![[România reală] Alexandru Zodieru: România este mult mai diversă și mai complexă decât se prezintă adesea. Există o varietate de stiluri de viață, de la urbanul modern la ruralul tradițional](https://media.iqads.ro/2024/03/alexandru-cult-cover-850.jpg)
"Nu se poate mai rău ca la noi". "Doar în România se întâmplă asta". "Românul se pricepe la toate". "România, țara lui merge și așa". Lista e lungă și foarte folosită. Obișnuim să vorbim despre România în prejudecăți și clișee, repetate în gol la nesfârșit ca într-un mecanism defect. Dar dacă am încerca să trecem de ele și să vedem cum e de fapt România, așa cum se arată ea în datele recente de cercetare? Să o descoperim dincolo de stereotipii? Poate conversațiile publice nu ar mai trece prin cunoscuta vale a plângerii și ar porni de la probleme concrete și soluții pe măsură.
Încercând să dăm la o parte presupunerile și să mergem pe firul datelor, am vorbit cu oamenii din companiile de cercetare despre concluziile care se conturează în ultimii ani despre România, în urma studiilor realizate.
Alexandru Zodieru, Managing partner Cult Market Research, crede că datele statistice fac diferență între cunoașterea științifică și cunoașterea comună.
"Aceste discrepanțe pot fi rezultatul unei dorințe individuale de expunere pe canale media, concomitent cu o propagandă de informații neverificabile pe canale mai puțin legitime de informare, a unor informații neverificabile cu rol de a influența opinia publică: 54% dintre respondenții studiului BAROC consideră că social media influențează deciziile de a participa la mișcări sociale. De multe ori, poveștile de succes și inovațiile nu sunt suficient de mediatizate sau oamenii în general nu caută informațiile corecte, bazate pe fapte", spune Alexandru.
Avem multe Românii imaginare cu care ne jucăm în spațiul public, dar putem începe să le cunoaștem pe cele reale. Povestim în continuare cu Alexandru Zoldieru despre România, așa cum este ea, și informațiile din cercetare care l-au surprins în ultimii ani sau l-au pus pe gânduri:
Informații România care te-au surprins în ultimii ani
Într-unul din cele mai recente studii de segmentare realizate de Cult Research, Barometrul României Responsabile, am constatat că 36% dintre români sunt în categoria avangardiștilor sustenabilității, indicând o conștientizare și o implicare mai mare în practici ecologice și de sustenabilitate energetică.
Ne-a surprins plăcut descoperirea că o treime din populația României este angajată activ în adoptarea unui stil de viață sustenabil și sănătos. Acest lucru arată o schimbare majoră de mentalitate de-a lungul anilor și sugerează faptul că România are potențialul de a deveni un lider în domeniul sustenabilității în regiune, contrar, poate, percepțiilor anterioare. Acest angajament al românilor în privința mișcărilor de mediu depășește așteptările și compară România într-un sens favorabil cu alte țări europene. O implicare ce se manifestă nu doar în atitudini, ci și în comportamente concrete, cum ar fi reciclarea, achiziționarea de produse ecologice și susținerea energiei regenerabile.
Pe de altă parte, studiul BAROC - Barometrul României Civice (lansat în iulie 2023 de Cult Research împreună cu Geeks for Democracy) a relevat o schimbare semnificativă în percepțiile românilor, evidențiind o creștere a percepției privind nivelul de implicare civică și o preocupare mai mare pentru problemele sociale și politice (creșterea percepută față de trecut este de 20%).
De asemenea, s-a observat o tendință de satisfacție relativ ridicată cu viața personală, 31% se declară foarte mulțumiți cu acest aspect, în ciuda nemulțumirilor legate de direcția în care se îndreaptă țara: 63% spun că țara merge într-o direcție rea.
Cât de mult considerați că sunt oamenii implicați în prezent în mișcările sociale comparativ cu acum câțiva ani?
Ce date te-au pus pe gânduri
Datele care au atras atenția în sens negativ sunt cele referitoare la nivelul de încredere în instituțiile statului (73% declară o lipsă de încredere în Guvern și în instituțiile statului în general). De altfel, datele care arată că există încă un segment de 16% al populației care nu este implicat în schimbările sociale și ecologice, ne-au determinat să reflectăm asupra nevoii de a dezvolta programe de educație și incluziune la nivel social - inițiative care să ajungă și să sprijine aceste grupuri.
Totodată, există și o tendință a românilor, deloc neglijabilă, de susținere a partidelor de extremă dreaptă. Peste 40% dintre români spun că aceste partide au un rol pozitiv pentru politica din România. În alt context, 50% dintre respondenții studiului BAROC consideră că reintroducerea armatei obligatorii este benefică.
Datele din cercetări relevă și anumite tendințe îngrijorătoare: ineficiența Guvernului (75% declară acest lucru), lipsa totală de încredere în partide politice în general (aflate pe ultimul loc în topul încrederii în instituții), nivelul de trai perceput ca fiind scăzut, percepția negativă asupra activității justiției (peste 75% nu au încredere în această instituție) ne ajută să conturăm un succint tablou al situației actuale a României.
Prejudecăți frecvente
„Nu se poate mai rău decât în România" este o opinie frecvent vehiculată în cadrul grupurilor de discuție focalizate. Această percepție negativă generalizată necesită o analiză sociologică detaliată, care să ia în considerare diverse perspective și să se bazeze pe date concrete.
Totuși, dincolo de prejudecăți, nu putem ignora cu date statistice următoarele fenomene la care excelăm: corupția, un procent semnificativ de persoane neșcolarizate, cel mai mare procent din Uniune de mame minore raportat la populație; suntem țara cu cele mai multe gospodării cu toaletă în curte, țara cu cea mai mare rată de mortalitate în accidente rutiere din Uniunea Europeană, cu cel mai mare grad de agresivitate în trafic (49% dintre respondenții la un studiu pe teme rutiere reclamă faptul că au fost agresați în trafic – „ATITUDINI SOCIALE PRIVIND RISCUL ÎN TRAFIC 2022”, studiu Cult Research la comanda Ursus Breweries România), locul 32 în topul fericirii mondiale și în plus, una dintre cele mai aglomerate capitale din lume după timpul petrecut în trafic; iar exemplele pot continua.
- În ultimele 6 luni aţi fost victima unor comportamente agresive în trafic din partea celorlalţi şoferi?
- În ultimele 6 luni a fost vreodată cazul ca, din diverse motive, să adoptaţi un astfel de comportament faţă de ceilalţi şoferi?
Presupuneri care nu se confirmă cu datele din cercetare
Pentru noi contează doar datele statistice obținute din cercetarea sociologică sau informații din surse statistice oficiale. Tot ceea ce se vehiculează în afara acestor date sunt păreri individuale menționate contextual în mass-media sau pe platformele sociale. Datele statistice fac diferență între cunoașterea științifică și cunoașterea comună.
Aceste discrepanțe pot fi rezultatul unei dorințe individuale de expunere pe canale media, concomitent cu o propagandă de informații neverificabile pe canale mai puțin legitime de informare (ex: social media) a unor informații neverificabile cu rol de a influența opinia publică: 54% dintre respondenții studiului BAROC consideră că social media influențează deciziile de a participa la mișcări sociale. De multe ori, poveștile de succes și inovațiile nu sunt suficient de mediatizate sau oamenii în general nu caută informațiile corecte, bazate pe fapte.
De multe ori românii se declară neinformați referitor la programul partidelor sau a oamenilor politici, dar nici nu fac demersuri pentru a identifica aceste informații: doar 21% dintre respondenți se declară foarte interesați de evenimentele politice, pe care totuși le comentează.
Cât de interesat sunteți de evenimentele politice? Vă rugăm să răspundeți utilizând o scală de la 1 la 5, unde 1 semnifică ”foarte puțin interesat”, iar 5 ”foarte mult interesat”.
Percepția publică asupra României este adesea neactualizată și marcată de o preponderență a știrilor negative. Această discrepanță semnificativă dintre realitatea socială și imaginea țării poate fi explicată prin mai mulți factori: lipsa de informații actualizate, tendința mass-media de a se concentra pe aspectele negative și o comunicare deficitară din partea autorităților. Acest lucru este reflectat și de cea mai recenta cercetare a noastră referitoare la impactul fake-news asupra tinerilor în percepția realității (Media literacy, RU-UA war and mass media overview study evaluation - qualitative study) - studiu realizat de Cult Research pentru Free Press Eastern Europe, 2024).
Cum e de fapt România, așa cum apare ea în cercetările voastre
România este o țară cu o populație dinamică, care îmbrățișează schimbarea și inovația, și care este din ce în ce mai conștientă de importanța sustenabilității ecologice, energetice și sociale (41%, conform BARES 2023 – Barometrul Responsabilității). Astfel, 79% dintre români sunt dispuși să facă investiții în măsuri de eficiență energetică, potrivit studiului realizat de Cult Research „Transversal knowledge transfer and awareness raising between Romania and Norway – TRANS energy” (octombrie 2023) în panouri fotovoltaice, pompe de căldură și alte metode conexe.
Totodată, 68% dintre respondenți consideră că cel mai important beneficiu al utilizării de energie regenerabilă este reducerea impactului negativ asupra mediului prin emisii mai scăzute de gaze cu efect de seră.
Descoperiri
Din punct de vedere al abordării sustenabilității sociale, am identificat existența a patru categorii distincte de români, fiecare cu propriile valori și comportamente. Astfel, se disting: „avangardiștii ai sustenabilității” (36%), cei care sunt satisfăcuți cu stilul de viață și interesați de ecologie; „Centrații pe sine” (23%), care sunt mulțumiți cu stilul de viață și pun accentul pe individualism; „spectatorii sociali” (26%), care nu vor să se implice civic; „deconectații social” (16%), care sunt nemulțumiți de sine și neinteresați față de evoluția societății și implicit de sustenabilitate sau ecologie (conform BARES-Barometrul României Responsabile Social, ediția a II-a, studiu realizat de Cult Research în parteneriat cu GRF+ și eFdeN).
Descoperirile noastre mai indică și faptul că România este mult mai diversă și mai complexă decât se prezintă adesea. Există o varietate de stiluri de viață, de la urbanul modern la ruralul tradițional, și o gamă largă de atitudini, de la conservatorism (31% au încredere totală în Biserica, conform BAROC) la progresism (75% consideră că reglementările dure privind protecția mediului sunt necesare, conform BAROC).
Ce concluzii se conturează în ultimii ani
Descoperim un spirit civic și ecologic în creștere semnificativă, dar și o tendință de apropiere față de extremism într-un procent în creștere pornind de la un trend european dar și de peste ocean.
România este într-o zona geopolitică deosebit de expusă și cu atât mai mult influențele de tip conspirativ apărute pe canale mediatice (mai puțin oficiale, de tip fake news), sunt din ce în ce mai dese și atrag mereu mai mulți adepți: 44% dintre respondenții studiului BAROC consideră că numărul de informații de tip fake news este în creștere.
Cum pot ajuta aceste informații oamenii de marketing
Înțelegerea culturii comportamentale a consumatorilor poate duce la dezvoltarea de produse și servicii care să rezoneze mai bine așteptărilor, dorințelor de autenticitate, calitate și inovație ale consumatorilor români. Studiile cu o perspectivă antropologică, bazate pe specificul autohton, pot asigura informații pertinente pentru companii.
Mai mult, informațiile detaliate despre diferitele segmente de piață și despre valorile lor, permit oamenilor de marketing să personalizeze mesajele și să dezvolte strategii care să răspundă valorilor și nevoilor specifice ale diferitelor grupuri din societatea românească.
Dar societatea & factorii de decizie politică?
Factorii de decizie politică pot folosi aceste informații pentru a elabora politici publice care să sprijine sustenabilitatea și incluziunea socială, să îmbunătățească infrastructura digitală și să promoveze școlarizarea și formarea profesională în domenii cheie, contribuind astfel la creșterea competitivității României pe plan internațional.
Piața de cercetare în 2024
Piața de cercetare în 2024 este dinamică și inovatoare, sofisticată și mai interconectată decât oricând, beneficiind de avansurile în analiza datelor și inteligența artificială. Totuși, aceasta se confruntă și cu provocări, cum ar fi necesitatea de a filtra și interpreta cantități imense de date pentru a extrage insight-uri valoroase. Alte provocări reprezentative pot fi legate și de protecția datelor sau de nevoia de a menține un echilibru între tehnologie și etică, zona în care Cult Research caută să se îmbunătățească în permanență.
Fiind într-o continuă expansiune, piața de cercetare de astăzi beneficiază de tehnologii avansate pentru colectarea și analiza datelor, dar și de accesul la date granulare sau de posibilitatea de a analiza tendințe în timp real. Partea bună este că aceste tehnologii permit o înțelegere mai profundă a comportamentului și preferințelor populației. Totuși, există o presiune constantă de a rămâne la curent cu cele mai noi metode și de a asigura etica și confidențialitatea în toate cercetările.
Evoluție
În ultimii ani, piața de cercetare s-a adaptat la o serie de noi cerințe și nevoi ale clienților ce se află în continuă schimbare. Pot vorbi cel mai concret in cazul nostru unde avem o creștere importanta a utilizării tehnologiilor digitale și o diversificare a metodelor de cercetare pentru a obține o înțelegere mai completă a pieței. Apare o colaborare strânsă cu domeniul IT.
Piața de cercetare a mai evoluat și prin adoptarea tehnologiilor noi, cum ar fi analiza predictivă și machine learning, și prin integrarea mai profundă a cercetării calitative pentru a înțelege mai bine contextul și nuanțele comportamentului uman.
Obstacole în research
Există o repliere graduală în mediul online a studiilor sociologice în condițiile unei metodologii care se adaptează cu dificultate la acest trend. Dacă până aproximativ acum 10 ani existau eșantionări foarte stricte și elaborate pe care operatorii de interviu trebuiau să le respecte, astăzi transferul online al respondenților se face cu o ușurință poate prea mare raportată la relevanța cercetării. De aceea, trebuie să avem în vedere în permanență revenirea la metodologie pentru a face această trecere cât mai bine din punct de vedere științific.
Pe de altă parte, sociologia imprimă prin obiectivul său starea societății la momentul în care a fost realizată cercetarea. Datorită influențelor mediatice permanente la care este expusă populația pe diferite canale, aceste opinii se pot schimba foarte rapid de la o perioadă la alta prin metoda „silver bullet” prin expunerea constantă la știri, dar nu de fiecare dată de tip fake news.
Date recente despre România care ar putea naște o conversație necesară
Datele arată o creștere a preocupării pentru mediu, responsabilitate socială și sustenabilitate pot fi punctul de plecare pentru discuții la nivel național despre cum să construim o economie verde în societatea românească și cum să integrăm principiile de dezvoltare durabilă în toate aspectele vieții sociale și economice.
În altă ordine de idei, datele recente despre nivelul de satisfacție al românilor cu viața lor, percepțiile privind mediul politic și social, și nivelul de implicare civică pot genera o conversație necesară la nivel de societate, în vederea identificării și a soluționării unor probleme de ordin general. Aceste date ar putea stimula discuții constructive și ar putea servi drept bază pentru dezvoltarea de politici și programe care să răspundă mai bine nevoilor populației, accelerând aceste tendințe pozitive.
De asemenea, vasta importanță a interpretării acestor date ar putea genera discuții despre cum să abordăm provocările legate de disparitățile regionale și despre cum să creăm oportunități egale pentru toți cetățenii.
