La ediția de vară a Art Safari, mi-a atras atenția o instalație inedită, compusă din sute de desene ce puneau față în față doi parteneri în diverse ipostaze. Lucrarea a aparținut artistei Ana Bănică, iar ilustrațiile sunt inspirate din viața de cuplu a doi artiști, fiind gândită ca un jurnal de relație.
M-am oprit minute în șir în mica încăpere care a găzduit creația Anei și am ieșit spunându-mi că am văzut, la un loc, toate fațetele și nuanțele iubirii. Ana spune că a expus în cadrul acestei instalații jumătate din cele 1600 de desene ale seriei „a+b”, realizată în 2015.
Ana Bănică este din Craiova. Pictează, ilustrează, desenează. Este un artist complex care creează inspirându-se din cotidian, din viața ei, din emoțiile, stările și gândurile sale, pe care le transpune pe foi, mușamale, pereți, cu rujul pe oglindă sau le coase pe pânze. De fiecare dată, se joacă cu diverse tehnici.
"Să fii desenator presupune un efort constant, antrenament, exact ca la sportivi, presupune să ai ritualul de a desena, rutina de a corela gestul cu gândirea în procesul complex al creației. Un artist, fie el desenator sau ilustrator, se dezvoltă constant odată cu vârsta, maturizarea, evoluția".
Povestim cu ea, în rândurile de mai jos, despre etapele formării ei artistice, cum își antrenează inspirația și proiectele la care lucrează în această perioadă.
Despre tine
Eu mă descriu ca un artist liber, complex, sunt și grafician, pictor, pot fi denumită și un ilustrator complex al universului uman. Am studiat Școala de Arte încă din copilărie, de la 12 ani, Liceul de Arte din Craiova, apoi Universitatea de Arte București, unde am făcut și masteratul.
Brandul tău în social media
Nu știu dacă ceea ce fac eu poate fi denumit brand, dar de multe ori mi s-a spus că ceea ce fac eu, arta mea, are ceva aparte și că sunt inconfundabilă.
Nu mă promovez, deși știu că ar trebui să fac asta și că asta ar putea să-mi aducă notorietate. Promovarea, în cazul meu, înseamnă de cele mai multe ori a-mi posta lucrările sau expozițiile pe FB sau Instagram. Și să răspund la interviuri când mi se propune.
Cum a fost anul ăsta creativ până acum pentru tine
Anul acesta a fost un an frumos din punct de vedere artistic, mi-am finalizat multe proiecte frumoase, am participat la Art Safari cu o instalatie specială, am făcut un performance la Cluj cu grupul Aproximativ 28, am fost în nenumarate expoziții de grup, dar și prezentă cu proiectul zidul în doua editii ale festivalului de film Film în sat.
Expozitia de la Art Safari a fost gândită la fața locului, este de tip site specific și am creat asamblând desenele din seria a+b sub forma aceastei instalații inedite, apreciată de vizitatori de toate vârstele. Seria de desene a+b, a fost realizată în 2015 și inspirată din viața de cuplu a doi artiști, din trăirile mele profunde, fiind în fapt un jurnal zilnic al unei relații. Mi-am dorit mult să expun aceste desene, să fie toate la un loc, ca un câmp pe care publicul să-l poată savura îndeaproape. Mă bucur că acest vis mi s-a împlinit și că publicul a savurat experiența de a parcurge întreaga poveste de viață, de dragoste. Deși seria cuprinde cca 1600 de desene, iar eu am reușit să expun jumătate din ele, am asistat la multe discuții savutoase ale cuplurilor și persoanelor ce le-au privit. 300 din aceste desene le puteți vedea în cartea “a+b”, Vellant 2017, Ana Banică și texte de Ioana Ciocan, carte ce poate fi achiziționată din Librăriile Cărturești.
Înapoi în timp, primele tale încercări în ilustrație
Primele mele încercări în ale ilustrației au fost în liceu, când am ilustrat Hansel și Gretel, apărută chiar in format fizic în serie limitată. Au fost apoi nenumărate teme de școală, facultate, dar si diferite cărți. Eu nu mă identific ca ilustrator, ci ca un desenator căruia îi place să urmărească un anumit concept de cele mai multe ori socio-psiho-emoționalo-filosofic. Da, mă pot denumi ilustrator probabil în urma creării acestor două personaje, la conceperea cărora am lucrat câțiva ani, realizând mii de desene.
Proiectele pe care îți place cel mai mult să le lucrezi
Proiectul a+b este într-adevăr unul fără sfârșit, efectiv nu mă satur să tot desenez, punându-i pe cei doi parteneri într-un infinit de ipostaze. Dar mărturisesc că în atelierul meu am serii întregi de desene și picturi începute, la care lucrez periodic.
Procesul creativ
Eu răspund foarte bine la brief, idee, comandă, sau propunerea realizării unei expoziții, asta probabil și pentru că am fost mereu o elevă ce si-a facut toate temele date, chiar mult peste.
Unde cauți inspirație și ce faci cu blocajele, dacă apar
În arta mea mă preocupă să-mi redau mereu trăirile, stările, gândurile, emoțiile pe care de cele mai multe ori le transpun în diverse tehnici non-conformiste desene cusute, desene cu farduri, desene cu rujul pe oglindă. Îmi place să mă joc cu diferite tehnici inspirându-mă efectiv din cotidian, din viața mea.
Inspirația nu îmi lipsește, îmi lipsesc timpul, condițiile optime de lucru. Blocajele le depășesc cu ambiție, răbdare și dorința de a fi eu până la capăt, așa cum sunt, o artistă.
Ce te provoacă în creație
Să fii desenator presupune un efort constant, antrenament, exact ca la sportivi, presupune să ai ritualul de a desena, rutina de a corela gestul cu gândirea în procesul complex al creației. Un artist, fie el desenator sau ilustrator se dezvoltă constant odată cu vârsta, maturizarea, evoluția. El, artistul, este un receptor al ideilor sociale, dar în același timp și un laborator complex de prelucrare a acestora, trebuind să fie constant în pas cu timpul, tehnologia, societatea.
Antreprenoriatul în creație
Eu nu sunt un antreprenor, mi-aș dori să fiu un antreprenor al propriei arte, al expozitiilor mele, dar din păcate nu am fost antrenată pentru asta, eu creez, pur și simplu creez. Cred că niste cursuri de management artistic și antreprenoriat ar fi binevenite în cv- ul oricărui artist.
Piața de ilustrație românească
Îmi pare rău dar nu dețin informații concrete legate de acest subiect, dar cred că la noi în țară încă mai pot fi dezvoltate domenii creative precum ilustrația, bd-urile.
Clișeele
În general cam tot ce este clasic va dăinui întotdeauna, dar eu nu mă feresc de inovații, desene curajoase, tehnici inedite și concepte neaccesate.
Noile cerințe și brief-uri
În cazul meu, de câte ori expun sau am expus vreodată așteptările celorlalți au fost mari, cerându-mi-se încă de la primele mele expoziții ceva șoc. Iar eu nicicând nu voi dezamăgi.
La ce lucrezi nou
Proiectul pe care mă concentrez acum este o nouă serie de păretare, asemănătoare, sau mai bine spus, o replică a celei din 2007. Păretarele sau peretare sunt niște cusături tradiționale, artizanale, realizate de femei în trecut, în scop decorativ, cu diverse mesaje și ilustrații ale unor scene casnice. Eu am preluat această tehnică și mi-am transpus într-o cheie ironică propria-mi viață, propria poveste de iubire, realizând 10 cusături, lucrari de artă expuse în 2007, la Galeria H’ Art, într-o expoziție de mare succes. În ciuda redacțiilor publicului și prognosticurilor nefavorabile, toate lucrările au fost achiziționate de muzee sau de colecționari. Expoziția aceasta pot spune că m-a propulsat în topurile celor mai cunoscuți artiști, dar și în istoria artei la capitolul preocupări feministe, sau mai degrabă feminine.
Printre preocupările mele constante sunt și acțiunile inedite ale grupului Aproximativ 28, ultimul performance a fost la Cluj, vara aceasta, la Faleria White cuib, un proiect de mare succes, susținut de AFCN.
