[Creativitatea de zi cu zi] Camelia Cavadia: Creativitatea a fost cea care ne-a ajutat ca specie, să supraviețuim, să ne păstrăm speranța și umorul în vremuri pline de restricții, lipsuri și incertitudini

Pentru Camelia Cavadia, scriitoare si Managing Partner Fabrica de PR, creativitatea înseamnă și o modalitate de a alege ceea ce vrei să vezi din tot ceea ce înseamnă lumea în mijlocul căreia trăim. Nu stă mult pe rețelele de socializare, nu-i plac polemicile, așa că merge spre locurile care o atrag și-i provoacă o stare de bine. Cum ar fi grupurile de discuții despre cărți. Apropos, cea de-a doua carte a sa, „Măștile fricii” va fi lansată curând în Spania.

"Creativitatea nu se rezumă doar la talentul într-un domeniu artistic (muzică, pictură, scris, dans etc) și nu presupune doar nașterea unor idei originale, ci și la abilitatea de a-ți trăi în cel mai frumos și creativ viața, la a o folosi ca modalitate de a avea acces la cea mai bună versiune a sinelui", spune Camelia.

Printre blocajele creative ale Cameliei se numără oboseala cruntă și stresul. Le depășește însă cu o pauză, o discuție sau o plimbare. Despre multe alte avataruri creative, în interviul de mai jos.

Definiția personală a creativității

Nu am o definiție proprie a creativității, dar în mintea mea, pe de-o parte, creativitatea e strâns legată de imaginație, de capacitatea de a da naștere la ceva cu totul și cu totul nou, iar pe de altă parte, e legată de capacitatea de a te folosi de tot ceea ce știi pentru a găsi soluții și rezolvări nu doar în situațiile limită, ci și la cele de fiecare zi.

După mine, creativitatea nu se rezumă doar la talentul într-un domeniu artistic (muzică, pictură, scris, dans etc) și nu presupune doar nașterea unor idei originale, ci și la abilitatea de a-ți trăi în cel mai frumos și creativ viața, la a o folosi ca modalitate de a avea acces la cea mai bună versiune a sinelui.

Întâmplarea face ca de curând să fi citit „Actul creativ”, cartea de debut a lui Rick Rubin, fostul președinte al Columbia Records, considerat cel mai important producător muzical din ultimii 20 de ani, care este de părere că suntem cu toții creatori. În opinia lui, creativitatea nu este o calitate rară, nici dificil de accesat, ci un „aspect fundamental al condiției de a fi om. Este dreptul nostru din naștere.”

Cam așa cred și eu: creativitatea este un dar cu care suntem înzestrați din naștere, dar pe care depinde de fiecare dintre noi să-l accesăm. Cred că tot ceea ce facem este, într-un fel sau altul, dictat de dorința de personalizare a propriei vieți, de îmbogățire a ei. Putem alege drumul cel mai scurt pentru a face/obține ceva sau putem alege drumul cel mai frumos. De la cum ne exprimăm, cum ne îmbrăcăm, cum ne planificăm vacanțele, ce alegem să gătim sau să mâncăm, ce citim și ce folosim din lecturile noastre, cât de deschiși suntem la nou și la ceea ce se întâmplă în lume, cât de predispuși suntem la visare, la a vedea dincolo de concretul imediat, totul are la bază creativitatea. Tot creativitatea a fost cea care ne-a ajutat ca specie, să supraviețuim, să ne păstrăm speranța și umorul în vremuri pline de restricții, lipsuri și incertitudini.

Cum s-a schimbat perspectiva asupra creativității 

În ceea ce mă privește, pot să spun că am învățat să am mai mult curaj: și în a greși și în a mă expune, dar mai ales, în a încerca.

M-am apucat de scris târziu, la 44 de ani, dar nu există zi în care să nu mă bucur că am dat ascultare acelei dorințe pe care am tot purtat-o înăuntrul meu, că nu am lăsat să fie prea târziu, rămânând la final cu întrebarea „cum ar fi fost dacă...”

Dacă nu mi-aș fi încercat norocul cu scrierea primei cărți, aș fi ratat cea mai frumoasă și bogată parte a vieții mele de până acum, cea care mă face să mă simt, în sfârșit, un om complet, care și-a găsit sensul și rostul.

Căci creativitatea înseamnă inclusiv visare, dorința de a te proiecta chiar și acolo unde crezi că nu meriți, unde crezi că nu ai nicio șansă să reușești. Creativitatea înseamnă, deseori, și făurirea de visuri peste măsura ta.

Aș vrea să vă dau doar un mic exemplu, fără a încerca sub nicio formă să mă laud: cea de-a doua carte a mea, „Măștile fricii” va fi lansată curând în Spania. Este deja tradusă în spaniolă, iar în luna septembrie, voi merge la lansare, în Madrid. Dacă m-ați fi întrebat în urmă cu nouă ani, când am debutat în literatură, care sunt șansele să se întâmple asta în viitor, v-aș fi răspuns fără să clipesc, cu toată convingerea din lume: NICIUNA. Însă, uneori, viața are pentru tine planuri mult mai frumoase decât cele pe care îndrăznești tu să ți le faci. Uneori e nevoie doar să faci tu primul pas, pentru ca viața să-l facă pe următorul și uite-așa, să te trezești dansând cel mai frumos dans pe care nici măcar nu l-ai visat vreodată.

De ce depinde creativitatea

Primul gând care mi-a trecut prin minte la întrebarea asta a fost: să fiu un pic odihnită, dar, de fapt, îmi dau seama că nu e neapărat o condiție. Ajută, sigur că da, însă nu am fost întotdeauna creativă atunci când am fost odihnită. Sincer, nu știu să răspund exact la întrebarea asta. Pentru că uneori ajută să fiu liniștită, alteori stresul unui deadline mă provoacă să găsesc soluții.

Tabieturi, shortcut-uri, rețete

Uite, am citit interviul unei scriitoare care spunea că înainte de a se apuca de scris obișnuiește să citească ceva, dintr-o carte care i-a plăcut și că astfel intră într-o stare propice creației. Am încercat și eu acest lucru și funcționează. Fac asta mai ales atunci când am sentimentul că-mi vin în minte aceleași cuvinte și expresii, când mă simt blocată în propriul vocabular, în propriile limite. Când citesc un fragment dintr-o carte care mi-a plăcut e ca și când imaginația altuia mi-ar debloca propria imaginație. Simt dintr-o dată că văd dincolo de ceea ce până în urmă cu puțin timp părea îngrădit. Ei bine, asta ar fi o modalitate de a ieși din impas. Și, în general, cititul/cărțile mă ajută foarte mult să cred în puterea creatoare fără limite a omului.

De asemenea, mă ajută plimbările în natură, discuțiile cu prietenii sau cu necunoscuții. Mă inspiră ceea ce văd, ce aud, ce mi se povestește. De când scriu, aproape totul mi se pare că poate fi folosit într-o carte.

Ce a intervenit odată cu experiența

Am învățat să nu mă mai sperii așa de ușor, să am răbdare și să mă distanțez puțin de situația care mă pune în dificultate și să aștept. Uneori, cu cât te încrâncenezi mai mult, cu atât îți e mai greu să ajungi la ceea ce cauți. Kierkegaard spunea că cea mai mortală boală e disperarea și trebuie să recunosc că am ajuns de câteva ori în situația asta scriind și-mi aduc aminte cu groază de acele momente.

Am învățat, însă, în timp că ideile bune nu vin când le chemi, ci, mai degrabă, când  ești mai relaxat.

Cum îți antrenezi creativitatea

În primul rând, citind. Cărțile sunt pentru mine cea mai frumoasă evadare: sunt și entertaiment, și cunoaștere și relaxare și adrenalină, tot ce vrei.

Apoi, fiind mereu deschisă să văd frumusețe și bunătate în jur. Concentrându-mă pe lucrurile care-mi plac, care-mi aduc bucurie, străduindu-mă să ignor ceea ce mă încarcă negativ.

A fi creativ înseamnă pentru mine și o modalitate de a alege ceea ce vrei să vezi din tot ceea ce înseamnă lumea în mijlocul căreia trăim.

Surse de inspirație

Oamenii. Cărțile. Poveștile. Viața.

Cursuri, ateliere, evenimente care să te inspire

Pe vremuri, participam lunar la cel puțin un club de carte și trebuie să spun că a fost o perioadă extraordinară. Din păcate, nu reușesc să-mi mai găsesc timpul pentru asta, dar mă voi strădui, pentru că am rămas cu amintiri extraordinare de pe vremea când reușeam să ajung.

După părerea mea, o carte rămâne vie atât timp cât e citită, discutată și dată mai departe. În urma dialogului și a dezbaterii, cartea se multiplică, astfel că aceeași carte devine o alta pentru fiecare cititor în parte. Iar cluburile de carte sunt locul ideal pentru a găsi noi valențe, noi sensuri în cărțile citite, dar și pentru a ne diversifica lecturile, a ne (re)conecta cu noi și cu ceilalți, a lega prietenii. În plus, cluburile de carte reușesc să adune în jurul lor comunități sudate de oameni dornici să citească împreună, să discute, să dezbată, să-și lărgească orizontul și să petreacă timp prețios unul în compania celuilalt. Cu cât este mai controversată, cu atât o carte stârnește mai multe discuții în jurul ei, dar frumusețea întâlnirilor nu stă în a avea dreptate, în impunerea părerii, ci în însăși frumusețea dialogului, a argumentării, a conectării. De cele mai multe ori participanții pleacă acasă cu interpretări la care nu s-ar fi gândit niciodată și „nu mi-a plăcut deloc” se transformă cel puțin în „interesantă”. Însă, nici măcar asta nu e important. Importantă e metamorfoza sufletească produsă în fiecare participant, plăcerea pură a discuțiilor, a argumentării, pasiunea pe care o pune fiecare în părerea sa. Și, poate mai presus de orice, bucuria de a fi împreună, într-un spațiu în care orice părere e valoroasă, unde nu există greșit sau corect, ci doar o neîngrădită libertate de exprimare.

În rest, particip la toate lansările de carte care mă atrag și mă interesează, merg uneori la evenimente cu oameni care-mi plac, interacționez cu oameni pe care-i admir.

Obstacolele creativității

Oboseala cruntă și stresul.

Mulți oameni mă întreabă cum / când scriu, dacă am tabieturi. Ei bine, când ai o viață atât de plină – cum e a mea – în care muncești mult și nu-ți rămâne foarte mult timp pentru scris, nici resurse fizice te obișnuiești să te mobilizezi și să scrii când apuci. Nu contează dacă ai inspirație sau nu: te așezi la masa de scris - căci știi că acela e singurul timp pe care-l ai pentru asta – și scrii. Ce am observat este că inspirația vine scriind. Cu cât scrii mai mult, cu atât ai mai scrie.

Ce îti infrânează creativitatea

În primul rând stresul. Întotdeauna e ceva ce a rămas nefăcut, ceva ce-și așteaptă rândul, ce-mi propusesem să fac și n-am apucat și uneori intru într-o stare în care nu mai sunt productivă deloc, în nicio direcție. Încep să mă panichez și asta nu mă ajută deloc. Cu cât mă gândesc mai mult la ce n-am făcut, cu atât mă blochez mai tare.

În al doilea rând, neîncrederea. Obișnuiesc să mă îndoiesc de mine: n-o să știu, n-o să fiu în stare, n-o să reușesc și câteodată chestia asta mă paralizează. Uneori, nu trebuie decât să ies din cercul ăsta de gânduri negative pentru a reuși. Mă simt salvată în momentul în care  mă mobilizez și mă apuc efectiv de treabă. Și când văd că merge, mă liniștesc și merg mai departe.

Ce se întâmplă când ai perioade de blocaj

De acestea mă tem cel mai tare, pentru că așa cum spuneam, tendința mea e să generalizez și să spun: nu sunt în stare, nu știu să fac, n-o să reușesc.

Cum treci peste ele? 

La serviciu e simplu: mă consult mereu cu colegele de la Fabrica de PR, discutăm și întotdeauna găsim soluții împreună. Ne completăm extraordinar de bine reciproc, iar activitatea noastră profesională este dublată și de o prietenie de durată, probată de timp și de experiențe trăite împreună. Așa că întotdeauna găsim sprijin una în cealaltă. În plus, suntem atât de diferite între noi, încât dacă una nu știe ceva, știe cealaltă, dacă una n-are răbdare să facă ceva, sigur poate face una dintre noi.

Când scriu e mai greu, pentru că scrisul presupune în mod automat și o solitudine nu întotdeauna ușor de gestionat.

Câteodată am nevoie doar de o pauză ca să-mi revin. Simpla distanțare de lucrul respectiv mă ajută extraordinar. E de ajuns, uneori, să mă ridic de la laptop, să schimb o vorbă cu cineva, să mănânc ceva, să-mi îndrept gândurile într-o altă direcție.

Când îmi pot permite să fac o pauză mai mare, plec să mă plimb pe jos (îmi place foarte mult), merg cu soțul meu cu mașina la plimbare, stau în aer liber. Cititul sau vizionarea unui film frumos, o ieșire cu prietenele sau o simplă discuție cu ele mă remontează și ele întotdeauna.

AI, Social Media și creativitatea

Ca toate lucrurile de pe lumea asta contează cum și cât le folosești. Important e să le faci să lucreze în favoarea ta, nu în detrimentul tău. Și contează să deții controlul. Cu AI nu sunt foarte familiarizată, uit efectiv să-l folosesc, iar din social media încerc să-mi iau exact ce-mi trebuie și să nu pierd timpul aiurea. Urmăresc paginile care mă interesează, sunt în grupurile (în special de cărți) care-mi plac și (încerc) să mă opresc doar asupra lucrurilor care-mi aduc un beneficiu: cunoaștere, bucurie, o stare de bine. Nu-mi plac polemicile și îmi dau o stare proastă. La fel și comentariile rău intenționate.

Social Media e pentru mine „scurtătura” către unele lucruri pe care vreau să le aflu, cum ar fi: recomandări și discuții despre cărți, trimiteri către articole interesante, invitații la evenimente publice sau cu circuit restrâns.

Domeniile creative din ultimii ani

Cred că cele din zona de tehnologie și inteligență articifială, educație și învățare online, cele din zona de media și entertainment, știință și medicină ar fi cele mai vizibile.

Cred că lucrurile vor evolua cu o viteză uluitoare și sper din suflet să știm să punem tehnologia să lucreze în favoarea noastră, nu să o lăsăm să ne saboteze existențele. Mă tem de deep fake-urile care pot influența negativ viețile unor oameni, care îi pot înșela și face vulnerabili, cele care îi pot manipula și le pot influența greșit deciziile, de direcția nepotrivită în care sunt folosite așa numitele generative Ai, cele care pot crea muzică, artă, de a scrie și produce conținut. Cred că ne va fi tot mai greu să discernem între adevărat și fals, cu atât mai mult cu cât informația se răspândește uneori rapid și necontrolat.

Ai un role model?

Nu neapărat. Dar îmi place să descopăr scriitori noi, stiluri de scriere cât mai originale, teme abordate diferit.

Folosești tool-uri creative?

Nu prea, dar mi-am propus să încerc să folosesc mai mult AI, să văd exact cu ce m-ar putea ajuta.

L-am „testat” la început, dar mi se părea  că există o diferență considerabilă între textele/răspunsurile generate de inteligența artificială și cele pe care le-ar fi oferit un om. Totuși, în prezent, inteligența artificială a evoluat semnificativ și a devenit mult mai rafinată, reducând aceste discrepanțe și oferind răspunsuri care sunt din ce în ce mai apropiate de cele umane.