Bedő Dániel & Bálint Hajagos: Pentru a crește inteligența și educația culturală în general, este esențial să facem cât mai multe opere accesibile publicului larg

Bedő Dániel & Bálint Hajagos: Pentru a crește inteligența și educația culturală în general, este esențial să facem cât mai multe opere accesibile publicului larg

Drumul către operele de artă și trecutul cultural nu trebuie să treacă neapărat prin muzee. El poate fi măsurat în click-uri zilele acestea. Cu noua tehnologie, văzând sub diferitele straturi ale unei picturi, de exemplu, fără a folosi substanțe chimice, cercetătorii pot analiza și recunoaște originea picturilor, pot vedea schițele de sub ele și pot determina materialele folosite în proces.

Despre cum poate cultura să ajungă mai aproape de oameni s-a discutat recent în cadrul unui workshop cu privire la digitalizarea patrimoniului cultural, găzduit de agenția The Brewery, la care au participat reprezentanții Tripont, un magazin foto și video din Ungaria, care a devenit distribuitor al soluțiilor Phase One Cultural Heritage și specialiști de la Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național de Artă Contemporană al României, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi sau Biblioteca Centrală Universitară Carol.

Scopul digitalizării patrimoniului cultural este de a crea un obiect digital, de conservare al artefactelor, prin care se înregistrează în mod autentic starea actuală a artefactului, poate fi folosit ca referință și poate chiar înlocui artefactul original în cazul anumitor sarcini de cercetare, spune Bedő Dániel

Pentru a afla mai multe despre ce înseamnă digitalizarea patrimoniului cultural prin noile tehnologii, am stat de vorbă cu Bedő Dániel, specialist în digitalizare și Bálint Hajagos, ambasador local și owner The Brewery.

 

Digitalizarea moștenirii culturale

Bedő Dániel: Digitalizarea patrimoniului cultural înseamnă digitalizare sistematică, programată, cu standarde, într-un muzeu, arhivă sau în orice colecție.
Când o instituție fotografiază operele sale de artă, de obicei are un scop special, de exemplu, promovarea expoziției sau crearea de fotografii pentru pagina sa web etc. Din păcate, se crede adesea că aceasta este digitalizarea și munca este gata. Dar pentru noi digitalizarea e atunci când muzeul realizează o înregistrare vizuală a unui obiect, folosind cea mai bună tehnologie disponibilă la un moment dat.

Digitalizarea unei colecții este o sarcină uriașă. Este nevoie de o muncă coordonată a multor profesioniști și resurse instituționale serioase. De aceea este deosebit de important ca și calitatea materialelor finalizate să fie adecvată și să fie creată cea mai fidelă copie digitală a obiectelor din colecție. Scopul digitalizării patrimoniului cultural este de a crea un obiect digital, de conservare al artefactelor, prin care se înregistrează în mod autentic starea actuală a artefactului, poate fi folosit ca referință și poate chiar înlocui artefactul original în cazul anumitor sarcini de cercetare.

Când facem un proiect de digitalizare, facem întotdeauna un sondaj de colectare pentru a determina cantitatea, tipul și starea artefactelor. Cu un sondaj aproape precis, putem estima timpul petrecut la locul de muncă. Echipamentul nostru este cel mai eficient și lucrează cel mai bun sistem, dar acest lucru nu este suficient. Avem o echipă specializată și aproape 1 milion de artefacte digitalizate. Unele proiecte ar putea fi realizate foarte repede pentru că au fost pregătite în dimensiuni și au o calitate bună, dar avem și proiecte mai lente, deoarece, de exemplu, o placă de sticlă fotografiată trebuie digitalizată cu grijă deosebită, pentru că este fragilă și uneori spartă. Cel mai important lucru este protejarea obiectului, iar viteza de digitalizare nu trebuie să vină în detrimentul deteriorării stării artefactului.

 

Cât de interesate sunt muzeele și instituțiile din România în arhivarea și digitalizarea lucrărilor lor?

Bedő Dániel: Ca nou venit pe piața din România, workshop-ul a avut succes. Am ajuns în București pentru a face o introducere profundă despre serviciile și soluțiile noastre. În cadrul atelierului au fost reprezentate unele dintre cele mai importante instituții românești.

Bálint Hajagos: Ceea ce ne-a fost clar a fost că echipamentul și, cel mai important, rezultatele digitalizate i-au impresionat pe toți cercetătorii muzeelor, conservatorii, bibliotecarii și proprietarii de galerii de artă, cărora am avut ocazia să le prezentăm până acum serviciile. Mulți dintre ei sunt interesați, dar trebuie să înțelegem că aceste proiecte nu merg atât de repede. Ei trebuie să-și convingă conducerea și să găsească finanțare, care, din fericire, poate fi susținută de UE. Dar înainte de asta, un proiect pilot poate fi benefic pentru a testa și dovedi capacitățile.

 

Proiecte de digitalizare la care ați lucrat 

Bedő Dániel: Am trecut prin nenumărate proiecte care au decurs bine, iar fiecare este o poveste de succes până la urmă. Aș împărți activitatea noastră în două părți. În instituțiile cu multe artefacte, de obicei îi ajutăm să își dezvolte propriul standard. Aceasta înseamnă că evaluăm împreună colecția, după care ajutăm la organizarea cât mai eficientă a digitalizării acestora, iar pentru aceste instituții, gândind pe termen lung, recomandăm achiziționarea propriului dispozitiv. Pentru ca ele să fie convingătoare și pentru ca factorii de decizie să fie mulțumiți, de obicei pregătim un proiect pilot comun menționat anterior, ne mutăm la instituție pentru 1 sau 2 săptămâni cu dispozitive proprii, iar în cadrul acestuia, digitalizăm cu specialiştii în timp ce noi modelăm metodologia.

Am o poveste de succes a unui proiect pilot. În 2021, Galeria Națională Fotografică, una dintre cele mai mari arhive foto de presă din Europa Centrală, și Tripont au lansat un proiect pilot comun. Pe parcursul proiectului, specialiștii în digitalizare de la Tripont au acordat asistență angajaților Galeriei Naționale Foto în ceea ce privește utilizarea sistemului de camere. Stocul bibliotecii foto constă în aproape 13 milioane de materii prime analogice, texte cu imagini și cărți de rapoarte. Au estimat cca. 150 de ani pentru a scana întreaga arhivă cu echipamentul lor existent. Cu sistemul de camere Phase One, specialiștii Tripont au digitalizat în medie 1500 de negative de nitroceluloză într-o singură zi. Ei au concluzionat că folosind doar un dispozitiv se reduc aproape 50 de ani din întreg intervalul de digitalizare. Anul acesta le-am livrat deja cel de-al doilea sistem, cu ajutorul căruia întreaga arhivă poate fi digitalizată în viitorul apropiat. Acum plănuiesc să investească într-o a treia mașină.

În locurile mai mici, unde se poate număra cantitatea de material de digitalizat, de obicei nu merită neapărat să investești într-un dispozitiv care costă zeci de mii de euro. În aceste locuri, de obicei digitalizăm pe bază de comandă. Suntem de acord să ne mutăm la locație unde se află colecția sau sunt întotdeauna bineveniți în centrul nostru de digitalizare. Deoarece avem un parc de echipamente semnificativ, practic nu există niciun artefact pe care să nu-l putem digitaliza în studio sau la locație.

 

Colaborarea Tripont & The Brewery

Bedő Dániel: Tripont a fost fondat în urmă cu mai bine de 30 de ani și este cel mai mare magazin foto și video din Ungaria, cu o mulțime de distribuții exclusive. Una dintre mărcile noastre cheie este Phase One, care este specializată în echipamente și software de fotografie digitală de ultimă generație. Phase One funcționează în 3 teritorii principale: imagini aeriene, digitalizarea patrimoniului cultural și fotografie la comandă. Oferim, de asemenea, echipamente de închiriere pentru camere de filmat, așa l-am cunoscut pe Bálint.

Bálint Hajagos: Avem uneori proiecte comerciale care necesită o cameră de înaltă rezoluție și pentru ședințele foto din Budapesta și București. În urmă cu câțiva ani, am avut o filmare pentru dispozitivele audio de ultimă generație Technics. Am vrut să egalăm calitatea audio utilizând o cameră de cea mai înaltă calitate dintre cele disponibile pe piață. Atunci am început să lucrăm cu Tripont și de atunci am realizat mai multe proiecte. Colaborarea pentru digitalizare a început după ce Tripont a devenit oficial distribuitor în business-ul de patrimoniu cultural în septembrie 2022.

 

Atelierul de la București

Bálint Hajagos: Succesul atelierului este demonstrat de faptul că prezentarea produselor noastre a fost primită cu interes. Am prezentat în detaliu sistemul de camere profesionale de digitalizare Phase One și am ilustrat procesul detaliat al procedurii. În timpul atelierului, vizitatorii și-au putut digitaliza și propriile materiale analogice, un câștig din punct de vedere al experienței personale.

Bedő Dániel: În plus, procedura de diagnosticare a fotografiilor din Phase One Rainbow a fost explicată și ilustrată într-o pictură în ulei. Vizitatorii au putut experimenta minunea de a scoate la iveală detalii invizibile pentru ochiul uman.

A fost prezentat și serviciul de arhivă digitală Heritázs, printre cele mai moderne servicii de arhivă, prin funcțiile sale inovatoare. Cum ar fi opțiunea unică de corectare sau sistemul său de căutare fin, cu funcții de inteligență artificială. În cadrul prezentării a fost testată, printre altele, viteza de descărcare a imaginilor, ceea ce a impresionat și publicul. Avem proiecte în derulare în multe țări. Pe baza interesului vizitatorilor atelierului, presupunem că vom avea proiecte și în România.

 

Ce se schimbă cu noile tehnici

Bedő Dániel: Nu este vorba doar despre viteză, ci și despre calitate și respectarea standardelor. Phase One oferă o soluție completă, de la digitalizarea filmului până la hărți la scară mare. Același sistem de camere este potrivit pentru realizarea de înregistrări multispectrale. Phase One nu numai că îndeplinește cele mai stricte standarde internaționale de tehnologie a muzeelor, dar, în multe cazuri, le depășește și pe acestea. Nu are piese mobile, așa că, pe lângă calitatea sa ridicată, durata de viață este practic infinită. Beneficiile cheie ale unui sistem sunt utilizarea versatilă și fluxul de lucru eficient, pe lângă calitate.

Din păcate, în general vorbind, în majoritatea locurilor, digitalizarea se face cu scanere sau camere comerciale nedezvoltate pentru digitizare (Canon/Nikon) sau cu iluminare non-locală. Nu există control de calitate în majoritatea instituțiilor. De obicei, această decizie poate fi urmărită până la digitalizare într-o manieră ad-hoc, justificând calitatea inferioară prin faptul că această calitate este suficientă în astfel de cazuri.

În timpul digitalizării în masă efectuate cu dispozitive de înaltă eficiență, costul mașinii va ajunge abia la 20% din costurile specifice pe captură (mână de lucru, ore de mașină, manipulare, cheltuieli generale). În timp ce dispozitivul în sine este mai ieftin în timpul digitalizării ad-hoc, pe lângă faptul că înregistrarea finalizată nu îndeplinește criteriile de calitate, înregistrarea va fi mai scumpă în fiecare element de cost, deoarece dispozitivele comerciale sunt concepute doar pentru câteva sute de mii de expuneri.

 

Stocarea materialelor

Bedő Dániel: Spațiul de depozitare trebuie calculat, dar depinde întotdeauna de proiect. Din fericire, unitățile de depozitare devin din ce în ce mai ieftine. Un singur NAS este suficient pentru proiecte mai mici, de obicei, nu avem nevoie de mai mult pentru proiecte în valoare de câteva mii de imagini. O digitalizare mai mare, sistematică, necesită un parc de servere bine planificat, asamblat și întreținut de profesioniști, pierderea de date nu ar trebui să aibă o șansă.

În ultimii ani, au fost lansate mai multe startup-uri pentru stocarea de conservare pe termen lung, unul dintre ele în care avem încredere și îl distribuim este Piql. Ei fac conservarea digitală într-un mod analog, ceea ce înseamnă că transferă datele într-un cod binar și le scriu din nou într-o bandă de film de 1 km. Ei au făcut, de asemenea, o arhivă audiovizuală în Svalbard numită Arhiva Lumii Arctice. Combinația dintre tehnologia de stocare rezistentă pe termen lung și condițiile la distanță, sigure și reci găsite pe Svalbard permite datelor să trăiască în viitorul îndepărtat.

 

Ce surprize ați avut în procesul de arhivare?

Bedő Dániel: De multe ori întâlnim opere de artă pe care nimeni nu le-a văzut de zeci de ani, acest lucru în sine este uimitor.
Este foarte greu să scoți în evidență una dintre ele. Avem un dispozitiv - așa-numita soluție Rainbow, conceput pentru a realiza imagini multispectrale, ceea ce înseamnă o camera ce poate înregistra într-o gamă de lumină care este invizibilă pentru ochiul uman. În timpul înregistrărilor, facem înregistrări cu filtre diferite de la lungimea de undă UV până la gama infraroșu. Cu acest sistem, putem vedea de obicei lucrurile nevăzute în straturi, de exemplu, dacă un tablou a fost supravopsit sau există părți răzuite dintr-un text istoric. Aceasta este o examinare nedistructivă, stratificată, care ne permite să vedem nevăzutul.

Pentru o cerere, a trebuit să facem o investigație specială pentru o universitate, despre una dintre cărțile furate anterior, care a apărut pe site-ul unei case de licitații. Casa de licitații a informat universitatea că sigiliul lor de acum 50 de ani este probabil scris sub introducere, așa că presupun că a fost furat. Din fericire, atât comerciantul, cât și universitatea au fost de ajutor și am primit cartea pentru a analiza cu uneltele noastre sigiliul decolorat și lipsă. În urma analizei multispectrale, sigiliul a devenit din nou vizibil și lizibil cu succes și s-a dovedit că nu au găsit cartea furată de la universitate, ci sigiliul unei alte instituții slovace, care în cele din urmă și-a recuperat cartea.

 

Relațiile cu instituțiile de cultură

Bedő Dániel: Atingerea publicului larg, este un obiectiv stabilit, ca rezultat al digitalizării. Eu cred că ceea ce se găsește într-o instituție este public, iar toată lumea are același drept să-l vadă și să-l studieze.
În ultimii ani, am trecut prin COVID, ceea ce a dus la blocaje totale. Muzeele au trebuit să treacă instantaneu la funcționarea online.

Pentru a crește inteligența și educația culturală în general, este esențial să facem cât mai multe opere accesibile publicului larg. Impresia noastră este că instituțiile sunt din ce în ce mai deschise publicării arhivelor digitale, ceea ce este important, deoarece putem oferi întotdeauna o mare parte a moștenirii noastre culturale doar fizic.

Cu toate acestea, nu toate materialele pot fi publicate într-o arhivă publică din motive de securitate sau de protecție a valorii, printre altele. Serviciul nostru de arhivare Heritázs oferă o soluție la această problemă.
Serviciul Heritage Digital Archive a fost creat pentru a ne păstra valorile culturale, a ne face istoria vie și a consolida rădăcinile identității noastre. Fotografiile, artefactele, materialele de arhivă, cărțile vechi, afișele și ziarele, toate creații umane, fac parte din Arhivă.
Serviciul permite partajarea online a materialelor creatorilor, autorilor, instituțiilor publice, editorilor, muzeelor, colecțiilor private și persoanelor fizice într-un mod ușor de utilizat pe toate dispozitivele și platformele de afișare. Gestionează nivelurile avansate de acces și autorizare, care se extind și la colecțiile serviciului.

De asemenea, este posibil să se creeze un sistem de colectare public-privat și se pot crea și autorizații individuale și niveluri de acces. Deci, drepturile de acces ale utilizatorului pot fi personalizate. Ușurează munca cercetătorilor, deoarece aceștia accesează materialele online. În același timp, este și sigur, deoarece doar cercetătorul dat poate accesa materialul, pe bază de acces personalizat.

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info


Subiecte

Sectiune



Branded


Related