De la poveștile celor mai puțin vizibili, de la luptele celor diferiți să existe într-o societate de multe ori neprietenoasă a pornit ideea creării primului ghid de design incluziv din România „Design incluziv: exerciții de empatie în proiectare”. Echipa Asociației AMAIS speră ca prin această carte să facă încă un pas către schimbare și invită societatea civilă la un dialog privind importanța pe termen lung a designului incluziv.
Iris Popescu, fondatoarea AMAIS (Asociația Metodelor Alternative de Integrare Socială), crede că modul în care ne putem depăși prejudecățile și orienta către soluții este prin a începe să identificăm diverse situații de excludere cu care ne confruntăm noi sau cei apropiați.
"Auzim adesea în jurul nostru că „accesibilitatea mediului construit este strict pentru și despre persoanele cu dizabilități” sau că „spațiul este accesibil pentru că are rampă”. Modurile în care sunt percepute aceste subiecte pot deveni adevărate obstacole în dezvoltarea unor strategii cu măsuri realiste".
Iris Popescu povestește în cele ce urmează despre etapele de creație a ghidului de design incluziv.
Proiectele organizației AMAIS din ultimul an
Anul 2022 ne-a adus multă claritate cu privire la structura echipei, nevoile noastre și viziunea comună pe termen lung a AMAIS. Mai mult, ultimul an s-a concentrat pe dezvoltarea proiectelor existente prin creșterea numărului de oameni care au făcut parte din ele și a complexității activităților.
Am organizat cu susținerea PAID și ENEL România un proiect pe care ni-l doream de mult timp, Empathy Retreat - o tabără de empatie la care au participat persoane din categorii sociale și profesionale diverse.
În urma proiectului, participanții au contribuit direct la scrierea primului ghid de design incluziv în limba română pe care l-am lansat în iulie 2023 cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România. Cartea se numește „Design incluziv: exerciții de empatie în proiectare” și se pot găsi mai multe informații despre ea pe include.amais.ro.
De asemenea, am completat baza de materiale teoretice despre accesibilitate și incluziune prin ghidurile „Spații publice fără bariere” și „Îndrumarea nevăzătorilor la cumpărături”.
Prin parteneriatul cu McCann România am ajuns în Ljubljana unde am proiectat o instalație pentru Mastercard Slovenia denumită „The Inclusive table”, un instrument prin care se poate porni un dialog despre accesibilitate și diversitatea umană.
Cel mai longeviv proiect AMAIS, Clubul de Mobilitate Urbană (CMU), susținut de Societe Generale GSC, a primit recunoaștere la nivel internațional prin Premiul pentru Practici și Politici Inovatoare privind Accesibilitatea de la organizația Zero Project, Austria. De asemenea, am crescut numărul beneficiarilor CMU prin diversificarea activităților și prin dezvoltarea unor proiecte independente de el: Cursurile de programare pentru nevăzători și Școala Clubului de Mobilitate Urbană.
Acestea sunt doar o parte din activitățile ultimului an. Ne-am bucurat să constatăm că accesibilitatea și incluziunea au devenit tot mai prezente în discuțiile publice, în planurile instituțiilor și în companiile private.
Cum a apărut ideea Ghidului „Design incluziv: exerciții de empatie în proiectare”
Ghidul a pornit de la prejudecățile despre accesibilitate și incluziune pe care le-am observat la nivelul comunității. Auzim adesea în jurul nostru că „accesibilitatea mediului construit este strict pentru și despre persoanele cu dizabilități” sau că „spațiul este accesibil pentru că are rampă”. Modurile în care sunt percepute aceste subiecte pot deveni adevărate obstacole în dezvoltarea unor strategii cu măsuri realiste. Aici se adăuga lipsa de răbdare și dorința de a avea rezultate rapide, care ne fac de multe ori să sărim pași importanți. O soluție pentru această situație este să dezvoltăm o bază teoretică solidă despre accesibilitate și proiectare incluzivă.
Așa a apărut dorința de a publica primul ghid de design incluziv din România. Cartea pornește de la poveștile celor mai puțini vizibili, ale celor „nepoftiți”, „imprevizibili”, „diferiți de normă”, pentru care mediul construit poate deveni zilnic un șir de uși închise sau o cursă plină de obstacole. Ghidul nu oferă soluții de accesibilizare, materiale sau dimensiuni, ci este un manifest colectiv care să ne reamintească tuturor de responsabilitatea pe care o purtăm față de comunitate. Este o invitație la dialog și o reiterare a importanței pe care o are designul incluziv pe termen lung pentru oameni cât mai diverși. Pentru mine, pentru tine și pentru societate în general. Este un îndemn la schimbare, empatie și creativitate.
Echipa de lucru a fost formată din:
Autor și coordonator proiect: Iris Popescu
Editor: Andrei Răzvan Voinea
Corectură: Mariana Dinu
Ilustrații și copertă: Dan Andrei Bălan
Grafică și DTP: Andrei Tache
Website: Vlad Mateescu
Comunicare: Raluca Ilie
Redactare eseuri și informații despre exemplele de proiecte: Alin Alb, Adela Antoniu, Teodor Călinoiu, Ana Ciceală, Ilinca și Otilia Constantinescu, Laura Cristea, Nelly Dumitru, Delia Grigoroiu, George Marinescu, Ruxandra Mateescu, Gabriel Stelu Nicolescu, Mihaela Șerban
Mai multe informații despre carte se găsesc pe site-ul include.amais.ro, iar cartea poate fi cumpărată online sau din librării.
Etapele de creație
Prima etapa de creație este reprezentată de anii de lucru în AMAIS care s-au suprapus și cu susținerea lucrării de doctorat la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”. Cercetarea realizată în cadrul AMAIS reprezintă baza teoretică pe care s-a bazat redactarea ghidului.
Fiind o carte despre design incluziv, însuși procesul de redactare trebuie să reflecte perspective diverse asupra subiectului. De aceea, am organizat în august 2022, Empathy Retreat - dialog incluziv. Un proiect intersecțional și un context incluziv de dialog care ne-a ajutat să le oferim participanților declicul de care aveau nevoie pentru a vedea accesibilitatea și abordarea incluzivă ca părți firești din procesul de proiectare. Mai mult, ne-a ajutat să înțelegem cum este privit un ghid de design incluziv și ce așteptări au oamenii de la un astfel de instrument.
Astfel, rezultate final a fost scris pe baza experienței profesionale a asociației și a celei personale avute de o parte dintre participanți în tabără.
Provocările
Cele mai complexe sau dificile etape au fost:
a) identificarea unei surse de finanțare pentru a realiza cartea și activitățile aferente. Deși există mult interes în domeniul CSR pentru accesibilitate, proiectele de arhitectură sau cele editoriale nu sunt atât de „atractive” deoarece aduc rezultate vizibile pe termen lung. Am avut totuși oportunitatea de a lucra cu OAR Național, prin linia de finanțare din Timbrul de Arhitectură pentru publicarea cărții și cu Enel România și PAID pentru organizarea Empathy Retreat.
b) organizarea Empathy Retreat - a fost una dintre cele mai intense experiențe avute până acum, chiar copleșitoare pe alocuri, tocmai pentru că a surprins atâtea povești din perspective diferite asupra accesibilității mediului construit.
Ce obiective v-ați propus odată cu lansarea acestui ghid
Prin lansarea ghidului ne-am propus să participăm direct la construirea unei baze teoretice a designului incluziv în România. Cartea reprezintă o resursă concretă pentru profesioniștii din diverse domenii care doresc să se familiarizeze cu procesul de proiectare incluzivă. Un obiectiv pe termen scurt este ca toate cele 1000 de exemplare ale ghidului de design incluziv să ajungă în comunitate până la sfârșitul anului. Să avem cel puțin câte o prezentare despre carte în facultățile de arhitectură din țară. Ne dorim să identificăm o sursă de finanțare sau să găsim susținere pentru încă un tiraj. Și desigur, să facem și variante în engleză și audio.
Sperăm ca oamenii care vor citi ghidul de design incluziv să înceapă să-și creeze propriile lor contexte de socializare incluzive - de la familie, la vecini, mediul de lucru etc. Este cel mai ușor să începem să identificăm situații diverse de excludere cu care ne confruntăm noi sau cei din jurul nostru. Doar așa ne putem depăși propriile prejudecăți și ne putem implica în identificarea soluțiilor.
Pe termen lung, urmărim ca accesibilitatea și incluziunea să devină părți firești ale procesului de proiectare nu doar „cazuri speciale” care, momentan, se dezvoltă în paralel cu arhitectura.
Pe site-ul vostru sunt și povești personale legate de incluziune. Cine sunt oamenii care povestesc din experiențele lor
O parte dintre articolele redactate de participanții din Empathy Retreat - dialog incluziv, se regăsesc în cartea „Design incluziv: exerciții de empatie în proiectare”, iar celelalte sunt publicate pe site-ul include.amais.ro . Participanții din tabără sunt din categorii sociale și profesionale diverse, printre ei arhitecți, urbaniști, experți, consilieri locali din primării, activiști, din spectrul queer, cu dizabilități vizuale, locomotorii, de auz, persoane neurodivergente sau fără dizabilități. Poveștile completează baza teoretică a ghidului și prezintă exemple reale de excludere cu care cititorul poate empatiza sau se poate identifica. Pentru că până la urmă, fiecare dintre noi a exclus sau s-a simțit exclus. Poveștile lor ne pun față în față cu propriile adevăruri, ne încurajează să ne ascultăm mai des unii pe ceilalți și să punem bazele unei societăți clădite pe empatie.
Un proces pe termen lung
Consider că în ultimii doi-trei ani se vorbește din ce în ce mai mult pe plan internațional și local despre diversitate și incluziune, sau mai bine spus, după noul acronim, despre IDEA (Incluziune, diversitate, echitate, accesibilitate). Rezultatele nu se reflectă încă în modul în care sunt dezvoltate proiectele culturale sau mediul construit. Dar este firesc.
Este un proces pe termen lung și dacă într-adevăr vrem să vedem rezultate, trebuie mai întâi să construim o bază teoretică despre accesibilitate, incluziune, diversitatea umană și relația cu mediul construit și să pregătim specialiști din diverse domenii în această (momentan) nișă. De aceea am și scris cartea și lucrăm de câțiva ani la completarea golului de materiale teoretice în limba română. Baza teoretică este susținută și de o societate civilă care încă nu mi se pare destul de apreciată de administrația publică sau de mediul privat pentru ceea ce face. Sunt mai multe asociații pe care le urmăresc și ale căror demersuri în ceea ce privește accesul la viața publică și la cultură le admir, printre care: Super eroi printre noi, Help me Be a Rockstar, Tandem sau Ceva de spus.
Planuri
Pe partea de arhitectură, continuăm să promovăm ghidul printr-o serie de evenimente live, menite să aducă împreună persoane din diverse categorii sociale și profesionale, vom forma echipa curatorială pentru Anuala de Arhitectură București 2023, organizată de OAR București. Tema acestui an este Bucureștiul Incluziv. De asemenea, pe partea de tehnologie, ne propunem să transformăm aplicația web-based SeeYou într-una de mobil.
Proiectele sociale devin din ce în mai complexe: continuăm să oferim sesiuni 1-1 de mobilitate și de utilizare a tehnologiei pentru persoanele cu dizabilități, iar din octombrie dăm startul unei noi generații a Școlii CMU și a cursurilor de programare pentru nevăzători. Mai mult, ne-am propus să reactivăm centrul comunitar La Firul Ierbii prin proiectul Clubul de Mobilitate Urbană. Stay tuned : )
