Crede că magia se naște în comunități creative, funcționale, care îmbrățișează diversitatea. Andreea Iager-Tako dezvoltă proiecte de antreprenoriat cultural, comunitar și social în Timișoara, având mereu în minte nevoile oamenilor care activează în industriile creative ale orașului. Firul roșu al tuturor demersurilor în care se implică este același, de la prima ediție a Festivalului PLAI și până la ultima comunitate creată: creșterea valorii orașului pentru a spori calitatea vieții timișorenilor.
"Suntem încă la început de drum când vine vorba de sustenabilitate, inovare și impact comunitar lărgit. Sunt pălării mari, dar știu că ele pot fi integrate într-o misiune antreprenorială care să contribuie la ele, schimbând astfel și metricii economici de succes. Dacă privim spre viitor cu sinceritate recunoaștem că sistemul financiar cu care am crescut este perimat".
Din Timișoara, povestim despre comunități și antreprenoriat creativ cu Andreea Iager-Tako, întemeietoare de centre culturale, conector de oameni și creator de comunități. Tot ea vorbește despre building.a.community, un spațiu apărut în lockdown, pentru oameni creativi, antreprenori sociali, artiști, artizani și organizații care nu aveau un loc al lor, dar care simțeau nevoia să se conecteze.
Din biografie
Sunt un om care crede în puterea, responsabilitatea individuală și magia care se naște în comunități diverse și funcționale. Am avut șansa de a studia și călători încă de la o vârstă fragedă, dar mereu m-am întors acasă – în Timișoara. Am absolvit psihologia, dar am studiat și dezvoltarea durabilă și marketing, dar am lucrat, în paralel cu proiectele dezvoltate pentru comunitate, atât în marketing, cât și resurse umane și consultanță organizațională. Mă preocupă în continuare sustenabilitatea și diferitele subiecte transversale pe care le putem influența ca și indivizi, indiferent de domeniul sau unghiul din care lucrăm. Mă preocupă inovarea socială și impactul comunitar în tot ceea ce fac și astfel încerc să studiez despre asta cât mai mult. Pot spune că vin și din antreprenoriatul cultural și social din Timișoara, mă îndrept spre tot mai multe lucruri frumoase și cu sens făcute de comunitățile din jurul meu, fie că vorbim despre cele globale, în jurul unor teme de interes care mă preocupă sau sunt aici, locale, în jurul orașului în care m-am născut și unde m-am întors mereu.
PLAI Festival a fost locul în care, alături de colegii mei, toți voluntari, am simțit pentru prima oară că avem pentru cine construi proiecte creative, sociale, cu impact pentru dezvoltarea urbană sănătoasă și este proiectul care îmi reconfirmă anul speranța în comunitate și puterea pe care ea o are. Fiecare experiență profesională pe care am generat-o și la care am contribuit a devenit o lecție sau chiar o școală în sine când vine vorba de formare și descoperire de subiecte de interes. Ca om, sunt un proiect în desfășurare și re/definire continuă.
Cum a început povestea ta cu voluntariatul
Povestea mea cu voluntariatul a început în clasa I cand am fost parte dintr-un program de schimb de experiența cu proaspăt înființață Fundația Rudolf Walter, unde, în centre de zi și permanente, erau găzduiți copii de vârsta mea, dar care crescuseră în sistemul de protecție de stat sau avea familii care nu puteau să îi întrețină. Acela a fost primul meu contact direct și cu subiectele sociale din jurul nostru și atunci am înțeles cu adevărat cât de diverse sunt realitățile în care trăim deși pare că suntem toți împreună într-o comunitate. Eram parte din tot felul de cluburi și activități artistice după școală, dar atunci mi-am dat seama că acestea două trebuie să lucreze împreună și că există multă putere în spatele actelor artistice de a aduce lumea împreună, de a genera experiențe care să ne ofere numitor comun, atunci când nu există.
Apariția Centrului Cultural PLAI
PLAI a început datorită dorinței de a crea un eveniment comunitar, în 2006, când părea că multe din valorile cu care știam că am crescut în Timișoara erau diluate. Am împletit atunci dorința de a vedea un spațiu simbol - Muzeul Satului Bănățean - readus în conștiința locală și folosit la adevărata valoare, nevoia de a aduce comunități diverse în fața unui public care era avid de participa la evenimente care merg dincolo de entertainment și consum și pot coagula energii pentru a genera schimbări în bine și de a crea spațiu pentru a te cunoaște și a-i cunoaște pe cei de lângă tine, trăind experiențe comune generate de forme artistice diverse, subiecte sociale și civice care ar trebui sa ne preocupe pe toți și timp petrecut în natură. De-a lungul anilor am urmat firul roșu al nevoilor din jurul nostru, al realităților care au apărut în comunitățile cu care am avut șansa să interacționăm, dar am păstrat aceleași trei ingrediente importante pentru proiectele dezvoltate de noi: elementul spațiului urban nefolosit, uitat, fără valoare percepută în comunitate, centrarea pe comunitate, individ și realitățile în care trăim ca și comunități diverse parte din același ecosistem urban și, nu în ultimul timp, responsabilitatea impactului și a dorinței să contribuim la o comunitate lărgită cât mai funcțională, în care fiecare dintre noi contribuie și este apreciat pentru participarea sa.
Transformări
PLAI s-a transformat și dezvoltat dincolo de a fi un festival al comunităților, ce celebrează diversitate și implicarea, în a fi o școală de voluntariat - sub VolunteeringAcademy - ce pregătește generații de oameni implicați în diferite domenii, ce aleg să vină laolaltă măcar o dată pe an și să organizeze PLAI. Ne bucură că acum evenimentul e dezvoltat în continuare în mare parte de liceeni și studenți, dar și de colegi dedicați care asigură transferul de informație și know-how după 16 ediții.
Foarte organic au urmat apoi implicarea noastră în procesul de definire a strategiei culturale a orașului datorită și implicării MetruCub, apoi, încă din 2012 am contribuit la efortul Timișoarei de a candida ca și oraș Capitală Culturală Europeană, în 2013 am început să organizăm JazzTM - un festival în coproducție cu Primăria Timișoara care și-a propus nu doar să contribuie la accesibilizarea unei forme artistice valoroase dar nișate, dar și să schimbe paradigma evenimentelor gratuite din urbe - și datorită lui și prin el, după 7 ediții, a câte 3 scene prin oraș, s-a dezvoltat și programul Strada Fără Nume - un program educațional ce promovează spoken word și colaborarea/experimentul dintre poezie și jazz improvizat.
Am pus în practică și proiecte mai trainice, cu o componentă fizică stabilă, așa face ca în 2014 să lucrăm și la o idee mai veche - cea a AMBASADA - centru cultural independent care este centru-resurse (atât fizic cât și comunitar, de conectare, transfer de know-how și context de colaborare și creșterea capacității) pentru cei care aleg să acționeze organizat pe diferite subiecte de interes comunitar.
AMBASADA a fost și primul centru cultural independent din România parte din rețeaua internațională TransEuropeHalles, începuturilor sub-Hub-urilor geografice, prin coagularea BalkanHub și a European Cultural Hubs Network inițiat de British Council, dar și parte dintr-o serie de proiecte sprijinite de Comisia Europeană prin programele CreativeEurope care au menirea să studieze regenerarea urbană și impactul comunitar generat de acțiuni culturale atipice.
În 2018 munca către o schimbare sistemică a fost cu atât mai relevantă cu cât, alături de Val și Cristina Mureșan, echipa de arhitecți din cadrul FOR și Adrian Erimescu am co-fondat FABER. A fost demersul nostru comun de a ne asigura că patrimoniul industrial timișorean nu este complet uitat, dar devine o piatră de temelie pentru tot ce se va construi de acum încolo ca și industrie creativă locală. Un efort financiar, fizic și psihic, un efort organizațional comun, 100% independent, care demonstrează importanța colaborării și implicării. Apoi s-a născut si building.a.community și, într-un context FABER lărgit, o grămadă de planuri alături de partenerii de la Azur care ne sunt și vecini, dar și multe idei de dezvoltat pentru anii imediat următori. În plus, alături de UnLoc - pe care îi admirăm enorm și încercăm să îi sprijinim - încercăm să demarăm un proiect mai larg de locuire incluzivă - building.a.home - pentru care avem susținerea și colaborarea echipei extraordinare Urban Spaces. Par proiecte diverse dar ele sunt extrem de conectate de și prin oameni și vin să pună în valoare orașul pentru a crește calitatea vieții tuturor, ceea ce cred că trebuie să fie o miză transversală. PLAI este acum o pălărie de impact comunitar și reunește mai multe demersuri, persoane și proiecte care ating valori și obiective pe care le găsim relevante pentru comunitățile din jurul nostru.
Ce unește AMBASADA și Faber
Consider că cele două concepte și demersuri sunt extrem de legate ca și valori și misiune, deși acționează complementar pe conținut, comun pe spațiu, se potențează ca și impact și aceasta a fost ideea de la început. AMBASADA se pregătea de o transformare și redefinire odată cu dărâmarea Paltim. Aveam atunci mai multe opțiuni de reinterpretarea spațiului care urma să o găzduiască, dar întâmplarea fericită a fost să ne uităm, alături de partenerii noștri, și la aceeasi clădire de pe Splaiul Peneș Curcanu. Atunci am ales cu toții să ne asociem în acest efort, iar toate energiile noastre s-au îndreptat spre a dat viață FABER, a reînvia o părticică din povestea Azur, atât fizic cât și simbolic, și a redefini ce înseamnă asta pentru Timișoara anului 2019 și în viitor. Am simțit că, odată cu co-fondarea FABER, am devenit o familie mai mare și o echipă mai puternică, cu aceeași misiune - de a face o comunitate mai frumoasă, împreună. Spuneam mereu că în FABER și prin acest proiect, AMBASADA dar și noi toți ca și echipă, putem face mai mult și mai bine ‘binele’ pe care încercăm fiecare dintre noi în comunitățile noastre. AMBASADA rămâne dedicată antreprenoriatului social și inovației comunitare, aspectelor sociale și asumarea unui rol activ în sprijinirea schimbărilor sistemice în bine. Sub FABER putem maximiza valoarea artistică și a conținutului creativ produs pentru oraș, dar și modele la nivel de țară și la nivel internațional. Ca și spațiu, redăm comunității nu numai o poveste antreprenorială de succes, dar și un spațiu fizic care este acum accesibil și gândit pentru a fi trăit.
Comunitatea din jurul proiectelor
Cred ca publicul larg, mixul de comunități din jurul nostru caută în continuare participare cu sens, conectare și de-conectare de calitate. Caută subiecte relevante și acțiuni din care să facă parte. Înțeleg și au parte din stilul lor de viață un tip de responsabilitate și implicare care nu îi lasă în zona superficială de entertainment pentru a simți că au petrecut un timp de calitate. În plus există comunitățile active care lucrează susținut pe câte un subiect. Aceștia vin pentru că îi sprijinim atât în context AMBASADA, cât și FABER. De regulă își găsesc parteneri și colaboratori. Echipa FOR gestionează nu numai un co-work dar și un centru de prototipare și un makerspace în care se nasc proiecte de design extrem de valoroase și unde înveți că un design bun trebuie să fie focus pentru orice proiect de succes, indiferent din ce unghi ‘lucrează’ el. Experiența și expertiza noastră ca și echipă extinsă este pusă în folosul comunității, atât prin proiectele pe care fiecare dintre noi le derulează, cât și împreună, reîntregiți de spațiu dar și de complementari ca și activități în FABER (Growceanu, GreenFeel, Fundația Comunitară, sunt doar o parte dintre proiectele colegilor noștri de Faber). Cred că în lockdown am înțeles cel mai bine valoarea spațiilor comunitare. Cu atât mai mult cu cât am fost total privați de ele. Așa că, nu în ultimul rând, spațiul și cadrul care se crează în FABER, building.a.community și curtea Azur sunt extrem de valoroase din punct de vedere comunitar.
Conceptul building.a.community
building.a.community este răspunsul nostru pentru comunitatea din jurul AMBASADA din perioada de lockdown. Atunci ne-am dat seama că funcțiunile spațiilor comunitare sunt esențiale, însă ele se pot și schimba dramatic. De la spațiu împărțit și comun, la nevoia de spațiu personal, individual. Iar building.a.community și-a propus să răspundă la întrebarea ‘care e calea de mijloc?’. Spațiul fizic și-a arătat astfel valoarea și puterea de a strânge la un loc oameni diverși dar care, în mare, sunt animați de aceleași gânduri și dorințe: a face bine comunității. Oameni creativi, antreprenori sociali, artiști sau artizani, organizații care nu aveau un loc al lor, dar care aveau nevoie să se simtă unii pe ceilalți într-o comunitate.
În Timișoara, building.a.community oglindește comunitățile ei diverse și combină într-un mod care inspiră atât subiecte sociale, de mediu, cât și cele creative. Credem că b.a.c. în orice comunitate trebuie să servească nevoile și funcțiunile care îi lipsesc. Din acest motiv sunt extrem de curioși și entuziasmați să vedem ce forma ar putea lua în Reșita, Brașov sau București.
Oamenii și brandurile din building.a.community
Aș spune că el există pentru că a fost dorit de comunitate, mai ales de aceia pentru care a fost creat, nu invers. Rolul și scopul acestui loc este să servească rezidenții, comunitățile lor și comunitatea reîntregită. Un lucru care îi aduce împreună este dorința de fi alături de ceilalți și încăpățânarea ca dincolo de concetrarea proprie, să depună efortul de a se preocupa și de alții. Pare simplu, dar nu este la îndemână. Cu atât mai mult în zilele noastre și cu atât mai mult parte din acest sector care se luptă zilnic pentru supraviețuire. Încă nu suntem acolo ca și societate să susținem independent acest mod diferit de experimare antreprenorială, iar susținerea subvenționată este încă un exercițiu greoi de sprijinirea culturii ca și exprimare artistică clasică. Zona această multi-disciplinară de întâlnire între artă, mediu, social, impact comunitar – toate se traduc în calitatea vieții comunităților noastre, însă sunt încă departe de a fi recunoscute ca și valoare. Cu toate astea, în jurul building.a.community s-au strâns aceia care le pun în practică și sunt conștienți de puterea lor și sperăm, împreună, să amplificăm aceste voci și pentru a crește comunitățile din jurul lor.
Avem alături OilRIght și UnLoc, Ludic și Gruni sub #ShopLocal, Space Artisans și Paul&Jo, ONE.shirt, Muzicon (un studio de post-productie și un demers creativ pentru sectorul muzical), Harababura Vintage, BoobieLove, Alimeria, Librarul cu papion - al doilea Rezident câștigător al programului de sprijin pentru business-urile creative locale afectate de pandemie.
Abilități și competențe necesare pentru a crea comunități creative
Cred că cel mai important este să continui să înveți, să rămâi curios și să îți exersezi anduranța. Dacă vrei business as usual, sau un domeniu comod și previzibil, atunci acest sector nu e potrivit. Poți face voluntariat de relaxare, dar dacă dorești să generezi impact și să faci muncă cu sens, aceasta vine cu mult stres, incertitudine, lipsă de resurse și recunoaștere și rezultate care vor face totul să merite, dar în timp. Te înscrii într-un maraton care vine cu surprize și un carousel de situații pe care nu le poți anticipa și pentru care nu te poți pregăti decât trecând prin ele. Dacă ești (așa cum ar trebui, din punctul meu de vedere să fie mereu) interesat și de latură socială a impactului industriilor culturale și creative lucrurile sunt cu atât mai complexe. Din exterior pare că vei face doar lucruri frumoase și relaxante; odată ce ești în mijlocul lor și responsabil ca ele să se întâmple, îți dai seama că sunt complexe și dacă nu te oprești la entertainment sau consumerism clasic, trebuie să fii extrem de creativ în toată partea de implementare, să combini rolul de antreprenor cu cel de promotor, avocat, activist, mentor, în procese mult mai complicate și complexe decât ai anticipat. În primul rând e important să te cunoști și să știi despre tine ce te motivează și care e efortul pe care ești cu adevărat să îl depui. Să fii sincer/ă, indiferent dacă pare dezirabil sau nu, pentru că miza este să generezi impact dintr-o zonă care să te și hrănească și să ți se potrivească. Este foarte periculos să cazi într-o zonă de sacrificiu și sănătatea mentală și starea de bine sunt deseori neglijate atât în cultura noastră, dar mai ales în sector. Sinceritatea față de tine este cheie pentru a decide încotro și cu ce viteză alegi să mergi. Nu există o singură cale sau o rețetă anume. Ea trebuie descoperită și scrisă și este extrem de personală, în funcție de individ și de domeniul culural/comunitar pe care alege să acționeze.
Cum arată acum industria creativă a Timișoarei
Industriile creative au fost mereu efervescente în Timișoara. Poate nu mereu foarte vizibile la nivel de țară, dar așa nișate și specializate cum sunt (de când le știu eu, inclusiv cele pe care le știu din istoricul local), au fost mereu extrem de conectate și relevante la nivel internațional și au generat valoare mai presus de lipiciul mainstream-ului. Suntem entuziasmați de faptul că apar mereu noi inițiative – chiar dacă o fac discret și cresc organic și poate mult mai încet decât sectoarele clasice de business - și sectorul cultural și creativ rămâne să ducă mai departe acest spirit local al muncii de pionierat. Asta nu înseamnă că este foarte ușor să activezi în acest domeniu. E necesară o anumită reziliență și încăpățânare să alegi să faci lucrurile diferit, însă cred că tocmai în această abordare stă și cea mai mare satisfacție! Poate că este unghiul din care am privit mereu, dar eu aș începe prin cafenele mici, locurile unde strâng oameni diverși, evenimentele nișate, organizațiile care se ocupă de subiecte fără lipici și care nu sunt în mainstream. E suficient să ajungi la 2-3 oameni din comunitățile diverse și ei îți vor recomanda și te vor direcționa spre cei care fac această muncă de pionierat. Cred că și sectorul nostru creativ se maturizează și deja se identifică niște branduri foarte puternice la nivel de țară. Pe aceia îi asimilez mai degrabă brandurilor antreprenoriale clasice, pentru că au aplicat rețete și modele universale și au reușit să le facă să funcționeze în zona creativă. Ceea ce mă inspiră pe mine mereu sunt aceia care deschid drumuri. Suntem încă la început de drum când vine vorba de sustenabilitate (reală! nu ca și buzz-word, ci regăsită în toate procesele unei organizații indiferent de profil), incluziune, inovare (acel diferit nu doar de dragul inovării sau atractivității tehnologiei folosite oriunde cu pretextul inovării, ci acele soluții simple și naturale care schimbă status quo și îmbunătățește vieți) și impact comunitar lărgit. Sunt pălării mari, dar știu (pentru că am văzut) că ele pot fi integrate într-o misiune antreprenorială care să contribuie la ele, schimbând astfel și metricii economici de succes. Este foarte clar că nu mai putem să ne imaginăm că vom face business așa cum făceam acum 10, chiar și 3 ani. Dacă privim spre viitor cu sinceritate recunoaștem că sistemul financiar cu care am crescut este perimat și acum este momentul când rescriem modul de funcționare pentru el și pentru cum funcționăm ca și societate.
Provocări și lecții
Cea mai mare lecție cred că a fost (și este în continuare) faptul că, indiferent de experiență, știm tot mai puțin. Există o nevoie enormă de a provoca lucrurile înspre bine și asta ne afectează într-o grămadă de aspecte. Atât în modul în care gândim, ne raportăm la viață și muncă, cât și la sistemele enorme, optimizate, pe care am lucrat colectiv ca și societate timp de zeci de ani. Ele sunt deja perimate și să accept asta a fost și este un proces de învățare continuă. Să uit unele lucruri învățate deja sau să ajung acum să le provoc starea de fapt în care au ajuns, aceasta a fost provocarea pe care mi-am asumat-o încă de înaintea pandemiei. Există această frumusețe de a fi conectat global de tematici transversale care sunt importante pentru noi toți, precum comunitatea, reziliența, impactul social, inovarea, însă odată cu acești termeni care ajung să fie de interes și la modă, vine și pericolul de a fi super-folosiți și scurși de însemnătate. În plus, cultural și social, suntem programați să înțelegem lucruri diferite chiar dacă folosim aceeași limbă. Această traducere și explicare continuă a devenit tot mai importantă atunci când lucrezi în și alături de comunități diverse. Și este un proces solicitant și obositor, dar necesar atunci când miza este rezultatul sustenabil și de impact. Cred că la bază trebuie să ne ghidăm mereu de calitatea vieții tuturor și asta a fost un unghiu pe care nu îl aveam acum 3 ani. Biodiversitatea dar și contextele atât de diferite în care trăim unii lângă alții, chiar dacă pare că suntem pe planete diferite. Toate ne afectează și afectează modelele de business pe care le gândim, indiferent de domeniu. Nu suntem încă complet conștienți de asta, însă a fost unul dintre aspectele asupra cărora am reflectat tot mai mult în ultimii ani.
Planurile tale în continuare
Încerc să nu mă leg de planuri (deși am o grămadă :) și mi-ar lua câteva pagini să povestesc despre ele) pentru că am învățat în ultimii ani și că acestea dau peste cap foarte repede și foarte dramatic. Mai degrabă îmi propun să validez și revalidez calea și compasul după care mă ghidez în acțiunile pe care le facem - și aici mă întorc mereu la relevanță, impact, valori comunitare. Aici cred că este de fapt borna după care mă ghidez. Pun sub semnul întrebării ceea ce fac pentru că trăim vremuri în care trebuie să răsturnăm status quo și să ne asigurăm că ceea ce facem mai este necesar sau nu dăunează (cu toate bunele intenții) mai mult decât ajută. Îmi propun să am tăria să mă concentrez pe lucrurile care contează, să pot deconecta zgomotul din jur de esența problemele pe care le putem influența și să mă asigur că las în urmă măcar o cărămidă.
