O pandemie, un război și o criză mai târziu este momentul să normalizăm online și emoții precum rușinea, neîncrederea, frustrarea și frica. Să comunicăm asertiv, fără măști, să vorbim despre vulnerabilități psiho-emoționale și chiar boli psihice.
Raluca Tămaș, psiholog și consilier pentru dezvoltare personală comunică online, deschis și autentic, cu oamenii care sunt tot mai interesați să învețe să își gestioneze stresul și anxietatea. Pe Instagram, a strâns o comunitate de persoane curajoase în jurul ei, cu care abordează subiecte precum anxietatea, stresul și posibile somatizări ale acestora.
”Stresul este foarte prezent în viețile noastre și gestionarea lui se face cu un stil de viață sănătos și echilibrat, evitarea sedentarismului și nu în ultimul rând rezolvarea conflictelor emoționale, aici mă refer la partea profesională, personală și copilărie”
Drumul tău către statutul profesional curent
Psihologia este a doua facultate pentru mine, pasiunea pură împreună cu dorința de a ști mai mult despre psihicul uman au ajuns la a crea o nouă meserie. Dorința firească de a da mai departe tot ce am obținut a participat cu siguranță la statutul meu profesional din prezent.
Am ales consilierea în dezvoltare personală, acesta fiind domeniul în care activez, fiind motivată de credința că fiecare dintre noi se poate simți din nou bine, poate scăpa de anxietate, depresie și stres atunci când știe ce să facă și încotro să o ia, cu alte cuvinte să se cunoască personal.
Strategia de comunicare pe Instagram
Da, este adevărat, încerc să fiu acolo pentru fiecare dintre cei interesați de subiectele pe care le dezbat, anxietate, stres, somatizări. Nu am deocamdată o strategie bine pusă la punct, trebuie să recunosc asta, deoarece nu credeam că atât de multă lume va răspunde activ ideilor mele, așa că este în lucru această parte și caut o persoană cu care să colaborez și să mă ajute în acest sens.
Nu mă abat de la a fi autentică, a normaliza idei și preocupări firești de viață, frica, neîmplinirile, rușinea, neiertarea, neîncrederea, mai pe scurt, lipsa împăcării cu sine. Cred cu tărie în sinceritate, în dorința de a rezolva problemele, atunci când apar și în comunicare asertivă și deschisă, cu politețe dar fără măști.
Oamenii din comunitatea ta online
Acum am zâmbit, citind întrebarea asta. Eu cred, dar e doar presupunerea mea, că acești oameni, comunitatea mea online este formată din oameni foarte curajoși, oameni care își dau voie să fie vulnerabili, să-și spună oful și să caute rezolvări pentru problemele lor. Și de cele mai multe ori mă emoționează profund rezultatele lor, faptul că primesc confirmarea că fiecare dintre noi poate obține ce își propune, doar să știe ce are de făcut.
Beneficiile psihoterapiei posibile oricând
La această întrebare pot răspunde doar din scaunul clientului, eu nu fac psihoterapie, dar uneori e absolut necesar, dacă vrem să ne cunoaștem și să ne înțelegem, să ocupăm un loc în cabinetul unui psihoterapeut.
Relația potrivită terapeut-client
Din punctul meu de vedere cel mai important indiciu este relația terapeutică, mai precis să alegem mereu acel om cu care rezonăm. Acum, dacă vorbim de anumite probleme specific, subiectul poate fi detaliat, dar am nădejdea că omul potrivit ne va ajuta să ajungem la cel care e potrivit pentru noi, atunci când problema este in afara ariei lui activitate/specializare.
Cum a evoluat grija față de sănătatea mintală în România
Cred că oamenii au mult mai multă deschidere față de psiholog, cred că își dau seama că nu mai pot face față în anumite situații singuri, ceea ce e foarte natural. Atunci când avem o carie mergem la un medic stomatolog, la fel ar trebui să fie și atunci când avem disconfort psiho-emoțional, să apelăm la un specialist. Mai observ de asemenea că factorii stresori sunt extrem de mulți, atât cei interni, cât și cei interni, deci cumva suntem și forțați să apelăm la specialiști, deoarece nu mai facem față.
Ce lipsește încă în România, la capitolul sănătate mintală
Eu cred că fiecare dintre noi este un pion al societății și mai cred că atunci când ne gândim la propria persoană, să rezolvăm probleme, automat facem ceva pentru societate, pentru ceilalți. Sunt multe de spus legat de acest subiect, dar nu am dreptul și nici pregătirea să exprim opinii.
Raportarea oamenilor la stress, din ce observi în practică
Observ că oamenii nu fac față bine stresului, unii conștientizează, alții încă nu, din păcate. Stresul este foarte prezent în viețile noastre și gestionarea lui se face cu un stil de viață sănătos și echilibrat, evitarea sedentarismului și nu în ultimul rând rezolvarea conflictelor emoționale, aici mă refer la partea profesională, personală și copilărie.
Anxietatea, o suferință tot mai prezentă în societatea contemporană
Frica în sine este un lucru bun, ea ne avertiează că suntem în pericol, dar atunci când vorbim despre anxietate, frica a devenit irațională și ne afectează calitatea vieții.
Cred că în primul rând lipsa autocunoasterii, din punct de vedere psiho-emoțional, multe emotii suprimate si reprimate, plus o sumedenie de factori stresori externi sunt deja prea mult pentru ființa umană contemporană. Astfel corpul "răspunde", "ripostează" prin atacuri de panică sau anxietate.
Somatizările anxietatii în plan fizic sunt în număr de peste 150, dintre care cele mai comune sunt:
- palpitații;
- apetit alimentar scăzut sau crescut;
- indigestii frecvente;
- insomnii;
- crampe sau spasme musculare;
- dureri de cap sau migrene;
- transpirații excesive, amețeli, stare generala de rău;
- constipații sau diaree (nemotivate medical);
- oboseala cronică.
Pentru cei mai mulți dintre noi “relaxarea” e sinonimă cu statul pe canapea în fața televizorului sau practicarea unui hobby. Psihologii se referă însă la un alt tip de relaxare. Este vorba despre un proces în care este stimulat răspunsul natural al corpului de relaxare, adică o stare profundă de liniște, în care ritmul cardiac și frecvența respiratorie sunt încetinite și în care este readus echilibrul în minte și în corp.
Majoritatea persoanelor care se confruntă cu stări de tensiune psihică experimentează și simptome fizice: tensiune musculară, dureri de cap, dureri de spate, încleștarea maxilarului, neliniște, nervozitate. Acestea sunt efectele secundare ale răspunsului de “luptă sau fugi”. În fața unei amenințări sau factor de stres, organismul nostru reacționează prin răspunsul biologic “luptă sau fugi”. Organismul se pregătește să lupte sau să fugă, asta se întâmplă in cazul aparitiei anxietatii:
- o mare parte din sânge va fi concentrat către mușchii mari din corp: brațe, picioare, spate, gât.
- sunt eliberați adrenalina și cortizolul, cunoscuți și ca hormoni ai stresului.
- simțurile devin mult mai acute;
- crește frecvența respiratorie, pentru a oxigena volumul mai mare de sânge care circulă prin organism;
- sunt suspendate temporar sistemele care nu sunt necesare în acest proces (digestiv, reproducător, imunitar).
Şi toate aceste reacții ne sperie şi nu înțelegem ce se întâmplă cu noi. Soluția este în cabinetele specialistilor care ne pot ajuta nu doar sa întelegem si gestionăm aceste simptome, cat si sa identificam cauza/cauzele care le generează.
Recomandări pentru gestionarea stresului
Informație, cât mai multă informație, validată științific, să se cunoască, să știe cine sunt ei de fapt, ce își doresc și ce nu, să trăiască astfel, prin autocunoaștere în acord cu ei. Le mai recomand apoi tehnicile de relaxare cunoscute din psihologie, Relaxare musculară progresivă, Trainingul Autogen-Schultz, tehnici de respirație, mișcare, plimbări alerte și alimentație cât mai sănătoasă.
Cuvântul acestui an pentru tine
Cunoaștere.