“În inima Naționalei – Din vestiar până în Germania” este un documentar care spune povestea calificării la EURO 2024 și deschide ușa vestiarului Echipei Naționale. După 8 ani, România se întoarce la Campionatul European, iar filmul acestei calificări poate fi văzut din 17 mai în cinematografele din toată țara. Documentarul regizat de Remus Achim merge în culisele antrenamentelor și meciurilor și surprinde parcursul echipei, cu emoții, dezamăgiri, frustrări, epuizare și bucurii, retrăind toate cele 10 partide din campania de calificare, filmat în 8 țări de pe două continente.
Totul e natural în acest film, nimeni nu joacă alt rol decât cel al propriei persoane, povestește Cătălin Popescu, manager media FRF și ofițerul de presă al echipei naționale din iunie 2022. Filmul nu e despre destinație, e despre călătorie, explică regizorul Remus Achim. Despre ce se întâmplă în spatele competiției - emoții, frustrări, povești de viață nebănuite.
"Am fost total surprins, în mod plăcut, de faptul că această generație de fotbaliști are o capacitate uluitoare de a comunica. Sunt jucători expresivi în transmiterea ideilor și sentimentelor. Am apreciat deschiderea și sinceritatea lor", spune Remus.
Remus are o experiență de 20 de ani în producție video și content digital. Timp de 15 ani a lucrat la PRO TV, fiind implicat în proiectele „Știrile Pro TV”, „România, te iubesc” și „După 20 de ani”, este absolvent al Universității Media, Facultatea de Jurnalism, și al New York Film Academy, secția Regie de Film. Se află la al treilea film documentar regizat, după „Loredana – Never Ending Story”, și „Burning Picasso”.
Cătălin Popescu este licențiat în jurnalism și comunicare, a lucrat la Gazeta Sporturilor aproape 10 ani, absolvent al cursului UEFA Certificate in football management și al cursului UEFA de Comunicare Strategică, a fost Media Manager la EURO 2020 și Manager Comunicare la UEFA Under 21 2023.
Cum a prins contur acest film, care au fost surprizele și sensibilitățile în realizarea lui, ce vor descoperi oamenii despre fotbal și jucătorii naționalei, povestesc în rândurile următoare Remus Achim și Cătălin Popescu.
Povestea documentarului
Cătălin: Ideea de a avea un film prin care să arătam atmosfera de la echipa națională a apărut acum câțiva ani, după ce am început să furnizăm, ocazional, materiale din culise. Odată cu sosirea lui Edi Iordănescu am găsit și deschidere pentru un astfel de proiect.
Calificarea României la Campionatul European din acest an a fost oportunitatea perfectă de a oferi suporterilor o perspectivă din culise asupra parcursului echipei și de a evidenția nu doar aspectele sportive, ci și umane ale acestei călătorii remarcabile. Am dorit să transmitem o poveste autentică și emoționantă, care să atingă inimile oamenilor și să ofere o imagine profundă a activității echipei naționale.
De asemenea, s-a dorit ca acest proiect să fie o sursă de inspirație pentru un număr cât mai mare de copii, indiferent de gen, să îi încurajeze să își urmeze pasiunea pentru fotbal și să își stabilească obiective mari în carieră. Ideea a apărut din dorința noastră de a transmite un mesaj puternic despre determinare și sacrificiu, iar planul de acțiune s-a conturat în jurul acestui concept.
De la idee la realizare
Cătălin: Am stabilit încă de la început că totul trebuie să fie discret, jucătorii să nu fie afectați în pregătirea meciurilor. Cine își imaginează o echipă de filmare în cantonamentul naționalei se înșală. Nu a existat așa ceva. Nu a intrat nimeni din exterior. Am fost 3 persoane care am filmat imaginile de culise, eu și colegii mei din departamentul de comunicare al FRF: George Ștucan și Adrian Glodeanu. Doar încă două persoane au mai știut de acest proiect, una fiind, bineînțeles, selecționerul Edward Iordănescu. Dar pe parcurs, nici el nu a știut când și ce filmăm. Tensiunea rezultatelor devenise prea mare pentru a mai discuta despre asta. Sunt sigur că selecționerul a și uitat în multe momente despre acest proiect. Acest mod de lucru, deși dificil, aduce autenticitate. Totul e natural în acest film, nimeni nu joacă alt rol decât cel al propriei persoane.
Premise
Remus: O să fiu sincer și voi spune că nu mai eram consumator de fotbal, dar îmi doream să fac un astfel de film, să realizez un astfel de produs încă dinaintea propunerii FRF. Pentru mine, sportul, în general, e dincolo de perspectiva unui simplu suporter. Înseamnă ambiție, determinare, curajul de a te autodepăși. Când am urmărit „Drive To Survive” sau „Break Point”, pe Netflix, m-am întrebat: de ce nu facem ceva care să reprezinte un exemplu de mentalitate în sportul românesc? Pentru că sportul îți deschide creierul dincolo de educația academică. Apoi, în seara meciului Israel – România 2-1, când am auzit cum se bucură vecinii, mi-am spus că fotbalul generează din nou emoție și pasiune și m-am gândit să realizez un film despre Anghel și Edward Iordănescu. Doi bărbați, tată și fiu, români adevărați, care reușesc lucruri formidabile, la ani distanță unul de celălalt.
Când am primit propunerea FRF legată de acest proiect, în tot contextul de care spuneam, am acceptat cu brațele deschis. All-in! Poate sună a limbă de lemn, dar adevărul e că nu de multe ori într-un parcurs profesional ai ocazia să poți face așa ceva, la acest nivel, al unei echipe naționale și nu doar al unui club.
Remus Achim și Cătălin Popescu
Pe măsură ce am intrat în materiale și am inceput să vizionez imaginile care erau deja disponibile, mi-am dat seamă că va ieși ceva extraordinar. Per total, toate discursurile lui Edi Iordănescu din vestiar sunt impresionante. De fiecare data când le-am vizionat, mi-am dat seama că vom avea mai mult decât un film. O lecție de viață!
Surprize
Remus: Cele mai multe povești individuale din rândul tricolorilor au potențialul de a fi block-buster, fără nicio exagerare! Nu găsești nimic liniar în poveștile lor. Nici măcar la Ianis Hagi, unde te-ai fi așteptat să fie totul ceva mai previzibil. Nici pe departe!
Eu am vrut să scot jucătorii la interviuri din zona lor de confort, să vorbim și despre ei, nu doar despre meciuri. Așa am descoperit secretele lui Ianis, pe care le vor descoperi și spectatorii. Cum a schimbat școli, contexte, cum a evoluat într-o presiune publică uriașă încă de la bun început. Dar am fost impresionat și de omul Răzvan Marin, și de sacrificiile lui Horațiu Moldovan, și de sinceritatea lui Alibec și a lui Mihăilă, dar și de gândirea sănătoasă a lui Florinel Coman sau a lui Radu Drăgușin, și, nu în ultimul rând, de maturitatea lui Nicolae Stanciu.
Călătoria
Remus: E un film diferit. Evident, finalul nu este o surpriză. Cu toții știm că România s-a calificat la EURO. Acest film nu e despre destinație, e despre călătorie. A fost foarte interesant pentru că aveam imaginea din exterior și, pe măsură ce am dialogat cu cei implicați, am început să pătrund În inima Naționalei. Și dintr-o poveste bazată pe rezultate, totul a prins culoare și am văzut cu alți ochi această performanță. Veți descoperi povești de sacrificiu, frustrări, patriotism, foarte multă emoție.
Eu și echipa mea a trebuit să scoatem la suprafață aceste povești minunate pentru a arăta această performanță din punct de vedere uman, nu doar sportiv. Cred că acesta a fost momentul când filmul a prins propria lui „viață”, când fiecare dintre cei intervievați au vorbit sincer, din suflet.
Experiența de la filmări
Remus: Experiența filmărilor a fost una cu totul specială și memorabilă. Am avut privilegiul de a fi martorii unor momente unice și emoționante. Am fost impresionați de dedicarea și pasiunea jucătorilor și de modul în care aceștia au colaborat cu echipa noastră pentru a crea un portret autentic al echipei naționale.
Dincolo de țările acoperite prin filmările realizate pe parcursul preliminariilor, Andorra, Kosovo, Elveția și Ungaria, unde România a jucat contra reprezentativelor din Belarus și Israel, am realizat interviuri și alte filmări cu jucătorii atât pe teritoriul României, cât și în Italia, Arabia Saudită și Spania, la cluburile unde activează o parte dintre ei.
Așadar, sunt 8 țări de pe două continente în care s-a filmat pentru acest film! Am fost bucuros să descopăr o zonă despre care nu știam prea multe lucruri. Iar descoperirea a fost impresionantă: cât de profesioniști sunt acești băieți în tot ce ține de profesia lor! Spre exemplu, uite, aveam interviu cu George Pușcaș în Bari. La un moment dat, mă oprește și întreabă cât e ceasul. Era 18:30. Mă gândeam că poate se plictisește… de unde! M-a rugat să facem o pauză scurtă. „Trebuie să mănânc repede ceva, după 19:00 nu mai mănânc. Dacă nu mănânc acum, nu mănânc până mâine!”.
Cătălin: Au fost și multe provocări pentru că nu e ușor să realizezi atâtea filmări. Gândiți-vă că în noiembrie aveam materialele filmate în cantonament, dar nu existau interviurile. Nu a fost ușor de gestionat timpul la maximum. Să te deplasezi la jucători pentru a filma, să te organizezi în funcție de antrenamentele lor, să nu interferezi deloc pregătirea lor la echipele de club. În Italia am filmat 3 interviuri, în 3 zile, în 3 orașe: Bari, Empoli și Parma. Peste 1.000 de kilometri și 12 ore în mașină, 9 ore de interviuri și tot atâtea de aranjat set-up-ul și de a-l strânge.
Cum s-au lăsat filmați jucătorii
Remus: Am fost total surprins, în mod plăcut, de faptul că această generație de fotbaliști are o capacitate uluitoare de a comunica. Sunt jucători expresivi în transmiterea ideilor și sentimentelor. Am apreciat deschiderea și sinceritatea lor. Au fost foarte receptivi la ideea de a împărtăși povestea lor și au colaborat cu noi în mod activ pentru a crea un portret autentic al echipei.
Am fost impresionați de profesionalismul și angajamentul lor față de proiect și de modul în care au avut încredere în echipa noastră pentru a reda cu fidelitate povestea lor. Iar dacă ne referim la comportamentul în fața camerei, probabil George Pușcaș m-a uimit cel mai tare. S-a deschis mult către oameni. Am reușit, spun eu, să îl fac să fie el. E un fotbalist care știe să își „joace” viața!
Cum s-a schimbat perspectiva ta despre fotbal
Remus: Poate că îmbrățișasem, parțial și fără să îmi dau seama, acest stereotip legat de imaginea fotbaliștilor. Că sunt superficiali, uneori ignoranți… A fost un șoc să descopăr cu ochii mei – veritabili profesioniști! Foarte dedicați și disciplinați. Și câte sacrificii fac pentru performanță! În plus, mândria lor că sunt români, un naționalism pozitiv care m-a cucerit. Ei chiar iubesc România! Fără ca asta să fie o fiță în fața camerelor. Nu e nicio urmă de falsitate nici în tatuajul lui Nicolae Stanciu pentru România, nici în declarațiile lui Ianis Hagi sau ale lui Andrei Burcă. Simți în cel mai concret mod posibil afecțiunea lor pentru România.
Ce nu știu oamenii despre fotbal
Remus: Cred că lumea încă nu știe câtă muncă și câte sacrificii sunt în spatele unui jucător de fotbal. Nu e deloc ușor să ajungi la un nivel înalt. Copilăria ți se încheie cel mai târziu pe la 12 ani. De aici înainte ori dai totul, ori eșuezi. Nu există jumătăți de măsură. Asta am învățat de la acești jucători.
Cătălin: Dincolo de rezultatele din teren, există povești de curaj, sacrificiu și solidaritate care merită să fie aduse în lumină. Iar Federația Română de Fotbal, cu implicarea lui Remus, asta și-a dorit să facă prin acest film. Fotbalul este un sport, o industrie, un fenomen social. Așa este. Dar, în același timp, a fost, este și va fi mereu emoție și pasiune. Jucătorii de fotbal nu sunt niște actori. Sunt oameni, au sentimente, trăiesc, iubesc, suferă. Dar nimeni nu își dorește mai mult decât ei să aibă rezultate. Uneori le ai, alteori nu. Important este ce faci a doua zi. Cedezi sau strângi din dinți și mergi mai departe?
Sensibilități, provocări
Remus: După cum am spus, nu mai eram consumator de fotbal. Am lucrat în presă, la știri, la Pro TV, dar în ultimii ani nu am mai urmărit fotbalul românesc. Recunosc, am avut puțin impresia că intru pe un tărâm necunoscut, că nu am toate informațiile, însă atunci când am început să muncim împreună la acest film totul a devenit mult mai ușor. A fost o surpriză pentru mine să descopăr atmosfera reală de la lotul național, în timp ce vedeam tot acel val de hate din social media. E de neînțeles, sincer. Evident, nu vom putea schimba total percepția tuturor, dar sperăm ca prin acest film lumea să vadă și cu alți ochi echipa națională.
Cătălin: E gresit să vii să spui: „S-au calificat ăștia la EURO și au făcut un film despre asta”. Nu, nu e despre asta. Filmul spune povestea acestei calificări, dar subiectul principal este latura umană a jucătorilor și a oamenilor din staff. Am vrut să arătăm cum este echipa națională, nu cum s-a calificat la turneul final.
Cea mai grea parte
Remus: În mod cert, cea mai mare provocare a fost timpul! Un timp destul de scurt pe care îl ai la dispoziție pentru ca acest produs chiar să fie formidabil. Dincolo de asta, alte provocări mari nu am avut. Pentru că ai toate ingredientele unei povești de succes. Ba chiar am simțit că tot ceea ce pot face eu întregește cumva marea poveste, a calificării, începută acum un an. E un final rotund pe care acest film îl aduce performanței sportive.
Cătălin: Am întâmpinat provocări în ceea ce privește logistica și gestionarea resurselor, dar am fost determinați să depășim aceste obstacole și, alături de Remus și echipa sa, să livrăm un produs final de calitate.
Cu ce speri să rămână oamenii după ce îl vizionează
Remus: Cu siguranță este, o repet cu toată convingerea, o lecție de viață. Pentru România și pentru românii care, indiferent din ce palier al societății provin sau în care își desfășoară activitatea, pot lua exemple din acest film. Și nu este doar povestea unei generații tricolore. Nu este doar istoricul unei performanțe și atât. Eu am descoperit o unitate cum nu credeam că poate exista la o echipă, o adevărată familie. Dacă te aștepți să vezi niște tatuați cu vieți de lux, superficiali și fericiți, jubilând acum că s-au calificat… vei fi dezamăgit!
Cătălin: Cu imaginea reală a echipei naționale de azi. Așa sunt ei, acești băieți, așa muncesc, așa suferă și, slavă Domnului, așa se bucură. Pe mulți îi cunosc de ani de zile, de la Under 21. Atmosfera de la lot este una similară cu cea din 2019, când România a jucat o semifinală de campioant european.
E minunat să vezi bucuria sinceră a unui jucător pentru reușita colegului său. Filmul este o poveste despre munca în echipă. Ne dorim ca publicul să se simtă conectat și emoționat de această poveste echipei și să fie motivat să își urmeze propriile vise și aspirații, indiferent de domeniul în care activează.
