Pas cu pas, etapă cu etapă, cu multe îndoieli, dar și cu așteptări, cu multă muncă. Sunt ingredientele unei rețete universale prin care putem construi ceva bun, frumos, durabil și cu sens. Georgiana Ciceo, arhitect de meserie, n-a putut lăsa pasiunea pentru bijuterie undeva într-un colț, netrăită. În timpul stagiaturii profesionale, s-a reîntors la creația de bijuterie, o vocație pe care a descoperit-o în anii de liceu.
A făcut primele bijuterii, în timp ce sindromul impostorului o îmbrățișase strâns și-i tot spunea că ea nu este designer de bijuterie cu acte în regulă. Cu el de mână a învățat, a creat și expus primele piese, a lansat brandul Monom, și-a dat demisia de la job, iar astăzi este un artist bijutier cunoscut în piața de profil.
"De la acel sindrom al impostorului, care mă făcea să mă îndoiesc că cineva, oricine, și-ar putea dori să poarte bijuteriile mele, la a descoperi în fiecare zi câți oameni și cât de diferiți, între ei și de mine, pot găsi bucurie în ceea ce creez, a fost un pas mare și e o plăcere în fiecare zi".
Georgiana Ciceo povestește în cele ce urmează despre procesul de creație a bijuteriilor, sub brandul Monom.
Primele legături cu designul de bijuterie
Ca să o iau foarte de la început, primele mele legături cu designul de bijuterie au fost în vremea liceului (eram elevă a Liceului de Arte din Cluj-Napoca, secția Arhitectură și Design), când îmi făceam propriile bijuterii și accesorii, fără să fie o acțiune foarte conștientă. În timpul facultății m-am oprit, iar dorința de a face din nou bijuterii a reapărut în timpul stagiaturii, când lucram într-un birou de arhitectură din oraș și organizam Festivalul ZAIN, festivalul de creativitate al Transilvaniei. Era o perioadă foarte aglomerată pentru mine, nu părea ca aș avea timp de altceva în viața mea, uitându-ma în urmă mi-e greu să înțeleg cum m-am “legat la cap” și cu asta. Am citit recent o carte a lui Mate Gabor, la finalul căreia autorul vorbește despre importanța “afirmării creative” a fiecăruia dintre noi. Cred că asta a fost.
Etapele de formare și mentorii
Din păcate, nu pot spune că am avut mentori propriu-ziși, deși mi-aș fi dorit asta, dar am învățat de la oameni deschiși, care fac ceea ce fac cu drag, iar cu unii dintre ei am legat prietenii care continuă și astăzi.
Un astfel de om, care m-a primit în atelierul și casa lui cu dragă inimă, este Laszlo Nádudvary, pe care l-am descoperit întâmplător, printr-o asociație din Cluj care avea o evidență a meșteșugarilor din județ. Cu Laci am realizat primele piese de bijuterie, la el am învățat primii pași și noțiunile elementare, de la el am aflat de primii furnizori.
Ulterior, mi-am achiziționat un kit de scule “de bază”, niște echipamente de sudat și finisat, am urmărit multe video-uri online și am început să exersez singură.
Când am investit în echipamente care permiteau diversificarea tehnicilor pe care le foloseam, am urmat cursurile Școlii de Bijuterie Assamblage, unde i-am avut profesori pe David Sandu și Andreia Popescu.
Învăț constant, particip în fiecare an la târguri internaționale de industrie, ca să fiu la curent cu tehnicile și utilajele noi, care ne pot fi de folos.
Începuturile în creație și sindromul impostorului
Am început cu multe îndoieli, cu sindromul impostorului și cu multe temeri, de multe feluri. Am luat lucrurile pe rând și le-am confruntat/rezolvat cum veneau. Mi-am setat praguri realiste și nu am așteptat ca lucrurile să se întâmple peste noapte. Am făcut primele bijuterii cu Laci și le-am expus la ZAIN 2016. Dacă erau bine primite, urma sa cumpăr primele scule și să fac primele piese. Am făcut primele piese, am lansat site-ul și paginile de social media, în luna decembrie a aceluiași an. Dacă brandul era bine primit, urma să îmi dau demisia de la jobul meu de atunci. In ianuarie 2017 mi-am depus demisia. Și tot așa.
A trecut mult timp până să spun despre mine că sunt designer de bijuterie. Am continuat să mă prezint ca arhitect multă vreme, în primul rând pentru că simțeam că mă definește mai bine și în al doilea rând pentru că sindromul impostorului încă nu mă lăsa să îmi asum noul statut. Cred că am avut nevoie să ma conving singură că alegerea făcută a fost una bună.
Primele tale bijuterii
Din momentul în care am reușit să fac cu mâna mea primele bijuterii, am avut un boom creativ, în câteva săptămâni am pornit 4 colecții, 3 dintre ele prezente și acum în portofoliul nostru (completate ulteriori cu un număr mai mare de modele): LINIA, PLATTITUDE, TRANSLATIONS și INTERSECT, ultima e singura pe care nu o mai producem.
Toate au fost inspirate din geometrie, eu am fost mereu pasionată de geometrie, de altfel, geometria descriptivă a fost una din materiile mele preferate în facultate. Au fost câteva luni de foc în care totul a luat formă.
Ce te inspiră în prezent
În general, îmi iau inspirația în continuare din forme geometrice, din arhitectură, dar și din lucruri și idei care mă înconjoară sau preocupă într-un anumit moment. De exemplu, colecția FORMA a pornit din ideea de “body acceptance”, de la faptul ca toate lucrurile pe lumea asta (inclusiv corpurile noastre) vin în forme diferite. În cazul celorlalte lucruri, nu le iubim în mod diferit pentru asta, dar procedăm altfel când vine vorba de noi. SIA - ultima noastră colecție a pornit de la niște pietre găsite pe o plajă din Sicilia, in 2018. A durat 4 ani până au devenit bijuterii, dar le-a venit rândul, ca să spun așa :)
Amprenta ta în creația de bijuterie
Bijuteriile pe care le fac sunt arhitecturi de purtat. Sunt gândite atât ca volume, cât și ca funcționalitate, uneori integrate cu formele trupului nostru, alteori, din contră, mergând pe integrarea prin contrast, ceea ce, de cele mai multe ori, le scoate și mai bine în evidență. Cred că faptul că sunt arhitect se citește în bijuteriile pe care le creez.
Dintre colecțiile tale
Cea mai nouă este colecția SIA, lansată în octombrie 2022. Este o colecție foarte atipică pentru monom, caracterizată prin forme organice, în contrast cu abordarea noastră predominant geometrică de până acum. Conceptul colecției urmărește efemeritatea nu doar a noastră ca ființe umane, ci și a intențiilor și a acțiunilor noastre. Totul se pierde precum un siaj, în final contează ce lăsăm în urmă.
Prin creațiile noastre răspundem mai multor tipuri de clienți și de așteptări - sunt deopotrivă foarte căutate piesele foarte simple, foarte mici, cele mai ușor de purtat - cum sunt piesele din colectia minim sau inelul Plattitude, dar și piesele statement, ușor remarcabile, precum cerceii Gaia sau colierul Tectonica.
Ce profil au clienții Monom
Mi-aș permite să spun că nu am un tipar pentru clienții noștri și nu mi-aș dori să existe unul, întocmai pentru că această variație aduce un element supriză care îmi aduce multă bucurie. De la acel sindrom al impostorului, de care spuneam, care mă făcea să mă îndoiesc că cineva, oricine, și-ar putea dori să poarte bijuteriile mele, la a descoperi în fiecare zi câți oameni și cât de diferiți, între ei și de mine, pot găsi bucurie în ceea ce creez, a fost un pas mare și e o plăcere în fiecare zi.
Dacă ar fi să îi definesc, totuși, aș zice că sunt persoane deschise, curioase, educate, care știu ce li se potrivește și care înteleg că minimalismul și simplitatea pot transcede o complexitate care poate scăpa unui ochi care nu o știe recunoaște.
Procesul de creație
În general, am nevoie ca ideile să se așeze o vreme, deci conceptul unei colectii începe cu câteva luni bune înainte să mă chiar apuc de lucru. În acest timp mă documentez, strâng imagini de referință, imagini care mă inspiră (de exemplu în cazul colecției Labyrinth, inspirată din curentul Art Nouveau, am pornit de la multe imagini din perioada aceea) apoi am nevoie să plec undeva, câteva zile. În liniște îmi vin ideile.
Întotdeauna încep cu desenul de mână, de obicei schițez majoritatea pieselor, iar apoi trecem la prototipare. În funcție de model, fie modelez 3D piesa, apoi o printăm 3D într-o rășină specială, care poate fi turnată în metal, iar ulterior se matritează pentru reproducere. Alte modele sunt sculptate manual in ceară, iar din ceară se toarnă în argint, iar altele, care permit asta, sunt realizate direct în metal, după schiță. Uneori prototiparea are nevoie de mai multe intervenții și turnări, până ajungem la forma pe care ne-o dorim, ceea ce poate dura câteva luni, sau chiar câțiva ani, cum a fost în cazul colecției SIA.
Care este cea mai grea parte din munca ta
Sunt părți grele pentru fiecare perioadă în parte. E greu să începi, să crești, să fii acolo în fiecare zi chiar dacă uneori pare că nu ai de ce să faci asta, e greu să ai de-a face cu partea birocratică. În fond, nu e ușor să ai și să crești propria afacere. Poate că e cel mai greu să înțelegi de ce o faci, de ce ai pornit-o de la bun început și că, dacă ar fi ușor, toată lumea ar face-o. După ce ai înțeles asta, totul devine mai clar și cred că le poți rezolva pe toate cu justificarea potrivită.
Evoluția designului de bijuterie în România
La începuturile noastre era destul de greu să găsești oameni care să fie deschiși să te ajute și care să fie dispuși să împărtășească soluții sau informații cu alții din branșă. Era greu să găsești furnizori în România, erau puțini, în cazul unora era dificil procesul de comandă, îndeosebi pentru provincie era mult mai dificil. Între timp, piața de profil s-a mai dezvoltat și cred că oamenii au început să înțeleagă că e loc pe piață pentru toată lumea, iar acest aspect i-a făcut pe unii mai deschiși. Au început să apară grupuri în care oamenii se ajută reciproc, împart informații, e o atmosferă mai bună, mai prolifică dezvoltării decât înainte.
Trendurile
Pe lângă zona de fine jewellery - bijuteria din metale și pietre prețioase, a crescut foarte mult în ultimii ani partea de demi-fine jewellery - metale neferoase (alama, cupru) finisate cu tratamente de tip vermeil, care câștigă mult teren și e bine că este așa. Până la urmă, Coco Chanel a fost o mare susținătoare a acestui tip de bijuterie încă de la începutul anilor 1900 și a creat marea majoritate a pieselor ce îi poartă semnătura în acest fel.
Zona asta de demi-fine jewellery îți poate da foarte multă libertate din punct de vedere creativ și cred că putem avea doar de câștigat de pe urma ei.
Momentan, ca trenduri, se merge în continuare pe perlele de mari dimensiuni (cunoscute și ca baroque pearls), inele oversize, cerceii asimetrici și foarte lungi, colierele la baza gâtului și brățările oversize.
Mi se pare în sine supraestimat să creezi în funcție de trend, nu acesta ar trebui să fie țelul sau obiectivul nostru. Din contră, dacă piesa pe care tu o faci este reușită, ea va sfida trendurile și va fi bine primită întocmai pentru că nu este în toate imaginile și foarte accesibilă.
Cum s-au schimbat obiceiurile și dorințele clientilor în ultimii ani
Noi suntem în anul 7 de existență. Din 2016 până acum piața a crescut foarte mult. La început majoritatea clienților noștri erau din București, în restul orașelor nu prea aveam comenzi. Consumatorii erau mai concentrați pe branduri cunoscute, chiar dacă bijuteriile erau lucrate în serii foarte mari sau nu erau din metale prețioase. În continuare există în România un public considerabil și pentru acele branduri, dar oamenii au început să fie din ce în ce mai deschiși către produsele realizate de designeri locali, către produsele realizate în serie mică și către produsele cu o poveste în spate.
Promovarea brandului Monom
Suntem prezenți pe toate rețelele importante de socializare - Facebook, Instagram și, mai recent, TikTok. Rulăm campanii de promovare pe toate cele enumerate mai sus, dar si pe Google. Folosim, de asemenea, email marketing, influencer marketing, dar și încercăm să fim prezenți offline în retailul din orașele importante. Cel mai important este să fii consecvent și să ai conținut de calitate.
Planuri pentru 2023
Anul acesta intenționăm să ne concentrăm pe participarea la cât mai multe evenimente internaționale și intrarea pe cât mai multe piețe din afară.