Pentru mulți tineri si adolescenți este important să găsească un loc unde să poată creeze ce vor ei. Sa aiba spatiu de a fi vazuti si de a creste. Acum 10 ani, festivalul Super a aparut cu aceasta misiune: de a crea un mediu care să dea voce adolescenților. Un safe space, un loc de întâlnire, o platformă de promovare și o sărbătoare anuală a ingeniozității creative, spun Agata Tabacu, Matei Dumitru și Andreea Cristea, participanti la mai multe editii Super.
Ca in fiecare an, cea de-a 10-a ediție Super a avut un program generos: proiecții de film, concerte, o expoziție de artă și lansarea unei antologii de poezie, realizate de adolescenți din toată lumea. Super a crescut organic în 10 ani și s-a transformat în ONG, pentru a continua să susțină comunitatea creatorilor adolescenți pe tot parcursul anului.
Super reuseste sa aduca industria creativa in mainile adolescentilor. Devine mult mai accesibila asa. Mai putin inspaimantatoare. Si presupun ca si pentru noua generatie de creatori Super, ca si pentru noi cei din prima generatie, festivalul si-a pastrat esenta si scopul de a deschide usi adolescentilor pasionati de exprimarea creativa, spune Andreea.
Vorbim în continuare cu Agata, Matei si Andreea despre ce a insemnat Super pentru ei si cum e noua generatie de creatori din România.
Ce inseamna pentru voi Super
Agata: Prima oara când am făcut o animație a fost pentru Super. A fost prima dată când mi-am văzut desenele în mișcare, chiar dacă nu era vreo animație prea complicată. Cineva din echipă mi-a sugerat să fac spotul festivalului. E incredibil cât de mult a contat pentru mine faptul că au crezut că pot face ceva ce nu mai făcusem în viața mea. Super chiar a fost locul în care am simțit că e bine ce fac si să merg cu încredere. Am experimentat diferite tehnici de animație, am avut libertatea să fac orice aveam eu în cap. Presupun că pentru mulți tineri si adolescenți este important să găsească un loc unde să poată creeze ce vor ei. Am participat în cadrul expozițiilor, în competiția de filme documentare, am fost și juriu, deci am trecut prin multe ediții ale festivalului și sunt sigură ca toate momentele astea m-au făcut să rămân aproape de film si de animație.
Andreea: Pentru mine Super reprezinta primul loc public unde m-am simtit safe sa imi expun pasiunea pentru vizual. Aveam cred 14 ani in timpul primei editii. Imi amintesc multi oameni tineri, cu ganduri si vise mari, alergand ocupati, asezand pliante… Era un loc al nostru, al adolescentilor pe care l-as putea numi chiar refugiu. Existenta si deschiderea lui au contat foarte mult pentru ce urma sa fie viitoarea mea cariera. Am mai spus asta, dar tin sa repet, sa-i subliniez importanta in pasiunea mea pentru multidisciplinaritate.
Matei: Am participat pentru prima oară la Super acum șapte ani, atunci când eram în clasa a noua, când m-am înscris ca voluntar la invitația unei prietene. Abia începusem să mă preocup cu fotografia și a fost o decizie de impuls, din curiozitate.
Până în acel moment nu mă gândisem că există adolescenți care fac filme, așa că acea ediție a însemnat pentru mine deschiderea unei mari uși sociale și culturale care m-a ghidat în timpul liceului să îmi pun la treabă rotițele creative și să cunosc o gălăgie de persoane like-minded care îmi sunt acum prieteni apropiați și colegi de breaslă.
După tot timpul trecut de atunci, îmi dau seama că Super a fost pentru mine un turning point care m-a motivat să urmez un parcurs creativ și să știu că pot avea încredere în el. Cred că viața și personalitatea mea de acum sunt în enorm de mare măsură definite de direcția pe care am găsit-o atunci.
Noua generatie de creatori
Andreea: Super reuseste sa aduca industria creativa in mainile adolescentilor. Devine mult mai accesibila asa. Mai putin inspaimantatoare. Si presupun ca si pentru noua generatie de creatori Super, ca si pentru noi cei din prima generatie, festivalul si-a pastrat esenta si scopul de a deschide usi adolescentilor pasionati de exprimarea creativa. Asta indiferent de maturizarea si diferitele forme noi (atelierele spre exemplu) pe care si le-a asumat. Toate se intalnesc in acelasi scop si asta mi se pare foarte valoros.
Matei: Super crează un mediu care dă voce adolescenților și care îi apropie de comunitatea de peers creativi cu care pot colabora. Este atât un safe space, un loc de întâlnire, o platformă de promovare și o sărbătoare anuală a ingeniozității creative teenage.
Agata: Aș spune că e ocazia perfectă pentru a experimenta și a întâlni alți tineri pasionați.
Amprenta Super
Andreea: In primul rand, Super a pornit dintr-o gasca de adolescenti, prieteni sau amici, pentru adolescenti. S-a nascut din niste nevoi regasite, asa cum s-a dovedit in toti anii de existenta a festivalului, in toate generatiile care au urmat.
In schimb, una dintre marile diferente dintre Super si alte festivaluri or Hub-uri creative din Romania, este deschiderea pe care o au catre oameni noi in fiecare an. Cred ca mare parte din evolutia festivalului a pornit din intelegerea organizatorilor, adolescenti si ei la timpul respectiv, ca pentru a te dezvolta ca institutie creativa, nu poti ramane o gasca de 5-10 prieteni toata viata. Trebuie sa iti deschizi usile, geamurile si eventual si acoperisul pentru generatiile noi. De fapt, renunta la pereti cu totul.
Matei: Super a început ca un festival făcut de adolescenți pentru adolescenți. Echipa a fost inițial formată în cea mai mare parte de liceeni care se ocupau de toate aspectele organizării festivalului - cu ocazionalul ajutor la condus duba de la părinții cu permis.
Sentimentul că suntem noi între noi și că reușim să întreținem mașinăria fără să fim împinși de la spate de organizatori adulți m-a învățat că am puterea să fac și să schimb cu mâinile mele și m-a încurajat să iau inițiativă în liceul și în cercurile mele.
Agata: Diversitatea atelierelor și evenimentelor. Concerte, ateliere de film, poezie, expoziții, și sunt doar câteva dintre lucrurile pe care le poate face un adolescent la Super. Îmi este greu să țin pasul având în vedere câte evenimente au loc în cadrul ONG-ului pe tot parcursul anului.
Prejudecatile vizavi de adolescenti
Agata: Cât am fost în liceu am simțit că munca mea nu era luată în serios pentru că eram mică. De multe ori am avut senzația că adulții nu înțeleg ce înseamnă pentru un adolescent să își prezinte munca în fața a zeci de oameni, fie la o proiecție, fie la o expoziție sau concert. Cât de important este să existe evenimente ca Super! Adolescenții au nevoie de îndrumare din partea oamenilor din domeniu, de un loc unde să își poată expună creațiile în fața altor tineri. Poate nu aș fi ajuns să fac animație dacă nu era Super.
Andreea: Prejudecatile pe care le-am intalnit in tara ca tanara creatoare, gravitau in jurul frustrarilor si/sau neimplinirilor celor care, in teorie, “trebuiau” sa ma ghideze spre industrie. Asta si preconceptia ca daca nu reusesti devreme ca artist, “ce o sa faci, o sa ajungi sa predai arta?” De parca asta venea ca un fel de pedeapsa a vreunei neimpliniri. Cred ca fix preconceptia asta are o mare, mare vina pentru ce se intampla in liceele si uneori si facultatile de arta din Romania la nivel educational. In Anglia, unde am studiat, m-am lovit de o alta realitate. Profesorii pe care i-am avut in timpul facultatii erau mai mandrii ca lucrau cu noi decat de reusitele lor profesionale.
Matei: Adolescenții sunt mai capabili și dedicați inițiativelor care îi pasionează decât cred unele persoane adulte. Făcând filme în liceu m-am întâlnit mult cu impresia “a, stai, tu chiar te iei în serios cu chestia asta?”. Prejudecățile nu mai sunt o problemă odată ce te pui în acțiune, dar sentimentul că oamenii nu cred în tine poate fi un obstacol destul de mare și descurajator pe care trebuie să îl depășești la început.
Cred în importanța celor care încurajează adolescenții să se simtă empowered să își pună ideile în aplicare.
Noua generatie de adolescenti
Andreea: Asta nu o pot spune eu. Cred ca cel mai bine ii intrebati pe ei. Sunt chiar acolo, cel mai probabil asteptand sa-si impartaseasca povestile.
Matei: Cred că adolescenții sunt plini de pasiune și de energia să o folosească. Pentru mine, frumusețea anilor de liceu a fost că mi-au acordat timpul să mă descopăr, să visez și să-mi pun în aplicare ideile împreună cu cei din jurul meu.
Adolescenții sunt diverși și creativi. Cred că lucrurile astea sunt valabile indiferent de generație. Sunt fericit că devine din ce în ce mai ușor pentru liceeni să își descopere pasiunile, să experimenteze și să aleagă alternative la traseele convenționale de carieră doctor-avocat-popă - sau să și le aleagă în mod asumat, după propriile interese.
Agata: Nu știu cât este de diferită noua generație de adolescenți față de generația mea. Acum patru ani a fost ultima oară când am făcut parte din festival ca participant. Dar am continuat să lucrez la spotul festivalului și la statuete. Din exterior pare că adolescenții au nevoie, așa cum am avut și eu nevoie cu patru ani în urmă, de oportunități care să îi ajute să își dezvolte proiectele și ideile, așa cum este Super.
Arta tinerilor
Matei: Mă bucur să văd că adolescenții nu ezită să adopte medii noi, alternative în lucrări, dar cred că în esență arta adolescenților este personală, sinceră, liberă și nerestrânsă indiferent de mijloacele prin care este extrasă.
Agata: Îmi aduc aminte că am fost anul trecut la proiecții, și la competiție, și la videopoeme, și am observat că adolescenții erau foarte ambițioși cu proiectele lor. Am rămas surprinsă de curajul cu care au făcut filmele. Am văzut scurtmetraje montate minunat, efecte speciale, povești super puternice, chiar voiam să îi cunosc pe cei care le-au făcut.
Andreea: Din ce vad, este mult mai mindful si mai bazata pe realitate si activism. Si ma bucura foarte tare asta. Generatiile noi de adolescenti creatori pe care ii urmaresc sunt constienti de valorile si implicatiile politice a lucrurilor pe care le creaza sau studiaza. Probabil vor exista niste voci, cateva generatii peste a mea, care se vor plange ca nu mai creaza lumea arta “libera”…haha.
