Probabil ai auzit despre (sau chiar ai participat la) Swimathon, ai învățat lucruri noi cu Științescu sau ai propus un proiect spre finanțare în cadrul Fondului pentru un viitor mai bun în comunități. Toate aceste programe - și multe altele - sunt implementate de Fundații Comunitare, alături de parteneri precum ONG-uri, administrație locală, școli, grupuri de inițiativă, sponsori și donatori. În prezent, România are 18 Fundații Comunitare ce derulează programe în 29 de județe, însumând peste 8100 de proiecte şi 64 de milioane de lei în investiţii comunitare.
De 15 ani, Fundațiile Comunitare din România cresc alături de comunitățile pe care le ajută - cu pricepere, răbdare și empatie. Și un moment aniversar este ocazia perfectă de a face bilanțul activității de până acum și de a gândi planurile pentru viitor.
Despre rețeaua Fundațiilor Comunitare din România aflăm de la Diana Berceanu, Director de programe - Societate Civilă și Filantropie în cadrul Romanian-American Foundation (RAF) și Ciprian Păiuș, Președinte Federația Fundațiile Comunitare din România (FFCR). Romanian-American Foundation este printre primii susținători ai mișcării de Fundații Comunitare în România și, începând din 2010 până în prezent, a investit peste 4.400.000 USD în dezvoltarea sustenabilă a acestora. Federaţia Fundaţiile Comunitare din România (FFCR) a fost fondată în 2012, cu rolul de a reprezenta la nivel naţional interesele fundaţiilor comunitare din România care contribuie la construirea unor comunităţi conştiente, generoase, incluzive şi durabile.
Cum arată sectorul non-profit în 2022?
Diana Berceanu: Crizele ultimilor ani au influențat cu siguranță sectorul ONG, însă acesta a avut și are în continuare capacitatea să își aducă contribuția la rezolvarea problemelor mai mici sau mari ale societății. Din perspectiva mea, începutul lui 2022 a găsit organizațiile neguvernamentale mai fragile din punct de vedere al capacității interne.
Spre exemplu, organizațiile au avut la dispoziție în ultimii 2 ani mai puține resurse pentru cheltuielile proprii, așadar mai puține oportunități pentru dezvoltare la nivel intern. Pe de altă parte, din observațiile noastre, experiențele din pandemie au ajutat organizațiile să înțeleagă puterea leadershipului colectiv - să fie mai agile, mai adaptabile la schimbare, să accelereze digitalizarea și să lucreze mai ușor și mai eficient în parteneriat – fie cu alte ONG-uri, fie cu instituții ale statului.
Aceasta este unul din efectele benefice ale pandemiei și a reprezentat un factor important în intervenția societății civile în criza din Ucraina. Într-o situație cu totul nouă, sectorul ONG s-a mobilizat rapid, a interconectat comunități și resurse, a creat servicii noi, unele unice la nivel mondial – cum este cazul platformei Dopomoha, creată de Code for Romania, una dintre organizațiile susținute de RAF. Toate aceste lucruri nu ar fi fost posibile dacă în sectorul ONG nu ar fi existat deja organizații care să asigure această infrastructură de suport la nivel național – mă refer aici, spre exemplu, la Fundațiile Comunitare, care au devenit în comunitate catalizatori de resurse fie direct pentru refugiați, fie pentru alte ONG-uri care lucrează cu refugiații.
Rolul FC în acest ecosistem
Diana Berceanu: Din perspectiva RAF, fundațiile comunitare sunt o parte importantă a infrastructurii de organizații esențiale pentru creșterea implicării civice și stimularea filantropiei din România. Mai concret, aceste organizatii, care acționează în comunitate, creează contextul pentru ca resursele oamenilor și companiilor să fie investite în rezolvarea problemelor din comunitate cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor acelor zone. Prin poziționarea lor ca organizații ale comunității, fundațiile comunitare sunt mereu aproape de comunitatea deservită, și implicit de sectorul non-profit local, si au o perspectivă mult mai clară și actuală asupra realităților locale.
Acolo unde sectorul non-profit este slab dezvoltat (prea puține ONGuri active pe plan local), fundațiile comunitare stimulează apariția de inițiative, inclusiv sprijinind dezvoltarea de grupuri informale și noi ONGuri. Fundațiile comunitare, prin excelență, nu acționează singure, ci mobilizează în jurul lor comunități – de donatori, de voluntari, de inițiatori, de promotori etc. – creând astfel sentimentul de proprietate și de apartenență atât de necesar pentru ca soluțiile generate să fie ale comunității, pentru comunitate. De la amenajarea unui spatiu multifuncțional în satul Avrig din județul Sibiu, la transformarea Parcului Libertății din Oradea sau coordonarea Platformei de Mediu în București, radiografia proiectelor finanțate de fundații ne arată cât de diverse, dar și complexe pot fi nevoile comunității și cât de relevant este ca acestea să fie cunoscute și susținute de comunitate.
Ce face o Fundație Comunitară
Ciprian Păiuș: O comunitate care se bucură de creștere și dezvoltare are la bază legături sănătoase și relații de încredere pe care oamenii le au unii cu ceilalți. Este îndeajuns să observi că pe măsură ce oamenii, instituțiile și organizațiile dintr-o comunitate relaționează, comunică și își dau mâna în proiecte comune, crește inițiativa schimbărilor în bine, creativitatea, inovarea, bunăstarea socială și reziliența.
Într-un spațiu delimitat geografic, o Fundație Comunitară aduce oamenii împreună în acest spirit. Le oferă instrumente și îi antrenează să se implice ei înșiși în soluționarea problemelor din comunitate și să contribuie la transformarea ei în mai bine, punându-le la dispoziție platforme și resurse sub forma programelor și a fondurilor de finanțare, un soi de laboratoare colective de lucru și impact deschise oamenilor cu inițiative, organizațiilor nonguvernamentale, companiilor și antreprenorilor, autorităților și instituțiilor, școlilor și universităților, mentorilor și profesioniștilor.
În 29 din cele 41 de județe ale României, Fundațiile Comunitare finanțează programe și proiecte care susțin schimbarea de bine însumând până în acest moment peste 64 milioane de lei investiții în comunități. Peste 8100 de proiecte au prins viață datorită evenimentelor sportive filantropice dezvoltate de Fundații (ex. Swimathon București, Maratonul Internațional de la Sibiu, Brașov Heroes, Bikeathon), prin finanțări oferite în cadrul Fondurilor tematice și numite pe educație, mediu, revitalizare urbană, leadership, reziliență. De la grădini urbane, la reamanajări în parcuri, skate park, acțiuni de ecologizare, cursuri de leadership, ateliere de jurnalism, educație rutieră pentru bicicliști, proiecte de revalorificare a patrimoniului național, proiectele și evenimentele inițiate de Fundații revitalizează cartiere, orașe, comunități.
Cine susține Fundațiile Comunitare și de ce
Ciprian Păiuș: Cei care aleg să se implice și să susțină Fundațiile Comunitare sunt motivați de transformări pozitive și impact: finanțatori strategici, companii cu viziune preocupate de sustenabilitate, organizații internaționale, donatori corporate și individuali. Ei au în comun faptul că își doresc să lucreze cu organizații transparente, care propun mecanisme și programe ce pun în valoare oamenii.
Dacă finanțatorii instituționali și donatorii corporate își doresc să fie implicați în întreg procesul de dezvoltare a unui program strategic, pe lângă resursele financiare pe care le mobilizează, donatorii individuali sunt motivați de o cauză specifică în mod direct, își doresc să se conecteze la comunitate sau la oameni cu preocupări comune, cu ocazia evenimentelor organizate de Fundații (cercuri de donatori, evenimente sportive filantropice, cafenele comunitare etc.).
Pe lângă programele specifice pe care fiecare Fundație Comunitară le dezvoltă și pentru care face fundraising în baza unor nevoi identificate, există câteva parteneriate și programe coordonate la nivel național de către Federația Fundațiile Comunitare din România, în rolul său de organizație umbrelă de suport. Este vorba despre fonduri naționale de educație, mediu sau reziliență.
Datorită încrederii și resurselor oferite încă de la început de Romanian-American Foundation, ne bucurăm azi să celebrăm 7 ani de activitate a Fondului Științescu, cel mai iubit program de educație STEAM în comunități care a implicat peste 64000 de beneficiari și căruia de anul acesta i s-a alăturat și Fundația Bosch Romania.
Fondul pentru un viitor mai bun a activat în 16 comunități ONG-uri și grupuri de inițiativă prin granturi pe educație și mediu în valoare de peste 3,880,000 lei, datorită finanțării oferite de Lidl Romania.
Iar organizațiile internaționale Oxfam International și People in Need au găsit în Fundațiile Comunitare un partener în dezvoltarea și implementarea de programe dedicate integrării refugiaților și capacitării organizațiilor care lucrează cu aceștia.
Bilanț la 15 ani
Diana Berceanu: Prezentul ne arată că, în loc să fie slăbită de crizele ultimilor ani, mișcarea fundațiilor comunitare din România s-a construit pe sine însăși încă și mai puternică, și mai coerentă, și mai cu sens. Mai mult decât atât, mișcarea fundațiilor comunitare din România a devenit un model de urmat, un exemplu pentru alte societăți unde fundațiile comunitare sunt emergente, sau unde mișcarea de fundații comunitare este încă în stadiu incipient, sau mai puțin experimentată – în Europa și dincolo de granițele sale (ex. America Latină, Africa). O perioadă de 15 ani nu este nici lungă, dar nici scurtă, în economia dezvoltării unei mișcări naționale. Fundațiile comunitare sunt antreprenori sociali și investitori locali care acționează aproape de firul ierbii, capabili să identifice riscuri și oportunități, puncte tari și puncte slabe la nivelul comunităților pe care le deservesc, și să acționeze asupra acestora pentru a le face să funcționeze cât mai bine în folosul locuitorilor.
Ne așteptăm ca în următorii 15 ani fundațiile comunitare să își păstreze la fel de neobosite curiozitatea, deschiderea către comunitate si determinarea de a genera soluții inovatoare si relevante, permanent racordate la nevoile din comunitate, și astfel să câștige și mai mult capital de încredere din partea membrilor comunității. Cu cât fundațiile comunitare își vor adânci rădăcinile în comunitate, se vor ancora mai bine și vor deveni mai stabile și mai sustenabile, cu atât mai mult vor fi privite ca actori de cursă lungă și vor avea capacitatea să adreseze nevoi din ce în ce mai complexe.
Cine sunt cei care îți dau zi de zi încredere în bine
Ciprian Păiuș: Cei care formează și susțin această mișcare sunt oameni care oferă și au încredere, inițiatori implicați, devotați misiunii și cu o puternică motivație de a schimba în bine orașul în care trăiesc: directori executivi talentați, membri în consilii directoare cu viziune, manageri de granturi și coordonatori de programe pasionați, oameni de fundraising și de comunicare dedicați, finanțatori și susținători generoși.
Întregul ecosistem de intersecții și resurse, de programe de capacitare comunitară și platforme de creștere pe care Fundațiile îl creează, nu ar fi posibil fără cei peste 200 de profesioniști care fac parte din echipele executive și consiliile directoare ale celor 18 Fundații Comunitare din România. Ei oferă încredere și pun în valoare resursele și potențialul local, înțeleg nevoile, iau pulsul și aduc oamenii împreună, cultivă inițiativa civică și susțin leadershipul local.
Ultimii 15 ani ne-au arătat cât de relevantă este această muncă și ne-a întărit ideea de la care a pornit: fiecare comunitate dispune de resurse și de oameni cu aspirații și dorință de a face bine, cărora le pasă de strada, cartierul și orașul în care locuiesc.
