[Art & Magic] Ioana Halunga: Orice “greșeală” aș face e parte din compoziție și încerc să o transform în ceva care aparține imaginii. Încerc să adopt aceeași atitudine și-n viață

Pix, cearneală, ”a inspecta”. Puse într-un concept artistic, într-o cercetare a mediului înconjurător au dat naștere unei expoziții de artă care nu s-a vizitat cu limită de vârstă. Copiilor le-au plăcut animațiile și culorile, oamenii mai în vârstă au fost curioși să afle care este treaba cu realitatea augmentată și codurile QR.

Autorul expoziției multimedia, artista Ioana Halunga, a făcut singură toată partea de creație a expoziției Inkspective vernisată recent la Galateca. Am fost curioși să o descoperim și să aflăm care au fost etapele de creație prin care a trecut pentru a-și găsi stilul artistic de acum, ce o preocupă și o inspiră în creație. Am aflat că, atunci când era copil și trebuia să doarmă după-amiază se uita la nori și căuta să îi asemene cu ceva din ceea ce cunoștea. Așa face și astăzi când desenează, începe cu linii și forme și încearcă să vadă a ce arată.

”Urăsc rutina și nu-mi place deloc să stau în casă. Mi se pare că imaginația se menține încercând tot timpul lucruri noi, călătorind, expunându-te la situații în afara zonei de confort, interactionand cu cât mai mulți oameni, cât mai diferiti, consumând cât mai multă informație”

Ioana Halunga a absolvit Istituto Europeo di Design din Milano, a explorat infinitul ilustrând, printre altele, secția Nemuritorul din revista „Știință și tehnică”, dar a realizat și picturi pentru coperți de viniluri sau festivaluri de muzică. Experimentează cu arta tradițională șI, deopotrivă, cu cea digitală, AR, video-mapping și sound design.

Primele încercări artistice

Prin clasa a șasea am început să desenez pe unghii, mult înaintea apariției modei cu floricele și gel, și pe caietele de la școala, din plictiseală. Nu îmi propuneam să desenez ceva anume, ci voiam să văd ce iese din subconstient. Începeam cu cateva liniute si completam cu detalii, incercand să îmi dau seama cu ce începe să semene. Profesorul de matematică, cumva deranjat de faptul că de fiecare dată când trecea pe langă mine mă găsea facand asta (chiar dacă terminasem deja exercițiile date de el) m-a întrebat de ce nu mă duc la școala de artă daca îmi place desenul. Bună întrebare. M-am înscris la Școala Populară de Arte și în liceu am început să îmi petrec după-amiezile acolo, timp de trei ani.

Unde ai expus primele lucrări

Prima expoziție a fost una de fotografie digitală editată, in Irsee, unde am primit o bursă la o școală de vară - Kunstsommer, acum Schwaben Akademie. Publicul a fost încântat, deoarece o parte din ei se regăseau în colecția de portrete prelucrate digital și erau surprinși de rezultat.

Etapele de formare și creație prin care ai trecut

Îmi plăcea să editez poze și video. De asta am crezut că locul meu e la UNATC și m-am mutat în București încă din timpul liceului, să mă pot pregăti. Mi-am trimis CV-ul si portofoliul la diferite reviste și am primit - spre surprinderea mea - un telefon tocmai de la Playboy. Chiar dacă nu am trimis și acolo, cei din trust mi-au văzut lucrările și au considerat că aș putea face ilustrații pentru ei. Ilustrații - nu editare foto, cum credeam eu. Acolo am ilustrat lunar câte un articol de ficțiune - mici părti din romane de diferiți autori. Așa am avut șansa să experimentez cu diferite stiluri de ilustrație, încercând să dezvolt ceva adaptat fiecărui autor și povesti. A fost șansa mea sa îmi construiesc un stil personal care sa mă reprezinte. Câțiva ani mai târziu m-am mutat cu colegii la Știinta si Tehnică, ilustrând lunar secția Nemuritorul. Acolo am ales stilul pe care îl dezvolt și în ziua de azi, care combină desenul tradițional cu arta digitală. Această experiență m-a facut să aleg pană la urma să studiez timp de trei ani designul grafic, primind și o bursa de studiu la Istituto Europeo di Design din Milano. Apoi un alt mod in care am experimentat mult și mi-am dezvoltat stilul și paleta de culori a fost fâcand afișe și video mapping.

Cine te-a influențat și te influențează în prezent în creație

Când eram mică si trebuia să dorm la amiază îmi plăcea să mă uit la nori și să încerc să îmi dau seama cu ce seamănă, așa fac și acum - caut asemănări în modelele de faiantă, crăpături, bălți și tot să desenez și pictez - încep cu câteva linii și forme și încerc să îmi dau seama cu ce seamănă. Nu caut inspirația, deși îmi place să admir și lucrările altora. În liceu și în facultate îmi plăcea să mă uit pe Behance și pe 2photo. Mai târziu am reușit să merg și la diferite festivaluri de artă (la Bienala, Dokumenta, Art Basel, Triennale di Milano, World Expo). Îmi placeau mult experientele imersive. Admiram și decorurile și instalațiile de la festivalurile muzicale (Burning Man, White Sensation, Boom, Ozora, Sunwaves - unde am făcut și video mapping si designul ecranelor la câteva ediții). Cred că toate acestea combinate m-au dezvoltat ca artist.

Am avut noroc și de câțiva mentori buni, care m-au împins să fac mai mult si să cred în mine: domnul profesor Hreniuc de la Școala Populară de Artă din Botoșani, colegul meu Răzvan, art director la Playboy și Știință și Tehnică, Teo Migdalovici de la The Alternative School care m-a crescut si m-a trimis la Cannes Lions și Eurobest, profesorii de la Nicolae Tonitza care mi-au fost aproape în ultimul an de liceu, profesoara mea de design de la Milano, Marina Bonanni care m-a facut sa iubesc si printul și bineînțeles părinții, care m-au lăsat să fac ce vreau in viață și nu m-au obligat să continui cu mate-info până în pânzele albe. Cam de la toți colegii si clienții am avut ceva de învățat.

Forma de artă în care te regăsești acum cel mai bine

Îmi place să învăț lucruri noi - tehnologii, programe pe calculator, orice mi-ar putea întregi viziunea. Jobul de consultant in IT, care îmi place foarte mult, mă ajută să țin pasul cu schimbările rapide în domeniu și să am timp și pentru artă. M-am apucat chiar și de compoziții muzicale pentru a crea și un fundal sonor pentru lucrările mele și a face încă un pas spre a oferi o experiență imersivă. Acum, după ce am făcut prima expoziție personală multimedia la Galateca și o instalație pentru Spotlight, am început să prind gust pentru acest tip de lucrări.

Lucrare din expoziția Inkspective

Cele mai neașteptate reacții ale oamenilor care îți văd lucrările

M-am bucurat să văd că lucrările mele au prins la oameni de toate vârstele - și copiii par atrași de culori și luminite, dar și cei mai în vârstă vor să știe care-i treaba cu realitatea augmentată și să învețe și ei să scaneze codurile QR pentru a vedea animațiile. Cea mai amuzantă reacție a fost cea a unui domn care a venit la vernisaj și a întrebat “Dar câți sunt ei? Câți au făcut asta?” - i s-a răspuns râzând “Ioana” Bineînțeles, cu montatul și instalatul am avut noroc de prieteni buni și nu știu ce m-aș fi făcut fără ei, dar creații artistice au fost ale mele, și doar o mică parte din ce am adunat de-a lungul anilor.

Expoziția Inkspective. Concept și lucrări

Inițial foloseam doar pix și cerneală. De aici INK. L-am combinat cu ”a inspecta”, deoarece îmi place să cercetez mediul înconjurator și a iesit inkspective - o examinare atentă a mediului înconjurător și extragerea formelor, detaliilor sau texturilor pentru a le reordona sub forma unor compoziții cu multiple interpretări, lăsând înțelegerea subiectului la latitudinea privitorului.

Care este cea mai importantă misiune a ta ca artist

Să aduc la o rezolutie cât mai bună imaginea universului interior și să-i fac și pe alții să o vadă și să o trăiască, oferind un moment de calm și evadare din viața agitată de zi cu zi.

Ce te inspiră

Mă inspiră tot. Orice moment și trăire se pot regăsi în desenele mele.

Blocajele

Nu consider că am blocaje, ci doar etape în care îmi umplu timpul cu altceva sau etape în care cresc. Îmi place foarte mult să călătoresc și când fac asta vreau să văd cât mai mult din locul pe care îl vizitez, așa că nu-mi rămâne timp să mai și desenez. Dar e o pauză bună, în care mă încarc cu informație. Am avut și un an în care am lăsat-o mai moale cu desenatul și m-am ocupat de muzică - dar asta doar a completat modul meu de exprimare artistică, deoarece în final le-am împletit.

Rutina de creație

Nu am rutină. Urăsc rutina și nu-mi place deloc să stau în casă. Mi se pare că imaginația se menține încercând tot timpul lucruri noi, călătorind, expunându-te la situații în afara zonei de confort, interactionand cu cât mai mulți oameni, cât mai diferiti, consumând cât mai multă informație.

Învățăturile desenului

Că nimic nu e o greșeală și că totul poate fi transformat. Îmi place să desenez direct cu pixul sau cu cerneală, fără să fac vreo schiță în creion înainte. Orice “greșeală” aș face e parte din compoziție și încerc să o transform în ceva care aparține imaginii. Încerc să adopt aceeași atitudine și-n viață.

Brandul tău online

Sincer, până acum nu m-am ocupat prea mult de promovare. Îmi place mai mult să creez decât să fac postări calculate. Am postat fără vreo strategie până acum. Deși cred că ar trebui să investesc mai mult timp și în așa ceva, pentru a reuși să îmi arăt arta cat mai multor oameni. Am un profil de instagram @inkspective si unul pe soundcloud pentru muzică.

Mai departe

Vreau să îmi dezvolt în continuare stilul, să am parte de noi provocări și să experimentez cu diferite tehnologii (AI, creative coding). Voi lucra la următoarea expoziție.