Istoria de 20 de ani a Galei Societății Civile, în contextul sărbătoririi recente a 100 de ani de România, înseamnă foarte mult pentru dezvoltarea noastră civică și socială, arată Andrei Borțun, CEO The Institute, și Ana Murray, Director Ashoka România. Anul acesta, GSC în parteneriat cu Ashoka Romania a introdus în structura competiției Premiile pentru Impact Social, care aduc recunoaștere în mod special organizațiilor care au un impact social real și produc schimbări în termen mediu și lung asupra bunăstării unei populații.
”Cred că orice societate are nevoie de tradiții, dar nu mă refer acum la suma unor obiceiuri, ci la organizații, proiecte, instituții care au unul și același rol pe termen lung, asumându-și obiective valoroase pentru comunități, orașe. Dacă ne imaginăm că statul unitar român a împlinit de curând 100 de ani, 20 de ani de GSC înseamnă foarte mult”, spune Andrei Borțun.
Gala Societăţii Civile are loc pe 28 septembrie, de la 19:30, la Ateneul Roman si va fi moderata de Răzvan Exarhu. Pentru participarea la festivitatea de premiere a Galei Societății Civile din acest an este necesară completarea formularului online.
146 de iniţiative, respectiv 110 proiecte, 15 programe și 21 de campanii de comunicare au fost înscrise anul acesta, iar proiectele au fost jurizate de 55 de specialişti în implementarea și evaluarea proiectelor, cercetători, sociologi, jurnaliști, lideri și formatori de opinie ai societății civile și ai sectorului non-profit, la care se adaugă reprezentanți ai sectorului privat.
Povestim în rândurile următoate cu Andrei Borțun, CEO The Institute, și Ana Murray, Director Ashoka România, despre cum se antrenează civismul în România și care sunt resorturile de dezvoltare ale societății civile în 2022:
Ce înseamnă, în 2022, societatea civilă din România
Andrei: Cred că societatea civilă „organizată” (fundații, asociații, grupuri de inițiativă civică) este în cea mai bună formulă din istoria României. Și cred că societatea, în general, nu percepe plenar rolul imens pe care acest sector îl are în modernizarea acestei țări.
Cred că societatea civila „neorganizată” (suma cetățenilor țării, a locuitorilor unui sat sau oraș, profesioniștii unei aceleiași bresle etc.) mai are foarte mult de asimilat, mai are multă nevoie de schimbare. Dar și la acest capitol stăm mult mai bine decât acum 10 sau 100 de ani, iar acest lucru se datorează grupurilor de inițiativă civică, generațiilor foarte tinere care au mai puține reflexe neconstructive și valori și vocative din ce în ce mai europene.
Pasul important care rămâne de făcut este ca autoritățile publice să conștientizeze potențialul imens pe care îl are colaborarea cu oameni și organizații din societatea civilă, să își propună să folosească această resursă și nu să o vadă ca pe o temă „de bifat” sau să creadă că acest sector trebuie AJUTAT – acest sector trebuie FOLOSIT.
Tradiția Galei Societății Civile
Andrei: Cred că orice societate are nevoie de tradiții, dar nu mă refer acum la suma unor obiceiuri, ci la organizații, proiecte, instituții care au unul și același rol pe termen lung, asumându-și obiective valoroase pentru comunități, orașe.
Dacă ne imaginăm că statul unitar român a împlinit de curând 100 de ani, 20 de ani de GSC înseamnă foarte mult.
Iar dacă GSC se definește și ca un proiect care promovează excelența din jurul unor atribute care nu sunt chiar specifice societății românești, respectiv cel al colaborării, al implicării civice, al binelui comun, al obiectivelor pe termen mediu și lung, pot să cred că revenirea pe termen lung, an de an, asupra acestor teme, nu poate fi decât un demers necesar și modernizator.
Parteneriatul Ashoka x GSC
Andrei: Cu echipa Ashoka ne știm de mult timp. La organizația Ashoka ne uităm cu respect încă de când s-a născut și în România. Colaborarea din jurul GSC s-a născut din instinctul pe care îl are, în general, echipa The Institute, cel al colaborării și parteneriatului.
Pentru că ajungem, iată, la ediția 20, ne-am pus întrebări despre care ar trebui sa fie rolul GSC în următorii 20 de ani. Am ajuns la două răspunsuri:
În primul rând, vom încerca să vorbim cât mai mult cu generațiile tinere și foarte tinere, dar și să le implicăm în aria de preocupări a Galei Societății Civile. Iar acest demers va fi susținut și de echipa și proiectul ASAP România.
În al doilea rând, vom căuta și vom promova, prin formatul GSC, proiectele și organizațiile care caută să genereze schimbări sistemice în societate, pe termen mediu și lung, prin colaborare interdisciplinară și dialog. Iar în acest demers nu puteam avea un partener mai bun decât Ashoka.
La nivel de proiecte, am început în anul 2021 cu Premiul pentru Impact Social, acordat de un juriu special, format din membri ai comunității Ashoka, unei organizații participante în cadrul competiției. Premiul a mers către Fundația Progress pentru proiectul Code Kids – Copiii fac coding în bibliotecile publice, acesta fiind evaluat ca având cel mai accelerat mod de a produce schimbări sistemice sustenabile.
Apoi am continuat cu un masterclass pentru câștigătorii GSC – Impact Academy (IA), în cadrul căruia organizațiile s-au concentrat asupra modului în care pot urma în activitățile lor o abordare orientată spre impact sistemic.
Povestea Premiilor pentru Impact Social
Andrei: În 2022 am consolidat colaborarea cu Ashoka și am introdus în structura competiției Premiile pentru Impact Social, prin care ne propunem să recunoaștem în mod special organizațiile care, prin proiectele lor, au un impact social real, produc schimbări în termen mediu și lung asupra bunăstării unei populații.
Și anul acesta, câștigătorii GSC vor beneficia de acces la masterclass-ul Impact Academy, ce își propune să evidențieze importanța trecerii de la heropreneurship (antreprenoriatul eroic) către acțiunea colectivă prin dezvoltarea de relații și încercarea de a găsi soluții pentru cauzele problemelor sociale și nu pentru manifestările lor, pornind de la modul în care privim și măsurăm impactul.
Cum se acordă aceste premii
Andrei: Top 5 proiecte cel mai bine notate în urma primei etape de jurizare, înscrise în categoria A, au șansa să obțină Premiul pentru Impact Social în interiorul secțiunii în care sunt înscrise. Și anul acesta, Premiile pentru Impact Social sunt acordate de un juriu special format din: Ana Murray – Director Ashoka România, Denise Matu – Fundraising Coordinator la A.R.T. Fusion, Diana Berceanu – Director Programe Filantropie și Implicare Civică în cadrul Fundației Româno-Americane (RAF), Eugen Vaida – Director Executiv pentru România al The Prince’s Foundation și Ashoka Fellow, Ovidiu Ana – Director Executiv Fundația Orange.
Proiectele au fost evaluate pe baza a patru criterii: relevanță, rezultate, durabilitate și nou introdusul criteriu – Nivelul de impact și potențialul de impact.
În juriul Premiilor pentru Impact Social
Ana: Am plecat și anul acesta de la premisa că, prin colaborare, empatie și lucru în echipe flexibile, putem accelera schimbările sistemice de care avem nevoie din societate. Am văzut din nou proiecte și organizații cu un potențial imens; în primul rând prin diversitatea abordărilor, care au atras și mobilizat foarte multe resurse, însă care încă nu au dezvoltată o gândire strategică care, pe termen lung, să ajungă și la impact sistemic. Misiunea noastră a fost, mai degrabă, a înțelegerii de ce organizațiile nu văd, sau mai bine zis, cum prevăd și următorul pas, ca proiectele lor să fie cu impact social sistemic, dincolo de grupurile țintă bine definite.
Criteriile cele mai importante
Ana: La fel ca anul trecut, am punctat organizațiile ale căror proiecte au fost evaluate ca având cel mai accelerat mod de a produce schimbări sistemice sustenabile, alături de criterii legate de relevanță, obiective atinse, durabilitate și nivelul de schimbare socială atins. Am citit multe proiecte frumoase, făcute cu foarte multă pasiune, însă care țin într-un fel captiv și dependent de ele impactul social pe care îl au, transformând astfel, din păcate, impactul social pe care îl au în rezultate de proiect și de activități. Aceste proiecte ne-au dat de gândit și nouă ca organizație din perspectiva unor noi training-uri pe impact social, colaborare, impact colectiv și înțelegerea dimensiunilor de schimbare sistemică sustenabilă, nu doar rezolvarea punctuală a unei nevoi, care de cele mai multe ori, durează exact cât finanțarea proiectului există.
Cum se poate măsura impactul social
Ana: Pe scurt, impactul social înseamnă capacitatea de a crea schimbare sistemică, fie la nivel de legislație, societate, fie în relațiile de putere și decizie, dar și capacitatea de a înțelege problemele de la firul ierbii, astfel încât să rezulte soluții viabile.
În evaluarea proiectelor, am luat în considerare trei niveluri de impact: nivelul beneficiarilor, al domeniului de intervenție și al societății. Tot în sfera evaluării impactului social avem și dimensiunile serviciilor directe (proiectul a adresat nevoile speciale ale unui grup/ unui individ dintr-o comunitate restrânsă), serviciilor directe extinse (proiectul a adresat nevoile unui grup țintă la nivel regional sau chiar național), și schimbare sistemică sau de mentalitate (proiectul a adus schimbari mari la nivel de politici publice/ legislație sau a schimbat status quo-ul unui domeniu de intervenție; a dus la schimbarea unei paradigme societale).
Concluzii, descoperiri
Ana: Mi-aș fi dorit ca mai multe organizații să aplice, să existe o diversitate și mai mare, pentru că știm că în sector se întâmplă lucruri extraordinare. M-am bucurat să văd multe idei și proiecte din partea tinerilor, sau care adresează probleme ale tinerilor. Am descoperit multă creativitate, dar și reziliență în fața multor incertitudini din partea altor organizații. Până la urmă, toate proiectele înscrise reflectă extrem de multă umanitate, speranță, anduranță și creativitate la nivelul fiecărui om care, în fiecare zi, pune umărul la o societate mai bună, ceea ce pe noi ca observatori din afară ne face cu adevărat umili.
Cred că mai avem foarte multă treabă de făcut, atât noi, ca organizație cu principal obiectiv promovarea și diseminarea informațiilor, proiectelor și proceselor din sfera impactului social colectiv, cât și societatea civilă, care ar trebui să ajungă la maturitatea de a crea proiecte cu obiective clare de durabilitate si colaborare, dar și alte relații de putere: atât cu autoritățile publice, cât și cu partenerii privați, ca apoi să construiască pe dimensiunea sustenabilității sistemice. Încă lucrăm la acordarea încrederii în ceilalți, alte organizații, parteneri și sperăm ca împreună să schimbăm această paradigmă.
De ce e nevoie pentru a antrena civismul în România
Ana: În primul rând, de empatie și de înțelegerea față de ceilalți. Civismul este un exercițiu de echipă, dar dacă este practicat singular, ar putea duce la dezechilibre majore ori în sfera radicalismului, ori în pierderea energiei și credinței că se pot schimba lucruri. Durează să găsești oamenii și echipa cu care să practici civismul, însă atunci când se întâmplă, este magic! Cel mai frumos exemplu este dat de grupurile de inițiativă care au început să apară peste tot în țară, să conteste și să încerce să rezolve probleme punctuale ale unei comunități mici – strada, cartierul, pasiunea pentru un anumit domeniu.
De aceea, avem nevoie de foarte multă empatie ca să înțelegem de unde vine fiecare dintre noi și cu ce bagaj, ca să putem să-i oferim „antrenamentul” potrivit. Iar în România actuală, la începutul anului am avut parte de cel mai frumos exercițiu de civism, fundamentat pe foarte multă empatie: grija și mobilizarea pentru refugiații ucraineni peste tot pe teritoriul țării, nu doar la granițe sau în capitală. Sper doar să îl putem replica și pentru situații mai fericite, unde contează la fel de mult să se simtă că suntem împreună, iar în această formulă, noi reprezentăm societatea. Și cum spunea foarte bine Elena Calistru, Ashoka Fellow: „civismul este un maraton, nu un sprint”. Ne antrenăm zilnic mușchii pentru a exersa puțin câte puțin și apoi creăm fiecare dintre noi separat și împreună o societate echitabilă.
