Fotografia presupune imersiunea în proces și cunoașterea subiectului și a poveștii din interior, spune Coșkun Așar, fotograf, producător, scenrist și regizor. Pentru el, camera foto este un instrument care îl ajută să pună întrebări, să exploreze și să învețe.
Cunoscut pentru lucrările sale, inclusiv documentarul “Koudelka: Crossing the Same River”, Coșkun Așar crede că deși accesul la tehnologie și obsesia pentru social media au contagiat fotografia de consumerism, rolul ei rămâne neschimbat: de a-i servi pe cei care o folosesc, indiferent de domeniu.
Creațiile lui Coșkun au fost recunoscute la nivel internațional și vor fi expuse la Bucharest Photofest (6-15 octombrie 2023). Ajuns la cea de-a opta ediție, festivalul va găzdui peste 50 de evenimente sub tema IDENTITATE. Alătură-te artiștilor din Grecia, Germania, Islanda, Spania, Marea Britania, SUA, Danemarca sau Olanda pentru o călătorie vizuală unică.
Continuă să citești pentru a descoperi mai multe din viziunea artistică a lui Coșkun.
Momente definitorii
Am început să mă aventuriez în fotografie prin studiile mele de cinematografie la Facultatea de Comunicare. În același timp, am început să urmez cursuri de jurnalism, fotografie de presă și fotografie documentară. Cu toate acestea, a fost un moment crucial când fotografia mi-a dezvăluit potențialul său, aprinzându-mi pasiunea. Pentru mine, o cameră foto este asemănătoare unui instrument muzical, unde adevărata artă constă în muzica creată, nu în instrument în sine. Fotografia a devenit un mijloc de a pune întrebări, de a satisface curiozitatea, de a explora, de a învăța și de a-mi transmite gândurile prin poveștile înfășurate în fotografii. Mai presus de toate, mi-am dat seama că nu trebuie să mă aventurăm departe pentru a începe această călătorie. Poveștile ne înconjoară; trebuie doar să învățăm cum să le atingem și să le abordăm. Fotografia a devenit curând instrumentul meu, permițându-mi să creez un limbaj cu imaginile capturate și să spun povești prin acest dialect unic. Procesul de creare a unei narațiuni din fotografiile născute din experiențe, m-a fascinat încă de la început.
Primele fotografii
Primele mele întâlniri cu fotografia au fost probabil experimente tehnice menite să mă familiarizeze cu aparatul foto. Este asemănător cu stadiile incipiente ale învățării scrisului, unde primele încercări pot părea lipsite de sens. Pur și simplu îți îmbunătățești abilitățile. Un aparat foto este într-adevăr un instrument accesibil, dar provocarea constă în a-l face o extensie a propriei persoane. Abia atunci fotografii extraordinare încep să apară. Timpul necesar pentru a realiza acest lucru variază de la persoană la persoană, dar este vorba despre stăpânirea instrumentului, uitarea de el și urmărirea unei povești care rămâne întipărită în memoria ta. Când reflectez la acele fotografii inițiale, ele evocă un sentiment de nostalgie, amintindu-mi de călătoria pe care am întreprins-o. Cu toate că este important să recunoaștem că fotografia necesită competențe tehnice, iar aparatul foto te poate captiva inițial, fotografiile inițiale sunt în esență schițe și experimente. Este asemănător cu oricine care manevrează un stilou sau o mașină de scris - nu tot ce se scrie este un poem sau un roman.
Dar dacă prin “fotografii inițiale” te referi la momentul în care ai început să te exprimi și să-ți croiești propriul drum, atunci răspunsul meu ar fi diferit. Acele fotografii pentru mine au fost cele făcute în timp ce trăiam printre copiii străzii din Istanbul. Continui să revin la acele imagini timpurii; ele servesc ca fragmente de memorie și ca mijloace puternice pentru o varietate de emoții. Ele oferă amintiri vii ale experiențelor și emoțiilor momentului, aducând claritate trecutului meu.
Imagine din seria copiii străzii: privirea lui Mesut prin fereastra încețoșată.
Teme favorite
Uneori, mai multe linii narative se desfășoară în paralel. Poveștile mele provin în principal din viața în care sunt implicat, din viața la care iau parte. În prezent, sunt implicat într-un proiect de durată axat pe imigranți. Lucrez în același timp la o serie care explorează aspectele Istanbulului, cuprinzând spațiul, oamenii, identitatea și schimbarea. Mai mult, de-a lungul timpului, am început să mă investesc în proiecte mai personale, concentrându-mă pe narațiuni autobiografice înrădăcinate în gândurile și emoțiile mele, depășind constrângerile geografice. Pe lângă capturarea de instantanee zilnice în timpul călătoriilor mele, am conceput călătorii cu temele raiului și iadului, colectând fragmente în cadrul acestui context. Aspirația mea este să unific aceste elemente într-un tot unitar.
Tehnici de storytelling
Din perspectiva mea, aspectul esențial în momentul în care relatez povești despre oameni este să o fac din interior. Cu toate acestea, este crucial să înțelegi că ceea ce diferențiază o poveste este individualitatea ta; ești tu. Fie că povestesc povestea oamenilor sau a naturii, considerația supremă, în opinia mea, este de a deveni o parte integrantă a narativului. Pentru a transmite o poveste prin fotografie, încep prin a mă imersa în proces, privind subiectul din perspectiva unui insider, trăind și respirând acest lucru. Aceasta nu este întotdeauna o sarcină ușoară, adesea dovedindu-se cel mai provocator aspect al fotografiei. Deși cele mai captivante povești apar adesea atunci când fotograful își împărtășește propria viață sau experiențe, această tranziție poate fi complexă, necesitând abilitatea de a se retrage și de a observa propria viață dintr-un punct de vedere extern pentru a obține claritate. Cu toate acestea, chiar și atunci când lucrezi cu subiecte cu care nu ai o conexiune personală, există valoare în a te imersa complet în narativ. Având în vedere că poveștile sunt construite prin experiențe, această abordare asigură faptul că propria subiectivitate îmbogățește povestea. De-a lungul timpului, am realizat că poveștile născute din implicarea personală sunt invariabil mai puternice. Succesul meseriei noastre nu este determinat de un singur element, ci rezultă din fuziunea armonioasă a subiectului, abordării, conținutului, contextului și formei.
Obsesia pentru imagine a lumii în care trăim
Termenul “fotograf profesionist” este definit în mod tradițional ca fiind cineva care își câștigă existența exclusiv prin fotografie, tratând-o ca pe o vocație. Fotografia este un mediu accesibil deschis tuturor, iar eu cred că fiecare este liber să utilizeze camerele foto așa cum consideră potrivit. Preocuparea mea principală se învârte în jurul aplicării fotografiei ca formă de expresie în acest context, indiferent de statutul profesional al persoanei. Revoluția digitală și internetul au adus fără îndoială multe conveniențe în viața noastră. Cu toate acestea, au dus și la dispariția unor aspecte cu adevărat valoroase ale vieții. În trecut, fotografia era privită cu mai multă simpatie, iar oamenii exercitau moderare și pozitivitate atunci când capturau momente. În era digitală de astăzi, oricine poate obține imagini fără efort, iar acestea pot fi utilizate în scopuri nobile sau malefice. Această conștientizare răspândită a marcat într-o oarecare măsură actul de fotografie în spațiile publice și pe străzi, odată celebrat.
În trecut, producția de fotografii necesita infrastructură tehnică și nu era accesibilă tuturor, în contrast puternic cu zilele noastre. În lumina acestor evoluții, împreună cu mania înconjurătoare a social media și a dependenței sale de fotografia ca mediu cheie, practica a devenit consumată de egotism și o dorință copleșitoare de consum. Milioane de imagini sunt distribuite zilnic pe internet, adesea uitate imediat. Puțin rămâne din aceste imagini. Având în vedere prevalența social media, procesul de fotografie s-a transformat într-o formă de divertisment. Nu consider platformele precum Instagram ca fiind locuri pentru partajarea de fotografii, ci ca piețe digitale unde imaginile și videoclipurile sunt mărfuri.
Îngrijorările etice sunt, de asemenea, mari, în special atunci când sunt implicate probleme sensibile. Este discutabil să folosești astfel de fotografii pentru auto-promovare pe profilurile personale. În opinia mea, aceste platforme nu sunt potrivite pentru fotografii care tratează subiecte delicate. Personal, nu utilizez în mod extensiv social media, folosindu-l în principal pentru știri despre expoziții, proiecții și evenimente, precum și pentru promovarea proiectelor finale, cum ar fi cărțile. Pentru mine, camera rămâne un instrument - fie analog, fie digital - valoarea sa derivând din intențiile și aplicațiile fotografului. Astăzi, fotografia este cel mai utilizat mediu pe social media, iar moștenirea sa va dăinui, depășind simple imagini.
Rolul fotografiei în 2023
Susțin că rolul fundamental al fotografiei rămâne neschimbat de la începuturile sale. Esența sa continuă să fie aceeași ca atunci când a fost descoperită pentru prima dată. Cu toate acestea, fotografia s-a ramificat în numeroase domenii de-a lungul timpului, datorită progreselor tehnologice, teoretice și artistice. Rolul pe care îl joacă variază în funcție de utilizator și de scopul acestuia. Fotografia continuă să servească pe cei care o folosesc, fie în știință, artă, media sau în alte domenii.
Bucharest Photofest
Aștept cu nerăbdare Bucharest Photofest, care promite să fie un program interesant și animat. Pe lângă propriile mele evenimente, sunt nerăbdător să explorez celelalte expoziții și activități oferite la festival. Anul acesta marchează prima mea vizită în București și sunt dornic să mă familiarizez cât mai mult cu orașul, oamenii, tradițiile și cultura acestuia. În plus, interacțiunea cu participanții în timpul festivalului și învățarea de la ei este o perspectivă care mă entuziasmează. Sunt conștient că festivalul din acest an se mândrește cu o listă impresionantă, care mă atrage în mod deosebit datorită interesului meu pentru fotografie. Sunt cu adevărat entuziasmat de vizita mea la București.
Ce fotografie ai expune pe un panou publicitar în București?
Având în vedere că voi prezenta cartea mea “Blackout” la festival, aș selecta o imagine din carte pentru a stârni curiozitatea și a pune o întrebare.
Dacă ar trebui să aleg doar o singură fotografie, ar fi “Dog Kiss” din seria “Blackout”.
