 96% dintre alegătorii lui Marcel Ciolacu ar vota cu PSD la parlamentare).

Pe de altă parte, rezultatele noastre indică și existența unei părți importante a votanților care decid să nu se ralieze partidului preferat atunci când vine vorba de candidatul la președinție. De exemplu, dintre cei care ar vota cu Mircea Geoană, 49% ar alege PSD-ul la alegerile parlamentare, 26% ar alege PNL-ul și 12% USR-ul (și 13% alte partide).

Surprize

Votanții USR și AUR, partide care s-au promovat în ultimii ani ca fiind o alternativa la actuala putere, manifestă cel mai scăzut nivel de optimism cu privire la direcția în care vor merge lucrurile după alegeri. Doar 23% dintre cei care ar vota-o pe Elena Lasconi anticipează că lucrurile vor merge într-o direcție mai bună, respectiv 28% dintre alegătorii lui George Simion considerä acelaşi lucru.

Rezultatele relevǎ pesimismul electoratului în privința șanselor reale pe care acești candidați le au pentru a ocupa funcția de președinte. Pe de altă parte, faptul că 45% dintre susținătorii Dianei Șoșoacă sunt optimiști în privința direcției în care vor evolua lucrurile după alegeri reflectă puterea acesteia de a-și entuziasma electoratul prin discursul radical pe care îl susține. Putând spune că partidul care o propune la alegerile prezidențiale a luat locul USR-ului și al AUR-ului ca alternativă politică “anti-sistem”.  

Credibilitatea sondajelor politice

Diferențele dintre datele statistice publicate în mass-media atrag o lipsă de credibilitate din partea publicului față de cercetarea sociologică și, poate, față de institutele de cercetare. Ceea ce trebuie subliniat de către mass-media, atunci când sunt comparate datele diferitelor institute de cercetare sunt: perioada în care au fost realizate chestionarele, modul de realizare al acestora, modul de eșantionare. Comparația între datele din iulie cu cele din septembrie nu este relevantă, deoarece între aceste perioade au loc evenimente care pot aduce schimbări ale opiniei publicului.

Efecte

Decredibilizarea sondajelor de opinie are un impact negativ semnificativ asupra companiilor de cercetare. Încrederea este esențială pentru o companie de cercetare. Atunci când publicul își pierde încrederea în sondaje, implicit și în companiile care le realizează, reputația acestora are de suferit. Acest lucru poate duce la pierderea clienților și dificultăți în atragerea de noi proiecte.

În cazul clienților actuali, care ne cunosc de mult timp și au încredere în serviciile noastre, nu consider că este necesară o strategie de contracarare, având în vedere că aceștia apelează la noi de foarte mult timp și Cult Research și-a arătat în cei 16 ani de existență valorile metodologice și deontologice. Pentru a reconstrui încrederea publicului, este necesar un efort comun din partea institutelor de sondare, a mass-media, a actorilor politici și a autorităților, în direcția creșterii transparenței, acurateței și responsabilității în realizarea și prezentarea sondajelor de opinie.