[Minte & Suflet] Ema Jaga: Imi place sa cred ca oamenii devin mai familiari cu ideea de psihoterapie, abuzul este mai putin normalizat, limitele personale sunt din ce in ce mai constientizate

„Lucrul cu sinele este o munca dintotdeauna pentru totdeauna” spune psihoterapeuta Ema Jaga. Cresterea personala nu se intampla atunci cand ne oprim la cateva sedinte de psihoterapie sau la un workshop, fiindca evolutia este un proces care dureaza intreaga viata. Si nu are la baza doar o actiune specifica. Implica toate alegerile pe care le facem zi de zi, de la cum alegem sa privim ceea ce traim si cum ne stabilim prioritatile, pana la ce mancam, ce citim, cat dormim, ce relatii avem si cum le cultivam.

Ema Jaga scrie constant pe Facebook despre lucrul in psihoterapie, despre echilibru, despre dependente si despre cum trecutul ne poate dicta alegerile prezentului. Despre toate acestea am stat si noi la o discutie cu ea, in cele ce urmeaza.

Ema a lucrat ca educatoare din primul an de facultate si a practicat terapia ABA cu minori diagnosticati cu autism. Aceasta experienta profesionala i-a demonstrat ca progresele nu apar in lucrul cu copiii atata timp cat parintii lor traiesc intr-un dezechilibru major. Asa a inceput sa lucreze si cu familiile celor mici. Ulterior, s-a format in terapia cognitiv-comportamentala, hipnoterapie, terapie sistemica si trauma. In prezent, lucreaza in cabinet individual si cu grupuri de adulti.

Din biografie

In 2006 am inceput studiile de specialitate. In afara de psihoterapeut sunt si asistent social cu competente in sanatatea mintala si consilier, primul master fiind “Grupuri de Risc și Servicii Sociale de Suport” în cadrul Universitătii din Bucuresti. Al doilea master a fost “Psihodiagnoza Cognitiva si Consiliere Psihologica”. Prima formare și cea de suflet este în Terapia Cognitiv-Comportamentală și Hipnoterapie pe care am început-o în anul 2013.

Am urmat mai apoi cursuri scurte precum Terapie Sistemică: Cuplu, Copil, Familie, cursuri de Psihosexologie, cursuri pe Traumă, practica in spitale de psihiatrie.

Primul job a fost de educatoare. Aveam nevoie sa ma intretin inca din primul an de facultate. Am practicat terapie ABA cu minorii diagnosticati cu autism iar apoi am inceput psihoterapiile chiar cu familiile acestora. Constientizam ca degeaba lucrez cu copilul daca parintii sunt intr-un dezechilibru major. Am inceput sa tin terapii de grup pentru femei (la inceput tot cu mamele copiilor cu autism).

In prezent lucrez psihoterapii si grupuri de adulti in cabinetul meu. In functie de nevoile clientilor mixez tehnici din mai multe scoli de psihoterapie, dar baza este cognitiv-comportamentala.

Cum ajung oamenii sa lucreze cu tine

Nu am avut niciodata strategii prin care sa ma promovez. Scriu texte pe facebook incercand sa impart din cunostintele mele mai ales cu oamenii care nu au acces la psihoterapie. E un fel de voluntariat. Din pacate, in Romania phihoterapia este serviciu de lux. Dar sunt oameni care regasindu-se in vreo postare imi scriu ca au fost impactati. Nu imi place sa scriu ceva la cerere, scriu cand si cum simt si nu imi place sa scriu lucruri “care prind”. Oamenii ajung la mine prin recomandari, prin alti oameni.

Care crezi ca este impactul textelor tale

Imi place sa cred ca oamenii devin mai familiari cu ideea de psihoterapie, abuzul este mai putin normalizat, limitele personale sunt din ce in ce mai constientizate si oamenii nu mai considera tabu discutiile despre trauma sau sexualitate.

Ce inseamna efectiv lucrul cu un psihoterapeut

Psihoterapia este un proces prin care te iei in seama. Te cunosti, te explorezi. Noi am fost incurajati sa fim atenti la mediu sau la ceilalti si mai putin la noi. Terapeutul te ghideaza prin discutii si tehnici specifice in functie de obiectivele tale. Scopul psihoterapiei este acela de a-ti imbunatati starea emotionala. Phihoterapeutul te ajuta sa iti intelegi modul de functionare si sa-l imbunatatesti. Cumva esti mai bine cu tine pentru a putea sa functionezi mai bine cu ceilalti. Si as vrea sa insist cu aceasta observatie. Nimeni nu se vindeca pentru a fi bine singur. Ideea este sa fim bine impreuna.

Cum găseștie terapeutul potrivit

Fiecare dintre noi avem niste radare interne. Este important sa avem incredere in intuitia noastra, sa verificam ce simtim. Avem acel spatiu sigur acolo? Simtim conexiunea si intelegerea de care avem nevoie? Verificam bineinteles daca are experienta si studiile necesare, putem cere feedback de la alti clienti, suntem atenti sa fie respectata confidentialitatea, termenii cu care ne-am inteles legat de timp, tarif etc.

Beneficiile psihoterapiei posibile oricand, nu doar intr-o criza

Atunci cand vorbim despre o criza, schimbarea se intampla fortat si cu multe pierderi, cu multa suferinta. Cand lucrez fara sa fiu intr-o criza, schimbarea se intampla in pasi mici, cu mai putina suferinta, mai putine pierderi si fara traumatizare. Este pentru ca vreau si nu pentru ca ma obliga contextul. Este cu termenii mei si in ritmul meu. Nu simt ruptura.

Trecutul care dicteaza alegerile din prezent

Trecutul este de fapt baza prezentului si este firesc sa fie asa. Trecutul ne-a invatat cine suntem si cum ar trebui sa ne raportam la viata. Pe langa educatie, exista si o loialitate foarte puternica fata de ingrijitorii nostri. Avem nevoie sa simtim ca apartinem si ca ne identificam cu ceva/cineva. Daca cineva s-a dezvoltat intr-o familie in care accentul a fost pus pe munca excesiva aceasta valoare este bine impamantenita si poate sa se manifeste toata viata. Daca cineva a fost foarte des criticat a inteles ca este ceva in neregula cu sine iar in prezent se comporta ca atare. Daca am trait langa un parinte anxios am invatat ca prezentul este foarte putin important, in schimb este cazul sa ne temem excesiv de viitor etc. Lucrul cu trecutul in procesele de psihoterapie este specific fiecarui caz in parte. Desi exista o multime de traume colective (revolutia, tranzitia, saracia, abuzurile in familie, misoginismul, abuzurile in scoala etc) fiecare individ are o experienta subiectiva asupra propriului destin; unii dintre noi au capatat mai multa rezilienta in timp ce altii sunt mai fragili si vulnerabili.

Cum stim ca am facut pace cu trecutul

Cand vorbim despre acceptarea trecutului masuram acest lucru prin starea noastra. Inca simt furie? Regret ce am facut sau ce nu am indraznit sa fac? Simt ca durerea imi blocheaza evolutia? Inca ma guverneaza teama? Simt ca bat pasul pe loc? Parca viata mea nu imi apartine? Daca furia s-a domolit, daca pot purta conversatii despre trecut fara sa ma mai inabuseasca durerea, daca ma judec mai putin pe mine sau pe ceilalti si am sentimentul de libertate, daca simt mai multa acceptare si mai putine resentimente sau regrete, inseamna ca trecutul s-a asezat potrivit din punct de vedere psiho-emotional.

Din practica, raportarea oamenilor la stres

Fiecare dintre noi este conditionat de cinci aspecte: biologic, cognitiv, emotional, comportamental si mai ales experienta subiectiva. Oamenii se raporteaza la stres in moduri extrem de diferite. Pare ca cel mai mult suferim atunci cand suntem stresati ca suntem stresati. Unii dintre noi gasesc lejer modalitati de integrare a situatiilor stresante prin conectare sociala, miscare, religie, psihoterapie in timp ce altii pot simti blocaje ori presiune si suferinta intense ori apeleaza la comportamente disfunctionale precum adictii (consum de substante, jocuri de noroc, workoholism), insingurare sau comportamente abuzive/agresive asupra propriei persoane sau a celorlalti. Astazi stresul este mai prezent decat in trecut iar acest lucru este cauzat in primul rand ritmului atat de rapid al vietii pe care omenirea nu pare sa-l fi experimentat pana acum.

Influenta retelelor de socializare asupra sanatatii mintale

Inca sunt studiate efectele retelelor de socializare asupra adultilor si copiilor. Exista deocamdata beneficii pe care le putem observa lejer cum ar fi accesul facil la informatie, schimbul de informatii, conectarea si comunicarea cu ceilalti rapid si la distanta, o exercitare mai la indemana a libertatii de exprimare. Partile negative sunt legate de expunerea excesiva, insingurare, comparatia inechitabila cu ceilalti, fake news, radicalizarea propriilor opinii, aparitia acelor echo-chambers prin care ne autocenzuram accesul la alte opinii.

Despre echilibru

Noi functionam asa: Gand-Emotie-Comportament. Atunci cand reusesc sa imi gestionez potrivit gandurile, acest lucru genereaza automat si emotii si comportamente functionale iar acest lucru inseamna ca sunt in echilibru. Echilibru mai inseamna si capacitatea de a gestiona stresul si de a accepta exteriorul pe care nu il poti controla.

Recomandarile tale pentru mentinerea echilibrului personal

Lucrul cu sinele, cresterea, evolutia este o munca dintotdeauna pentru totdeauna. Si, bineinteles, nu inseamna doar un workshop, un grup de terapie de cateva luni, 10 sedinte de psihoterapie. Nu inseamna de fapt doar psihoterapie. Inseamna tot ce fac in fiecare zi. Inseamna sa constientizez ce si cum mananc, ce si cum beau, pe ce-mi cheltuiesc banii, cu cine ma intalnesc, ce spun, cum si cat ma misc, ce aleg sa citesc. Inseamna igiena somnului, inseamna atentie la ganduri, inseamna timp in natura, plimbari lungi ori prieteni binevoitori.