E nevoie să sărbătorim mai mult faptele bune, spune Sandra Ghițescu, designer de experiențe de învățare și consultant în comunicare, parte din Juriul pentru Impact Social al Galei Societatii Civile, dezvoltat alaturi de Ashoka Romania, partener strategic GSC. Sandra are experiență în gândire creativă aplicată și practici colaborative, în ultimii 15 ani a creat programe de învățare pentru organizații din România, Austria și UK. S-a alăturat echipei Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile în 2019, unde lucrează la dezvoltarea capacității organizațiilor din sectorul civic și contribuie la programele de tineret ale Fundației.
Sandra crede că societatea civilă din România a crescut mult în ultima perioadă.
”Sunt mai multe organizații, mai multe inițiative, mai mulți donatori, mai multă bandă pentru sector în atenția publică. Rămâne de văzut cum facem să lucrăm mai mult și mai bine la conexiunile critice intra și inter sectoare, care să catalizeze mai multă mișcare la nivel de transformări sistemice”, spune Sandra.
Gala Societății Civile, un proiect The Institute, va avea loc marți, 26 septembrie, la Ateneul Român. În rândurile de mai jos, povestim cu Sandra Ghițescu despre responsabilitățile ei ca jurat în cadrul Galei și ce spun lucrările înscrise în 2023 despre implicarea socială din România.
Cuvântul anului pentru societatea civilă din România
Burnout. Reușim cumva cu brio să ne continuăm și să ne evoluăm munca, să stingem toate focurile, să salvăm aparențele, dar cred că e important să recunoaștem că ritmul, volumul și mult din modul de lucru din ultimii ani erodează oamenii. Cred că în următoarea perioadă avem nevoie de mai mult timp și atenție pentru a explora și a experimenta cu noi căi de recalibrare a eforturilor.
Ce înseamnă, în 2023, societatea civilă din România
Parafrazând din Meg Wheatley și Adrienne Maree Brown cred că s-a crescut foarte mult din punct de vedere al masei critice. Sunt mai multe organizații, mai multe inițiative, mai mulți donatori, mai multă bandă pentru sector în atenția publică. Rămâne de văzut cum facem să lucrăm mai mult și mai bine la conexiunile critice intra și inter sectoare, care să catalizeze mai multă mișcare la nivel de transformări sistemice.
Tradiția Galei Societății Civile
În munca de zi cu zi, nu cred că avem o tradiție sănătoasă a sărbătoririi etapelor. În contextul de burnout de care ziceam mai sus e cu atât mai important să ne oprim un pic și să ne recunoaștem eforturile și rezultatele, să ne luăm un moment să ne bucurăm de efectele muncii noastre. GSC, împreună cu toată „familia” galelor facilitează cu siguranță accesul organizațiilor la mai multă încredere din partea celor care încă nu au lucrat cu ele. Plus tradiționalul „mai aflăm unii de alții" :)
Experiența de jurat la Gala Societății Civile
Complexă :) Sunt organizații fantastice și proiecte remarcabile, s-a plâns și s-a aplaudat. E și frustrant când vezi cum focare de schimbare se luptă cu izolarea și cât de profunde și uneori neclintite rămân blocajele sistemice.
Provocări & responsabilități
De a lua toate aceste observații și a le integra în munca de a facilita mai multă comunicare, conexiune și colaborare în interiorul sectorului și cu alte „bule”.
Criteriile pe care le urmărești
Ca jurat, în primul rând grila :) Ca om, cel mai mult mă însuflețește când văd conexiune și colaborare între entități cât mai diverse, când se simte calitatea relațiilor dintre actori - persoane vizate de proiect, parteneri, comunități, implicarea pe bune a tuturor în cum e gândit, cum e realizat și cum e amplificat proiectul. Mă stârnesc modelele de intervenție cu abordări inovative, cu potențial de impact sistemic sau la nivel de mentalitate, pe termen lung.
Surprize, descoperiri
Proiecte de care nu știam, curaj în a aborda probleme vechi în feluri noi, de a experimenta, de a aduce pe masă teme despre care se spune că opinia publică nu ar fi pregătită. Și ce ziceam mai sus, senzația pregnantă că avem cu adevărat masă critică, speranța că vom reuși în următorii ani să consolidăm și conexiunile critice care să aprofundeze și să accelereze transformări semnificative la nivel de sistem.
Ce spun lucrările înscrise despre implicarea socială din România
Că e undeva pe final de adolescență - volatilă, capricioasă, cu potențial enorm. Că are poate nevoie de mai multă încurajare, de recunoaștere și de forme noi de a o asculta și sprijini, mai puțin opresive decât cele curente. În loc să ridicăm sprâncene că „nu e destul” (de mare, organizată, articulată, vocală, sustenabilă etc.), să creăm mai multe spații și ocazii pentru învățare și creștere prin experimente și rateuri, să găsim căi de a cinsti și fail-urile și feeling-ul în „familia galelor”, nu doar ce se poate număra.
Cum se vede munca ONG-urilor din România
Revin la răspunsurile 1 și 2: colosală, masivă. Rămâne să învățăm când să ne oprim pentru reflecție, învățare, încărcare, inspirație și să ne creăm reflexul de a înmulți și întări conexiuni critice, între noi și cu alte „bule”.
De ce e nevoie pentru a antrena civismul în România
Ador întrebarea asta, o să răspund cu bold: de comunicatori. Presă, advertising, mini și maxi influenceri, oricine știe să lucreze cu atenția și emoțiile oamenilor. Visez la o conștientizare la nivel profund a impactului cuvintelor și imaginilor pe care le consumă orice cetățean de fiecare dată când pune ochii pe un ecran, pe un afiș sau pe o cutie de detergent și a faptului că a canaliza interesul și implicarea publicului spre social și civic poate avea un impact economic uriaș. Avem nevoie de mai multe modele în acest sens, mai sănătoase și mai vizibile.
