[Minte & suflet] Livia Căciuloiu: În România, în prezent, psihoterapia este resimțită de multe persoane că fiind un serviciu de lux

Influența pozitivă a rețelelor de socializare se vede în accesul rapid la informație, stabilirea cu ușurință a unor contacte noi și împărtășirea experiențelor în interiorul unei comunități. Psihoterapeutul Livia Căciuloiu ne reamintește, totuși, că relațiile tind să devină superficiale și informațiile manipulatoare, dacă rămânem conectați și activi doar online. Mai mult, consumul excesiv de conținut în social media poate duce la creșterea stresului, instalarea unor simptome anxioase și despresive, insomnie și stimă de sine scăzută.

Rămânând în zona stresului, care a căpătat forme diverse în viața omului modern, Livia spune că este important să dobândim abilități de autoreglare și gestionare a provocărilor cu care ne întâlnim, invariabil.

”De cele mai multe ori, persoanele își doresc să nu mai simtă, să dispară, să “scape” de trăirile neplăcute. Ceea ce putem face, în mod realist și sănătos în terapie, este nu să ne amorțim emoțional, ci să ne dezvoltăm resurse și abilitați de lucru cu trăirile neplăcute, așa încât ele să nu ne copleșească”

Livia Căciuloiu este psiholog și psihoterapeut format în tratamentul traumei psihice, acreditată în EMDR (Eye Movement Desensitisation and Reprocessing) și psihotraumă. În cele ce urmează, vorbim mai multe despre beneficiile psihoterapiei și aflăm cum putem ajunge la starea de echilibru psihic.

Călătoria către psihoterapie

Sunt o persoană curioasă, pragmatică și analitică și am fost dintotdeauna atrasă de felul în care funcționează psihicul uman, mai ales de cum ne putem reechilibra după provocări majore. Odată cu adolescența și propriile încercări, mi-am schimbat focusul de la curiozitățile generale la întrebări arzătoare, despre cum putem totuși schimba ceea ce s-a creat deja în interiorul nostru. Așa încât mi-a devenit clar că voi studia psihologia, în ciuda științelor exacte pe care le aprofundasem până atunci.

Când m-am licențiat în psihologie și științele educației aveam deja 5 ani de experiență practică din voluntariat în domeniu, așa încât mi-a fost ușor să mă orientez spre tipurile de problematici cu care îmi doream să lucrez și am ales că prima formare psihoterapia experientiala, în 2008.

În timp am intrat în contact cu situații din ce în ce mai complexe și dificile și a apărut nevoia să îmi diversific instrumentele de lucru, așa încât mi-am continuat formarea cu diferite specializări în domeniul psihoterapiei traumei, în țară și în străinătate.

Alte tehnnici pe care le integrezi în practica ta

Experiența m-a învățat că unele procese de psihoterapie sunt limitate de terapia verbală, așa încât m-am orientat spre metode validate științific pentru eficiența și eficacitatea lor, așa cum este terapia EMDR (Eye Movement Desensitisation and Reprocessing), pentru care am urmat un stagiu de formare în Londra. În prezent integrez în practica mea atât tehnici și metode din psihoterapia experientiala cât și lucrul cu EMDR și Teoria psihotraumei orientate spre identitate (IoPT) dezvoltată de către prof. Franz Ruppert, cu aplicabilitate terapeutică prin intermediul Metodei intenției (sau constelațiile intenției, după denumirea sa din trecut) pentru care sunt acreditată internațional.

Cum ajung oamenii în cabinetul tău

Cel mai des oamenii ajung la mine prin recomandări directe și în urma scurtelor mesaje pe care le transmit video și în scris. Strategia mea, ca să zic așa, a fost dintotdeauna de a comunica firesc, clar și în acord cu cine sunt eu cu adevărat, așa cum comunic cu un om când stăm față în față. Compatibilitatea cu psihoterapeutul este extrem de importantă pentru succesul terapiei, așa încât urmăresc întotdeauna ca ceea ce transmit să mă reprezinte complet, inclusiv în imperfecțiunea mea.

Lucrul cu un psihoterapeut

Înainte de toate este important de știut că lucrul cu un psihoterapeut poate lua forme foarte diferite, în funcție de orientarea teoretică și de specializările sale. Cu toate acestea, sunt anumite principii comune pe care o asemenea colaborare este obligată să le respecte, așa cum sunt, spre exemplu, cele menționate în codul de deontologie profesională.

În perspectiva mea, lucrul cu un psihoterapeut presupune, în primul rând, o colaborare cu un specialist care simți că te înțelege și care simți că este interesat de binele tău real, în scopul de a susține construcția obiectivelor pe care tu le ai pentru tine, în cel mai scurt timp. Aplicativ, asta ar presupune poate ca în unele ședințe să discutați mai mult, în unele ședințe poți afla informații despre funcționarea psihicului și să îți înțelegi anumite reacții automate, poate în altele să fii implicat în diferite provocări experientiale sau să lucrezi cu alte tehnici specifice.

În opinia mea, lucrul cu un psihoterapeut competent nu este ceva magic, ceva ce “ți se întâmplă”, ci în timpul ședințelor, fară excepție, toate acțiunile întreprinse sunt agreate și focusate spre un scop pe care îl cunoști și care contribuie la obiectivul general al procesului tău terapeutic.

Relația potrivită terapeut-client

Poate una dintre cele mai mari provocări într-un proces de psihoterapie este acela de a aduce și păstra relația terapeutică într-o zonă sănătoasă, întrucât acesta este spațiul în care sunt aduse în permanență proiecțiile, transferurile și contratransferurile.

Într-o relație terapeutică sănătoasă aș spune că ambele persoane sunt egal importante și colaborează din baza rolurilor pe care le au pentru atingerea scopului clientului.

În perspectiva mea, cele mai importante repere care ne spun că avem premisele pentru o relație terapeutică sănătoasă ar fi: să simțim încredere în terapeut- așa încât ne simțim liberi să împărtășim fără teama de a fi judecați, să ne simțim acceptați așa cum suntem, să existe o colaborare permanentă pentru obiectivele cu care intrăm în terapie.

Importanța compatibilității

Compatibilitatea cu psihoterapeutul este foarte importantă, așa încât pentru a ști dacă am găsit terapeutul potrivit este important să fim atenți la cum ne simțim în prezența lui sau a ei: ne simțim confortabil? Acceptați? Simțim empatie din partea terapeutului atunci când împărtășim o emoție? Îl simțim interesat de ceea ce împărtășim? Simțim că ne poate ajuta? Ne oferă un ghidaj potrivit? Este deschis să audă feedback-ul nostru? În plus, poate fi important să aflăm care este abordarea pe care ar propune-o pentru problematica noastră, așa încât să evaluăm dacă este un plan potrivit pentru noi sau dacă avem nevoie de altceva.

Beneficii ale psihoterapiei posibile oricând, nu doar într-o criză

În situații de criză și după perioade extrem de intense emoțional, procesul de psihoterapie arată complet diferit față de acela demarat în perioade liniștite, în care avem resurse și disponibilitate pentru schimbare. În fapt, studiile (Lambert, 1996) arată că succesul procesului de terapie depinde într-o măsură covârșitoare (40%) de resursele clientului și de factorii extraterapeutici. Dacă în unele situații, așadar, prioritatea ar fi stabilizarea, reechilibrarea, identificarea sau construirea de resurse pentru a gestiona criza, în alte situații obiectivele și beneficiile psihoterapiei pot să acopere cu ușurință creșterea încrederii în sine, înțelegerea de sine, clarificarea propriei identități, dezvoltarea autocompasiunii sau clarificarea și însănătoșirea relațiilor.

Grija față de minte și suflet

În ultimii ani am observat o deschidere din ce în ce mai mare a oamenilor pentru informare și autoîngrijire. Informatile sunt acum mult mai accesibile, mulțumită unui efort colectiv de psihoinformare, iar faptul că apar testimoniale ale diverșilor formatori de opinie cu siguranță normalizează și promovează ideea de grija pentru minte și emoție. Cu toate acestea, este încă loc pentru clarificarea și delimitarea intervenției psihoterapeutice de procedeele neștiințifice, care țin mai degrabă de zona de spiritualitate, ritual sau superstiție.

Starea de echilibru

Dacă vorbim despre echilibru psihic, vom privi spre coerența dintre emoțiile, gândurile și reacțiile corpului nostru și spre felul în care ne autoreglăm pe toate aceste niveluri atunci când apare o emoție puternică. În perspectiva mea, suntem în echilibru- sau într-o stare de sănătate- atunci când avem suficiente resurse interne (avem cu ce) și capacități formate (avem cum) să gestionăm propriile reacții care apar la ceea ce vine din mediul exterior. Acesta este, în fapt, unul dintre obiectivele de bază ale psihoterapiei, autoreglarea: să dobândim capacități pentru a construi sau folosi resurse personale pentru a gestiona provocările care apar în mediu. Odată ce învățam să lucrăm cu aceste repere interne, rămânem în control, în siguranță și departe de o experiență traumatică.

Gestionarea stresului

Situațiile sunt foarte particulare, însă mai mult decât oricând acum stresul este prezent în viețile și în obiectivele pe care le aud în cabinet. De cele mai multe ori, persoanele își doresc să nu mai simtă, să dispară, să “scape” de trăirile neplăcute. Însă așa cum menționam mai sus, ceea ce putem face, în mod realist și sănătos în terapie, este nu să ne amorțim emoțional, ci să ne dezvoltăm resurse și abilitați de lucru cu trăirile neplăcute, așa încât ele să nu ne copleșească.

Activi online, fără consecințe mari asupra comportamentului și emoțiilor

Este dificil să ne repozitionăm în relația cu social media, mai ales dacă a existat o investiție mare de timp și emoție în conținutul pe care îl consumăm. În primul rând este important să înțelegem tipul de relație pe care o avem cu social media, și anume dacă vorbim despre un comportament adictiv sau nu. Dacă suntem în prima situație, este bine să știm că procesul de restabilire a controlului poate fi mai îndelungat și că vom avea nevoie de un psihoterapeut alături de noi. Dacă ne aflăm în situația fericită în care nu suntem într-o relație de dependență, putem încerca o serie de pasi concreți, conștienți. O variantă ar fi poate să ne clarificăm scopul cu care folosim social media și să atribuim din start un număr aproximativ de minute pe care dorim să le investim. Orice schimbare făcută cu blândețe și răbdare are mari șanse să rămână în viață noastră, așa încât cu siguranță putem recăpăta controlul și în această zonă.

Influența rețelelor de socializare

Influența pozitivă a rețelelor de socializare este evidentă: avem acces rapid la informație, putem intra în contact ușor, putem împărtăși experiențe și putem fi creativi împreună. În mod cert, relațiile ajung să fie rapid superficiale, informațiile să fie false sau manipulatoare, iar vizualul să dicteze cât de plăcuți și acceptabili suntem- sau putem fi- pentru alții. Sunt multiple studii care asociază utilizarea prelungită a rețelelor de socializare cu dezvoltarea simptomelor anxioase și depresive, cu insomnia sau stima de sine scăzută. Iar cu cât supraexpunerea se întâmplă într-o etapă de vârstă mai timpurie, cu atât impactul este mai grav.

Sănătatea mintală în România

Cred că accesabilizarea serviciilor de sănătate mintala pentru toate categoriile sociale, cel puțin prin decontarea lor parțială, ar aduce beneficii majore în lanț, în primul rând prin efectul preventiv pe care l-ar avea în dezvoltarea simptomelor complexe. Persoanele ar putea simți în mod direct impactul lucrului cu un specialist asupra stării lor de bine și a relațiilor lor și ar avea siguranța faptului că pot apela un specialist fără povara costurilor serviciilor și ar putea aborda fiecare provocare pe măsură ce apare.

În perspectiva mea, în România, în prezent, psihoterapia este resimțită de multe persoane că fiind un serviciu de lux, la care mulți apelează atunci când deja impactul crizei personale afectează major multiple planuri.

Recomandări pentru menținerea echilibrului emoțional și psihic

Cred că pentru a rămâne în echilibru avem nevoie să ne înțelegem semnalele corpului, nevoile din spatele gândurilor și intensitățile emoțiilor. Iar pentru asta, eu recomand exerciții scurte, adeseori pe care le concep special pentru situația cu care se confruntă omul respectiv. Spre exemplu, pot recomanda să își creeze un obicei zilnic din a își observa, descifra și împlini nevoile: propun să fie alese câteva minute seara, în care să își scaneze propriile gânduri, emoții și senzații corporale. Odată conștientizate toate aceste informații, următorul pas este răspunsul la întrebarea: de ce anume am nevoie acum și ce pot face că să îmi fie mai bine?

Recomand în egală măsură diferite aplicații mobile pentru gestionarea diferitelor emoții puternice, practicarea unei forme de sport și învățarea și exersarea respirației abdominale.