[REC și la podcast] Paul Dovan: Este mai ușor să aduci oamenii împreună atunci când scopul este să vorbească despre pasiunea lor și astfel să îmbunătățească industria în care lucrează

Când faci un podcast într-o nișă, pe o piață mică, nu te poți aștepta la cifre senzaționale, însă poți să-ți propui să ai un impact mare asupra unui grup mic, explică Paul Dovan, Director of Photography.

Paul produce primul podcast în limba română dedicat imaginii de film, în care vorbește despre tehnici, provocări, moduri de colaborare și alte aspecte cu care se confruntă cei din industrie. Spune că a creat un “safe space” și că momentan se concentrează pe calitatea și valoarea informației și, paradoxal, mai puțin pe imagine. Însă își dorește să dezvolte proiectul, să îmbunățească treptat setupul și să construiască o comunitate unită și implicată.

Discuțiile din podcast i-au adus o doză de speranță și i-au reconfirmat că succesul poate veni oricând, doar să fii pregătit să-l primești.

Idee și primii pași

Ideea de podcast a apărut că urmare a unui cumul de factori: nevoia de a fi productiv în pauzele dintre proiecte, de a găsi răspunsuri la curiozități personale, de a-mi articula ideile și de a fi de folos comunității de directori de imagine. După căutări intense pe Google, am descoperit că nu mai existau podcasturi dedicate imaginii de film în limba română, ceea ce a fost un semnal de alarmă pentru mine. M-am gândit că singurul motiv pentru care ceva nu există în 2023 este pentru că nu a funcționat sau nu funcționează. Eram hotărât să îl fac în limba engleză până în ultimul moment, dar în cele din urmă am zis “why not” și am schimbat pe română.

Mi-am asumat să fiu eu ăla care sparge gheața și am încropit acest safe space în care adresez particularitățile vieții unui director de imagine din România: curiozități, neliniști, tehnici de filmare, moduri de colaborare cu diverse departamente, sănătate fizică și psihică, branding etc. Încerc pe cât posibil să am o abordare holistică și îmi doresc că acest podcast să fie onest și util, nu doar ceva ce asculți când faci curat sau când te plictisești la semafor.

Paradoxal și comic în același timp, ca acest podcast să fie sustenabil și să fiu constant cu el pe lângă proiectele pe care le iau ca DP, a trebuit să sacrific chiar elementul principal - calitatea imaginii. M-am concentrat 100% pe calitatea informațiilor transmise și constanță, iar imaginea a trecut pe locul doi, urmând să fie îmbunătățită cu timpul, atunci când resursele vor permite să fac asta într-un mod susținut.

Emoții

Da, am avut emoții la primele episoade, dar pot spune că am noroc să fiu relativ confortabil în fața camerei. În trecut am mai avut niște tentative de vlogging, am fost și pe scenă în diverse instanțe și cred că aceste experiențe m-au dezghețat, dar cele mai bune leacuri pentru emoții sunt pregătirea și meditația. Stresul poate fi constructiv în doze potrivite și în momentele potrivite pentru că te motivează să dai ce ai mai bun, dar odată ce ai planul clar pe hârtie și ți-ai făcut temele, trebuie să știi să spui stop minții atunci când merge în gol și începe să te saboteze prin fel și fel de gânduri.

De la idee la publicare

Odată ce invitatul a acceptat, procesul de la pregătire până la publicare durează în total două zile. Petrec în jur de una-două ore pentru alegerea subiectelor de discuție, dar în formatul pe care l-am ales acest lucru este relativ simplu pentru că majoritatea întrebărilor pe care le am provin din propriile curiozități care, la rândul lor, evoluează și sunt notate constant. Am o baza de date de întrebări, împărțite pe departamente, și pentru fiecare invitat aleg câteva de acolo și mai adaug câteva specifice persoanei respective.

Pentru partea de intro, care are scopul de a crea flow și a relaxa conversația, rog invitatul să îmi trimită două-trei subiecte din cariera/viața lui care îi sunt dragi și despre care îi face plăcere să vorbească. Asta ajută invitații să simtă mai puțină presiune și îmi oferă și mie bucuria descoperirii poveștilor pentru prima dată, în timp real, ca atunci când vezi un film fără să fi văzut trailerul înainte.

După toată această jonglerie cu idei, urmează filmarea propriu-zisă și editarea, care se întâmplă, în general, în aceeași zi.

Invitații

Având în vedere că echipa stă la baza oricărei producții, pe lângă directori de imagine, invitații pe care îi aleg fac parte din departamentele cu care un DP colaborează cel mai des în construirea imaginii. Este foarte util să faci schimb de idei cu alți DP, dar nu este și suficient. Din acest motiv, încerc să găsesc împreună cu invitații mei modalități de îmbunătățire a colaborării dintre DP și alte departamente.

Îmi abordez invitații destul de direct și informal printr-un mesaj în care menționez scopul podcastului, formula în care se va desfășura și dorința de colaborare. Având în vedere că vorbim de o invitație deschisă și fără presiuni nu se pune problema de convins. Invitații pe care i-am avut au apreciat inițiativa acestui podcast și au fost foarte deschiși la colaborare, lucru pentru care le sunt recunoscător. Cred că este mai ușor să aduci oamenii împreună atunci când scopul este să vorbească despre pasiunea lor și astfel să îmbunătățească industria în care lucrează. De asemenea, faptul că totul se desfășoară online, pe Zoom, cred că joacă un rol important pentru că nu mai apar atât de multe probleme logistice de potrivire a programelor.

Direcția discuțiilor

De la invitații mei îmi doresc cel mai mult să fie autentici și vulnerabili atât cât este posibil pentru cineva care lucrează într-o industrie cu destul de multă politică și delicatețuri. Pentru a avea o discuție cât mai onestă și deschisă, ofer invitaților confortul deciziei editoriale asupra vorbelor lor. Dacă ei vor că ceva ce au zis să nu apară în produsul final, așa facem.

Direcția discuției este foarte clară încă de la trimiterea invitației. Ei știu că vom discuta despre imagine și despre îmbunătățirea relației dintre DP și departamentele conexe, dar într-un mod degajat care permite glume, povești și alte nebunii. Încerc să abordez un mix de subiecte interesante, familiare și amuzante încât să fim și eu și invitatul investiți în conversație. Pregătesc destul de multe subiecte cât să le pot schimbă rapid în cazul în care simt că invitatul nu rezonează cu unul anume, dar nu pierd niciodată din vedere faptul că scopul acestui podcast este să ofer valoare comunității de DP, iar echilibrul povești-informații utile trebuie să fie potrivit.

Lecții și surprize

De când am început să fac podcastul am învățat să nu mă mai judec atât de mult pentru FOMO-ul (fear of missing out) și vinovăția pe care le simt, mereu în căutarea următorului proiect sau a următorului lucru productiv pe care aș putea să-l fac. Discuțiile vulnerabile despre apăsările care ne macină sau despre greșelile pe care le-am făcut au un rol important pentru oamenii din industrie pentru că îi ajută să se simtă înțeleși și le oferă curaj.

Totodată mi-am luat o doză de speranță din poveștile invitaților care mi-au reconfirmat cât de impredictibilă este viață și cum succesul îți poate bătea la ușa când te aștepți mai puțin. Important este să fii pregătit.

Întâmplare de la înregistrări

Discutăm cu un DP despre perioadele de pauză dintre proiecte și cum freelancingul este un fel de pășit în gol în speranța că se va găsi o treaptă pe care să calci. Îi povesteam despre mai multe dăți în care simțeam cu tărie încrederea că un proiect mișto urma să vină și întâmplarea făcea ca, uneori, și la o distanță de câteva ore, el să apară. La mai puțin de o oră de la sfârșitul podcastului, telefonul a sunat și am fost implicat într-un nou proiect. Sunt suișuri și coborâșuri, ne mai pierdem pe drum, dar genul ăsta de sincronicități mă amuză și îmi alimentează încrederea că totul va fi în regulă.

Audiența

Pe YouTube am sub 1k subscriberi, pe Instagram puțin peste 1k followeri, iar TikTokul de abia acum a început să se miște, dar înțeleg natura proiectului în care m-am băgat și nu sunt dezamăgit. Având în vedere că m-am nișat pe o secțiune a unei industrii mici dintr-o țară mică, ar trebui să fiu nebun să aștept cifre mari.

În schimb, am adoptat strategia promovată de Seth Godin, și mă concentrez pe profunzimea impactului asupra unui grup restrâns de oameni și încerc să servesc acest grup cât mai bine. Metricile care contează mai mult pentru mine mă mulțumesc: numărul de like-uri, postări salvate, share-uri și constanța cu care cresc în fiecare luna. Am avut parte de încurajări și aprecieri de la oameni din industrie și din toate aceste semne îmi dau seama că direcția în care merg este bună.

Promovarea

Podcastul îl promovez pe YouTube, Instagram și TikTok. Instagramul funcționează cel mai bine și la vizualizări și la engagement, dar natura platformei nu îmi permite să postez episoadele întregi, doar bucăți, așa că încerc să îndrum lumea și pe YouTube.

Post-procesare

Eu fac și partea de editare, dar nu este nimic complicat, mai ales că am mai editat și în trecut și la nevoie mă pot juca în Davinci Resolve destul de bine. Volumul este destul de mic și nu am mai multe camere de editat, așa că pentru moment mă descurc, dar aș vrea să scap cât mai repede de partea de alegere a titlurilor, descrierilor și postare efectivă.

Inspirație

Cred că primul podcast pe care l-am ascultat mai atent și mai constant a fost Rich Roll Podcast și apreciez și în prezent calitatea discuțiilor și direcția episoadelor. Alte podcasturi care mă inspiră sunt The Tim Ferriss Show, Team Deakins Podcast, Wandering DP, ASC Podcasts, The School of Greatness și On Purpose.

Peisajul podcasturilor în România

Nu sunt expert în podcasturi și nici nu am studiat piață din România prea mult, dar pare că podcasturile funcționează bine față de alte concepte care la noi nu au prins, cum ar fi Twitter. Acum că piața este saturată, cred totuși că trebuie să vii cu ceva diferit și particular, pentru că altfel te bați cu giganți în fața cărora nu prea ai șanse. Trebuie să-l faci altfel, să-l faci al tău și să oferi calitate oamenilor pe care ți-ai propus să îi servești. Cel puțin eu asta încerc să fac, de la subiectele abordate și tonul cu care sunt transmise până la culorile folosite și grafică făcută manual.

Motivația

Atunci când l-am început mi-am promis că mă voi ține de el un an de zile constant și de abia la sfârșit voi stabili dacă merită să continui sau nu, dar deja observ semne că este apreciat și util, iar asta mă bucură și mă motivează să continui.

Planuri

Cum spuneam, nu visez la o audiență vastă. Nu știu exact care sunt numerele, dar mi-ar plăcea că acest podcast să fie atât de util pentru cei care sunt sau aspiră să fie DP încât să formeze toți o baza de ascultători unită, implicată și să construim împreună. În sensul ăsta voi forma și un grup de Discord în care audiență să interacționeze și să facem schimb de idei și voi deschide un canal de Patreon unde voi posta breakdown-uri de imagine ale proiectelor mele, requesturi speciale etc. Cu timpul sper să am destul de mult suport din partea audienței încât să-mi pot permite să îmbunătățesc calitatea emisiunii: un spațiu de înregistrări, setup profesional etc.

Pe lângă asta, ar fi tare să formez sponsorizări/parteneriate cu branduri în care să cred cu adevărat și care să-mi înțeleagă strategia de branding organic bazată pe formarea unui trib restrâns și puternic.

Invitații ideali

Cu siguranță aș alege oamenii care m-au inspirat și mă inspiră în continuare: Roger Deakins, Linus Sandgren, Darius Khondji, M. David Mullen și Vittorio Storaro.