[Romania reala] Julien Zidaru: Exista doua Romanii. Una europeana, moderna, si alta usor incremenita in trecut si fara alte perspective in afara de migratie

Avem doua Romanii, ce facem cu ele? Incercam sa le intelegem mai bine pe amandoua, dam la o parte presupunerile si prejudecatile. Iar in aceasta etapa, cercetarea are un rol esential, arata Julien Zidaru, Managing Partner, Exact Business Solutions. Studiile ultimilor ani ne arata ca Romania nu mai e ca in proverbe, se schimba, creste si evolueaza, iar aceste date ar putea fi punctul de pornire pentru reforme importante. 

"La nivel de societate, cred ca sunt trei zone care ar trebui sa nasca o conversatie serioasa: serviciile de sanatate, sistemul de educatie si incurajarea antreprenoriatului ca motor de crestere locala si chiar regionala. Iar partea de cercetare ar putea avea un aport valoros in intelegerea acestor chestiuni si ulterior in creionarea reformelor necesare pe aceste zone, pilotarea si adoptia lor in societate", spune Julien.

Ce arata datele de cercetare recente despre Romania, care sunt descoperirile si surprizele ultimei perioade, explica Julien zidaru in randurile urmatoare.

Informatii despre Romania care te-au surprins in ultimii ani

Aproape in fiecare proiect de cercetare intalnim date care pot surprinde. Asta este si farmecul acestui domeniu.

Daca ma gandesc la studiile sindicalizate, care sunt proprietatea noastra si care pot fi facute publice, as alege unul pe care il derulam de aproape 8 ani (2018 – 2024), Digital ®Evolution.

Este  un studiu in care incercam sa intelegem si sa masuram aproape tot ce fac romanii din urban in mediul online. Au fost multe informatii care au surprins in acest studiu de-a lungul acestor ani si as enumera doar cateva:

• Cresteri spectaculoase pe anumite categorii, utilizare zilnica: mobile banking (de la aprox 30% in 2018 la peste 70% in 2023), e-groceries (de la putin peste 10% in 2018 la 30% in 2023) sau partea de utilizare aplicatii de health monitoring sau sport monitoring care s-a democratizat odata cu pandemia.
• Iar apropos de cresteri de utilizare a aplicatiilor digitalizate, am masurat in acesti ani, cresterea utilizarii Revolut de zero (la lansare) si pana la aproape 80% , TikTok de la zero si pana la 50%, similar Netflix pana la 50%, mai recent chiar si Chat GPT.

Referitor la ChatGPT, anul trecut, la doar 3 luni de la lansare, 50% dintre romanii adulti din urban stiau de el si 42% dintre acestia il si incercasera.

Ce date te-au pus pe ganduri 

Toate datele culese si analizate ne pun pe ganduri pentru ca asta este ceea ce facem in research: facem design de research, apoi culegem datele si apoi “ne punem pe ganduri”, analizam rezultatele si incercam sa intelegem ce (si de ce) se intampla. 

In ultimul timp marturisesc ca ma preocupa si ma intriga cumva limitarea interesului brandurilor comerciale la segmentele de varsta 18 – 45 ani. Spun asta pentru ca din cercetari rezulta ca procente consistente din populatia matura, de 45-65 de ani sunt oameni inca activi, cu venituri medii spre mari, cu cos de cumparaturi peste medie, mai ales in urbanul mare si in ruralul din zonele metropolitan (periurban). Si cred ca multe branduri nu se uita suficient de bine la ei, ci se lupta cu totii doar pe segmentele tinere.

Prejudecati frecvente

 Zona asta de prejudecati este foarte diversa si cred ca tine mai degraba de fiecare dintre noi, de educatie, de expunerea la noutate si diversitate sau in unele cazuri de agende publice sau politice.

As zice ca una dintre prejudecatile frecvente este cea care spune ca Romania este slaba economic, ca romanii muncesc putin si prost. Cred ca progresele pe care le-am facut in ultimii 10-20 de ani, chiar daca unele dintre ele sustinute de investitiile externe sau de bani primiti din UE, sunt enorme.

Mediul economic privat, atat antreprenoriatul cat si corporatiile, este un motor foarte important si sustine cresterea economica. Mai mult, zona privata incepe sa se consolideze in multe sectoare ca un pol regional de business pentru toata regiunea balcanilor.

Presupuneri care nu se confirma cu datele din cercetare

Ma gandesc la prejudecatile despre faptul ca romanii sunt traditionalisti, conservatori si foarte putin deschisi la nou. Daca ne uitam la ratele si viteza de adoptie a device-urilor conectate la internet sau a instrumentelor digitalizate (smartphone-ul, smart TV-ul, social media, mobile banking in general si Revolut in special, serviciile de ride-sharing, adoptia serviciilor de e-groceries, utilizarea ChatGPT, etc) as zice ca suntem destul de curiosi si deschisi la a experimenta.

Ma mai gandesc si la sintagma “sa moara si capra vecinului”. Consider ca pe alocuri, incet dar sigur, am inceput sa ne schimbam. In bine. Devenim mai colaborativi si mai buni sustinatori pentru cei din jurul nostru (fie ca sunt vecini sau altceva).

Toate acestea se vad mai mult si mai pronuntat in Bucuresti si urbanul foarte mare decat in restul populatiei insa pana la urma este firesc sa fie asa. 

Cum e de fapt Romania, asa cum apare ea in cercetarile voastre

Asa cum se vede de altfel si cu ochiul liber, iar in datele cantitative se poate vedea si mai clar, exista doua Romanii. Una in Bucuresti si urbanul foarte mare si alta in rest. Una europeana, moderna, atractiva, cu oportunitati pentru toata lumea si alta usor incremenita in trecut si fara alte perspective in afara de migratie (interna, catre urbanul mare sau externa, catre Occident). Iar aici cred ca zona administrativ – politica a avut un rol important si nu unul benefic, din pacate.

Descoperiri, concluzii

Majoritatea studiilor pe care le derulam sunt proiecte de cercetare “custom research” pe diverse provocari specifice de business pe care le au clientii nostri si prin urmare nu sunt publice.

In acelasi timp, noi realizam in fiecare an si cateva studii sindicalizate multi-client prin care urmarim diverse sectoare de business (servicii financiare, servicii de sanatate private, zona de retail, nivelul de utilizare a serviciilor digitalizate, etc). In aceste studii fie validam niste asumptii, fie descoperim lucruri surprinzatoare (insigh-uri) sau trenduri incipiente.

Cum pot ajuta aceste informatii 

Oamenii de marketing sau chiar in general, oamenii de business care utilizeaza serviciile de research pot face diferenta in multe situatii, fie ca e vorba de intelegerea mai buna a clientului / consumatorului, de intelegerea trendurilor sau de inovatie in categorie. Abilitatile de a empatiza cu consumatorul, de intelegere a nevoilor si a dinamicii pietei sunt esentiale, mai ales in aceste vremuri.

Chiar in aceasta perioada, in cadrul asociatiei industriei noastre (SORMA) discutam despre o initiativa prin care sa realizam o “academie de research” pentru clienti de research, oameni din business care doresc sa inteleaga mai bine cum sa foloseasca cercetarea de piata in deciziile pe care le iau.

Din pacate, zona politica este interesata de research doar in perioadele electorale. Si nici atunci nu se concentreaza prea tare pe intelegerea nevoilor reale ale clientilor lor (cetatenii, societatea) ci mai degraba doar pe zona de notorietate si intentie de vot…

Spre deosebire de noi, in multe tari din occident, democratii avansate, se face multa cercetare sociala, atat la nivel central cat si pe chestiuni administrative specifice, la nivel local.

Piata de cercetare

As zice ca piata de cercetare este destul de stabila si chiar matura, desi se reinventeaza continuu, intr-o anumita masura. Ca multe alte industrii impactate de tehnologie.

Partea buna este ca tehnologia, ca in multe alte domenii, ne ajuta sa facem studiile mai bine sau mai repede, raspunzand astfel nevoilor clientilor nostri.

Si provocarile vin tot din zona tehnologiei, dinspre cum o putem integra mai bine in ceea ce facem, pastrand in continuare atat partea umana, ne neinlocuit as zice, in interactiunea cu respondentia dar si in analiza datelor colectate.

Date recente despre Romania care ar putea naste o conversatie necesara

As vrea sa dau un singur exemplu de date dintr-un studiu foarte recent facut de Exact, pe categoria de servicii de sanatate private, MediMarketScan Report.

Dintre romanii care apeleaza la servicii de sanatate (merg in general la medic), doar 1 din 3 isi fac controale anuale stomatologice. Sau doar 1 din 3 femei merg la control periodic (anual) ginecologic.

Din perspectiva preventiei, avem aproape 10% din romanii adulti din urban care nu au interactionat cu niciun serviciu de sanatate in ultimele 12 luni. Si nu este vorba doar de oameni foarte tineri ci de toate varstele.

La nivel de societate, cred ca sunt trei zone care ar trebui sa nasca o conversatie serioasa: serviciile de sanatate (publice si private), sistemul de educatie si incurajarea antreprenoriatului ca motor de crestere locala si chiar regionala. Iar partea de cercetare, sociologica si de piata, ar putea avea un aport valoros in intelegerea acestor chestiuni atat de importante si ulterior in creionarea reformelor necesare pe aceste zone, pilotarea si adoptia lor in societate.