Abilitățile de comunicare, gândirea critică și capacitatea de a susține un discurs argumentativ coerent ne sunt utile, indiferent de momentul istoric sau social în care ne găsim. Andreea Neagu, doctorand în filosofie, spune că dezvoltarea capacității de exprimare coerentă a emoțiilor, dorințelor și ideilor proprii, precum și cultivarea răbdarii de a asculta încep în familie. Antrenarea gândirii critice este bine să se facă încă din școală, unde elevii nu ar trebui să își ocupe timpul cu memoratul. Mai degrabă, ar fi util să fie învățați să caute informații, să cerceteze singuri și să citească mult.
”Discursul argumentativ apare în dinamica unei relații de dezacord dintre două persoane. El are rolul de a justifica și demonstra acceptabilitatea unei păreri și este, drept urmare, orientat către celălalt, a cărui convingere se dorește a fi câștigată”
Vorbim despre gândire critică, persuasiune și construirea unui discurs online cu Andreea Neagu, care este și lector la Fundația Calea Victoriei, unde susține cursuri despre tehnici de dezbatere și argumentare.
Din biografie
După terminarea liceului mi-am luat licența în Comunicare și Relații Publice la FJSC, continuând cu un master în Comunicare și Publicitate la SNSPA. În această perioadă am făcut practică la două posturi de televiziune și am obținut internshipuri în PR și în publicitate. Căutam să mă orientez, căci eram ferm convinsă că îmi doresc să lucrez într-unul din aceste domenii, mă atrăgeau multe dintre posibilitățile pe care le aveam, însă nu știam încă ce anume mi se potrivește mai bine. Între timp, profesorul sub îndrumarea căruia mi-am scris disertația mi-a sugerat să mai fac un master și în filosofie. Îi sunt recunoscătoare pentru asta, dat fiind că în prezent (cinci ani mai târziu) sunt în ultimul an la doctorat, cu o teză de cercetare în domeniul filosofiei românești.
De aici, lucrurile și-au urma cumva cursul firesc: am început să coordonez seminarele cursurilor profesorului meu coordonator și simt că asta e ceea ce îmi doresc să fac în continuare, atât în cadrul formal al universității, cât și în cel informal, care completează educația din facultate.
Alături de o colegă, care mi-a devenit bună prietenă, organizez în prezent ateliere pentru angajații din multinaționale în cadrul cărora abordăm diverse subiecte (de la experiența muncii de acasă și tranziția către un model de muncă hibrid, la stimularea creativității etc.) din perspectivă filosofică, iar de anul acesta am început să colaborez cu Fundația Calea Victoriei, unde țin mai multe cursuri, printre care unul despre tehnici și strategii de argumentare.
Ce este un discurs argumentativ
Discursul argumentativ apare în dinamica unei relații de dezacord dintre două persoane. El are rolul de a justifica și demonstra acceptabilitatea unei păreri și este, drept urmare, orientat către celălalt, a cărui convingere se dorește a fi câștigată. Rezultă de aici că un discurs reușit este cel care ajunge să obțină acest lucru, adică să-l convingă pe cel căruia i se adresează. Dar nu oricum, ci respectând anumite norme de raționament. În privința gândirii lucrurile stau mai mult sau mai puțin ca în cazul oricărei alte forme activitate: dacă vrem să ne perfecționăm, e nevoie de antrenament.
De ce sunt importante abilitățile de comunicare și gândirea critică în societatea modernă
Motivul principal este acela că avem o datorie față de noi înșine să devenim autonomi în gândire, indiferent de momentul istoric în care ne aflăm. Noi ne naștem cu nenumărate posibilități, însă e necesar să le cultivăm pentru ca ele să devină propriu-zis funcționale. Gândirea noastră, ca instrument rațional, nu face excepție de la acest fapt. Prin urmare, antrenarea gândirii critice, adică a capacității de analiză și decizie, e o misiune pe care oamenii și-o asumă de mai bine de 2500 de ani, de când grecii antici au derivat-o din ideea de respect față de propria persoană.
Abilitățile de comunicare, precum răbdarea de a asculta, empatia, capacitatea de exprimare a sentimentelor, dorințelor și ideilor proprii, se dezvoltă încă din cadrul familiei, urmând a fi perfecționate la școală, unde începe (sau ar trebui să înceapă) antrenarea gândirii critice și a capacității de argumentare. La urma urmei, argumentul este un set de judecăți, iar judecata este actul constitutiv pornind de la care ne înțelegem pe noi înșine, deopotrivă în raport cu propriul sine și cu lumea exterioară.
Tu cum ți-ai antrenat gândirea critică
Antrenarea gândirii critice ar trebui să înceapă chiar dinainte să ne putem da seama că acest lucru se petrece, adică din școală, unde să fim îndemnați să nu învățăm pe de rost, să ni se stimuleze interesul de a cerceta pe cont propriu și de a citi cât mai mult ș.a.m.d. În ce privește un demers asumat conștient, cred că am început să fac asta în perioada liceului, când m-am apucat să citesc multă literatură și scriam texte și comentarii pe baza lecturilor mele. Apoi, în al doilea an de facultate m-am înscris într-un club de debate.
Care este diferența dintre persuasiune și manipulare
Diferența o face libertatea de a alege, sau mai degrabă lipsa ei. Atunci când se urmărește manipularea, mie, ca receptor, îmi este confiscată libertatea alegerii din cauză că sunt indus în eroare prin diferite strategii, pe când atunci când cineva încearcă să mă convingă de acceptabilitatea părerii sale prin argumente raționale (urmărind deci persuadarea), acesta îmi oferă libertatea de a consimți sau nu la ea.
Recomandări pentru cei care caută să își construiască un discurs bun, coerent în online
La acest moment aș spune să cea mai importantă este onestitatea intelectuală, adică acceptarea ignoranței cu privire la anumite subiecte (urmată eventual de încercarea de înlăturare a acesteia printr-un demers de informare) și capacitatea de a înțelege că libertatea de exprimare pe care o fac posibilă rețelele de socializare nu trebuie folosită în mod abuziv și lipsit de pudoare pentru a transmite banalități, doar pentru că fiecare dintre noi ne simțim îndreptățiti să ne manifestăm în mediul online.
Comunicarea politică în social media din România
În primii ani de facultate m-am preocupat de acest aspect, chiar am făcut două lucrări de cercetare pe tema comunicării politice în social media, însă mărturisesc că în ultima vreme nu am mai urmărit activitatea nici unui politician din mediul online.
Munca ta de facilitator și trainer
În mare parte e vorba despre crearea atelierelor: pornind de la o anumită temă îmi alcătuiesc conținutul și îl pun într-o structură în funcție de numărul întâlnirilor și al duratei lor. Asta e partea cea mai laborioasă, munca propriu-zisă, iar în cadrul întâlnirilor urmăresc să antrenez cât mai mult cu putință discuțiile cu participanții pe tema propusă. În prezent colaborez cu Fundația Calea Victoriei.
Cum a început această colaborare
Pe cei de la fundație i-am contactat chiar eu să le propun o colaborare la sfârșitul anului trecut. De când am început să lucrăm împreună pot spune că într-un timp destul de scurt am avut parte de experiențe care m-au ajutat să mă dezvolt atât din punct de vedere profesional, cât și personal. Mă bucur să fac parte din grupul lor de lectori și să pot contribui astfel la proiectul lor de educație informală în domeniul umanist.
Cursuri și ateliere
Până acum am ținut un curs de tehnici și strategii de argumentare pentru adulți, iar pentru adolescenți un curs practic de debate și unul de introducere în filosofie. Din toamnă plănuiesc să țin un curs despre întrebările pe care (probabil) că ni le punem fiecare dintre noi cu privire la lumea în care trăim astăzi (ce înseamnă libertatea?, ce este transumanismul? ș.a.m.d).
Ce îți dorești mai departe
Scopul meu principal este să pot inspira oamenii cu care intru în contact să își întoarcă privirea asupra lor înșiși, să valorifice apropierea față de propria persoană și să nu se complacă într-o lene a gândirii. Sper să pot face acest lucru prin intermediul cât mai multor căi de comunicare.
