Mai puține formalități rigide, mai multă sinceritate. Acesta e motto-ul Dianei Caducenco, când vine vorba de comunicarea culturală. Diana e specialist în comunicare și relații publice, ofițer de comunicare la centrul cultural FABER, este preocupată de rolul comunicării în promovarea proiectelor artistice și studiază constant, participând la stagii de practică atât în țară, cât și în străinătate (Franța, Grecia).
"Încerc să evit pe cât se poate de mult este comunicarea foarte rigidă și formală. Evident își are locul în anumite contexte, dar sentimentul meu este că oamenii au obosit să fie asaltați cu texte lungi, pompoase și foarte formale", spune Diana.
Cum se promovează cultura în România în 2023 a fost și tema gatheringului cultural de la Timișoara, la care Diana a participat recent, parte din proiectul “Creat de Timişoara”. Care sunt provocările comunicării în zona artistică, cum ajungi la noile generații de public și unde se întâlnește cultura cu marketingul, povestește Diana în rândurile următoare.
Momente importante în formare
Cred că pot delimita două momente importante, care au contribuit la formarea mea ca specialist în comunicare. Primul a fost chiar la început de drum, când, în al doilea an de master la programul de Mass-media și Relații publice, am început un internship la o agenție de marketing din Timișoara (Debordant), care apoi s-a transformat în job full time. Acolo am experimentat cu adevărat ce înseamnă să lucrezi în marketing și comunicare, am văzut cât de important e să adaptezi strategia de comunicare pentru fiecare client și mi-am dat seama că e foarte diferit de ce am făcut la facultate, de fapt.
Al doilea moment cred că a fost când am intrat în echipa centrului cultural FABER, care mi-a marcat practic și ”intrarea oficială” în comunicarea culturală. Până atunci, avusesem proiecte mici de comunicare solo pentru expoziții de arte vizuale, dar experiența de lucru într-o echipă este complet diferită, mai ales ținând cont de specificul unui astfel de loc ca FABER, care pe de o parte, produce conținut cultural propriu, pe liniile de design și muzică, iar pe de altă parte, găzduiește constant evenimentele culturale din oraș.
Cât de greu e să ”vinzi” cultură în România
Din ce observ în ultima perioadă, oamenii sunt mult mai receptivi față de produse culturale, ceea ce nu poate decât să mă bucure. Însă cu cât proiectul este unul mai specializat și mai nișat, cu atât devine mai dificil să îi convingi pe oameni să vină la eveniment sau să fie deschiși să te asculte.
Ce am observat că funcționează în acest caz este iarăși: adaptarea strategiei de comunicare, dar mai ales adaptarea limbajului și canalelor de comunicare. Trebuie să fii foarte sincer cu tine și să recunoști ce public va atrage proiectul tău și atunci să începi să vorbești cu el la egal. Să ai o atitudine de enabler, dar în același timp, nu de superioritate.
Comunicarea culturală, cu bune și rele
Mi-aș dori să i se acorde mai multă atenție. În România, mi se pare că încă există preconcepția că proiectele culturale nu au nevoie de strategii solide de comunicare, deoarece un proiect bun se promovează singur pe sine. Și astfel se neglijează atât timpul necesar pentru o comunicare adecvată, cât și resursele financiare și umane. Poate într-un fel ar ajuta dacă am trata produsele culturale ca orice alt tip de produs și am integra strategia de marketing ca parte integrantă din produs.
Ce mă bucură însă este că se vorbește tot mai mult despre comunicarea culturală, iar pentru Timișoara, titlul de Capitală Europeană a Culturii a deschis și mai mult calea pentru operatori culturali și pentru comunicarea proiectelor culturale. De exemplu, și evenimentul Mihaelei Ion, ”Gathering cultural: Comunicarea proiectelor culturale” vine să pună în lumină perspective noi despre comunicarea culturală.
Clișee
Încerc să evit pe cât se poate de mult este comunicarea foarte rigidă și formală. Evident își are locul în anumite contexte, dar sentimentul meu este că oamenii au obosit să fie asaltați cu texte lungi, pompoase și foarte formale. Un alt lucru pe care încerc să îl implementez în practica mea în comunicare este să nu rămân setată pe același mod de comunicare pentru toate proiectele în care sunt implicată. Pentru mine, e important să încerc lucruri noi, să nu reciclez strategii de comunicare și prin trial & error să găsesc varianta perfectă.
Învățături
Aș zice că aventura mea în comunicarea proiectelor culturale este încă la început, iar pe zi ce trece învăț ceva nou. Dar probabil până acum, cea mai importantă lecție pentru mine este că echipa în care lucrezi contează foarte mult. Pe cât de social ar fi jobul unei persoane de comunicare, este deseori unul destul de solitar și independent, în care le faci pe toate (copywriting, PR, implementarea strategiei de comunicare, uneori și design), iar dacă ai o echipă bună alături, cu care te poți consulta sau cere ajutor, facilitează mult munca, chiar dacă sunteți din departamente diferite. Pentru că, de obicei, atunci când se adună doar oameni de comunicare, poate fi dificil să vezi imaginea de ansamblu și ajută și o părere din exterior de la colegi.
Noile generaţii de public
Pentru oricine face comunicare în cultură, este important să fie atent la generațiile Z și alpha, care consumă din ce în ce mai mult produse culturale. De obicei, îi găsim pe TikTok sau Instagram, iar conținutul pe care îl consumă este pe fast forward. Apreciază sinceritatea și simțul de apartenență la o comunitate este destul de ridicat la ei, am și observat că revin subculturile din anii 2000 și micro-comunitățile în online. De aceea, cred că opțiunea cea mai la îndemână e să fii pe cât se poate de autentic în ceea ce comunici și să încerci să creezi organic o comunitate în jurul brandului cultural.
Recomandarea mea totuși e să încerci cât mai multe strategii diferite, ca să vezi ce funcționează, dar în același timp să nu uiți de esența pe care vrei să o transmiți.
Proiecte care ți-au atras atenția
Urmăresc cu interes și îmi place foarte mult ce face anul acesta echipa de la OAR / Filiala Timiș. Au un mix foarte fain între un stil jucăuș, in the moment și o comunicare informațională despre proiectele pe care le organizează. Și mi se pare că au făcut o treabă foarte bună în a adresa întrebările care au apărut atunci când au instalat Pepiniera.1306 plante pentru Timișoara, care a stârnit și controverse, dar și admirație.
