„Orice clădire poate fi folosită. Nu există stare în care să poți spune «Da, trebuie să o abandonăm, trebuie să renunțăm la ea pentru că nu mai poate fi folosită», nu există așa ceva. Există întotdeauna soluția potrivită de intervenție, de transformare și, bineînțeles, de găsire a unei utilități contemporane, actuale, potrivite”, subliniază Ștefan Bâlici, președinte al Ordinului Arhitecților din România(OAR), în cel mai ascultat podcast cultural românesc, Cronicari Digitali.
„Poate că nu mai e utilizabilă clădirea pentru scopul pentru care a fost gândită inițial, dar asta nu înseamnă că nu-i putem gândi alte utilizări, și, de fapt, cred că ăsta e un mesaj important fiindcă patrimoniul cultural, în ciuda aparențelor, are o mare flexibilitate.
Patrimoniul construit, clădirile istorice, suportă foarte multe transformări și suportă adaptare la viața pe care o ducem noi astăzi.
Percepția asta a unei abordări doar restrictive și rigide e o percepție falsă, nu e chiar așa. De fapt, tocmai asta este una dintre mizele acestui lucru cu patrimoniul – faptul că poate să ofere cadru pentru activitățile actuale într-un mod cu totul inedit.”, punctează Ștefan Bâlici, în discuția cu jurnalista Diana Popescu, în podcastul Cronicari Digitali.
Președintele OAR a deschis în cadrul Cronicari Digitali seria de interviuri „Cine ascultă o casă”. Săptămânal, proprietari, arhitecți și manageri culturali spun povestea celor care au ascultat de clădiri și au reușit să le pună în valoare, cu accent pe provocările întâmpinate, reactiile comunității, dar și pașii parcursi. Această serie de interviuri este susținută de Ordinul Arhitecților din România, prin Timbrul de Arhitectură.
Podcastul Cronicari Digitali, realizat de Zaga Brand și Asociația Human Made Art (HUMART), este disponibil pe toate platformele de streaming audio, dar și pe cronicaridigitali.ro/podcast. Noi episoade sunt lansate în fiecare joi și vineri.
Ștefan Bâlici a vorbit și despre cum se ia decizia salvării unui imobil, cum poate fi explicat patrimoniul architectural noilor generații, dar și despre importanța integrării în comunitate a unui imobil după ce el a fost reabilitat.
Întrebat cum se ia decizia salvării unui imobil, Ștefan Bâlici a făcut o paralelă cu perioada pandemică și alegerile delicate din ultimii doi ani.
„Întrebarea asta e grea pentru că, sigur, răspunsul care ar veni la îndemână ar fi că salvăm tot. Da, așa ar fi frumos, să salvăm tot ceea ce are valoare, dar mi-e teamă că nu suntem în situația să putem face acest lucru.
Cred că e destul de clar pentru toată lumea și aș face o comparație pentru că o avem acum cu toții la îndemână.
În urmă cu un an jumătate – doi, la apogeul pandemiei, sistemul medical ajunsese într-o stare atât de critică de suprasolicitare încât se punea problema, poate că nu la noi, dar poate în alte țări chiar s-a pus – pe cine salvăm întâi sau cum triem? Și era vorba de oameni, evident viața unor oameni.
Sigur că, dacă vorbim de clădiri, nu e atât de tragic, dar de fapt este și suntem exact într-un asemenea scenariu în care trebuie să ne gândim pe cine salvăm, ce salvăm mai întâi și cum.
Selecția asta cred că trebuie făcută și prin perspectiva viabilității unui proiect, pentru că poți să-ți dorești uneori să salvezi ceva care e valoros pentru tine, pentru un grup de oameni, pentru o comunitate, dar să nu existe perspectiva ca acel loc, acea clădire, acel spațiu să poată fi întreținut și în continuare și, ca atare, efortul să nu merite, pentru că, dacă facem un efort și investim resurse pentru ca în doar câțiva ani să ajungem în același punct din care am plecat, cred că nu e bine.
E clar că va fi o risipă de resurse care și așa sunt insuficiente. Deci, da, trebuie stabilit ce și de cum răspundem la întrebarea asta, depinde și de cine întreabă, pentru că, despre patrimoniu putem vorbi și din perspectiva asta din care se vorbește de cele mai multe ori, în care statul ar fi unicul actor de la care se așteaptă totul și care nu face aproape nimic sau, în orice caz, mult prea puțin, dar e clar că e o fundătură.
E clar că trebuie și alte perspective și aici ajungem la comunități. Cred că numai de aici poate veni răspunsul la toate întrebările pe care ni le punem și noi, pentru că patrimoniul nu are niciun sens dacă nu e apreciat de cineva, de un grup de receptori, practic de comunități, altfel e o chestiune strict privată. Dacă eu, pentru propria mea plăcere profesională, intelectuală, estetică, decid să fac ceva pentru a salva un monument, e o chestiune strict privată, personală. Asta nu interesează în discuția generală.
În discuția generală însă, interesează atunci când un grup de oameni sau mai multe comunități întâi și întâi stabilesc că apreciază anumite lucruri pentru anumite calități pe care le au, și după aceea decid să acționeze pentru a le păstra.
Ăsta este mecanismul durabil al patrimoniului, care la noi se construiește acum încet pentru că o lipsă a societății civile timp de 50 de ani nu poate fi recuperată așa, imediat. Societatea civilă se construiește greu și de aceea, dacă ne comparăm cu alte state din Occident, unde există continuitate de sute de ani în acțiunea aceasta prin care comunitățile își recunosc patrimoniul, îl învestesc cu valori și apoi îl protejează, nu putem noi să recuperăm în 30 de ani toată această construcție de durată care există în alte părți. Deja apare societatea civilă din țară tot mai prezentă în diferite puncte din domeniul acesta al patrimoniului construit. Trebuie doar să ne gândim la ultimele premii europene ale patrimoniului cultural, la ultimele ediții, în care România a fost premiată datorită acțiunii unor asociații și unor fundații. Deci, da, societatea civilă este responsabilă pentru reușitele pe care le cunoaștem și care ne inspiră, doar că față de necesitatea, de nevoia de intervenție din țară, încă suntem prea puțini”.
Podcastul Cronicari Digitali este susținut de Raiffeisen Bank România și de Electrolux România. Partenerii proiectului sunt convinși că, prin accesul la educație, cultură și tehnologie, putem deveni cea mai bună versiune a noastră.
Realizat de agenția Zaga Brand și Asociația Human Made Art (HUMART), podcastul Cronicari Digitali este în prezent cel mai popular produs cultural din Apple Podcasts atât în România cât și în mai multe țări unde trăiesc comunități importante de români. În secțiunea Travel, podcastul Cronicari Digitali este pe prima poziție în România.
Interviul complet poate fi ascultat în primul episod Cronicari Digitali din sezonul VI:
