Cu o întârziere de un an cauzată de pandemia Covid19, cea de-a 59-a ediție a Bienalei de Artă de la Veneția se petrece chiar acum în orașul italian declarat patrimoniu al umanității de către UNESCO în 1979. Călătoriile pentru artă sunt în general o idee bună dacă ai nevoie să te sustragi de la rutina zilnică și să te reconectezi cu eul tău creativ. În călătorie, te reîntâlnești cu necunoscutul, iar dacă scopul tău este să vezi artă, cu atât mai mult te poți aștepta să iei contact cu părți din tine neexplorate anterior.
Anul acesta, la câteva zile după lansarea oficială, am vizitat expozițiile din cadrul Bienalei. Te invit să citești mai multe în rândurile de mai jos despre unul dintre cele mai importante evenimente de artă din lume și de ce ar fi mișto să mergi și tu anul acesta în Veneția.
O scurtă plasare în timp
Bienala de Artă de la Veneția se află la cea de-a 59-a ediție și are loc între 23 aprilie și 27 noiembrie. Prima ediție a fost organizată în 1895 și a devenit rapid una dintre cele mai importante macro-expoziții din lume.
Ceea ce caracterizează Bienala este un pluralism al vocilor ce provine din multitudinea de artiști din toată lumea care creează proiecte dedicate pavilioanelor sau expozițiilor din cadrul evenimentului. Anul acesta, au participat peste 200 de artiști, iar 83 de pavilioane naționale au prezentat o expoziție. Alte 31 de evenimente și expoziții colaterale au fost organizate în palatele și galeriile de artă din Veneția.
Conceptul Bienalei
În fiecare an, Bienala are un concept stabilit de curatorul sau curatoarea expoziției. Anul acesta, pentru prima oară în istoria Bienalei, rolul de director artistic a fost atribuit unei femei din Italia. Cecilia Alemani, în calitate de director artistic al celei de-a 59-a ediții a Bienalei de la Veneția, propune artiștilor un concept inspirat dintr-o carte a unei artiste suprarealiste, Leonora Carrington, în care este revelată o lume magică ce se transformă încontinuu.
Prin conceptul Il latte dei sogni (Milk of dreams), curatoarea le propune artiștilor explorarea unor noi definiții ale umanului și a schimbărilor prin care corpul trece odată cu dezvoltarea tehnologiei. Așa cum preciează Daria Ghiu, jurnalist de artă Radio România Cultural, într-una din intervențiile ei la emisiunea Orașul Vobește, alte întrebări la care artiștii au încercat să răspundă prin lucrările lor au fost:
- Cum se mai diferențiază astăzi omul de regnul animal și vegetal?
- Care este definiția non-umanului?
- Cum ar arată viața pe Terra fără oameni?
- Care sunt responsabilitățile omului în raport cu semenii, dar și cu alte forme de viață de pe Pământ și din spațiu?
Cele trei arii tematice ale expoziției ce se desfășoară în cele două zone, Arsenale și Giardinni, dar și în alte galerii și spații conexe din Veneția sunt:
- Legătura dintre corp și Pământ
- Relația dintre individ și tehnologie
- Reprezentări ale corpului
Cele două zone: Arsenale și Giardinni
Bienala este împărțită în două mari zone de vizitare: Arsenale și Giardinni.
Arsenale a fost cel mai mare centru de producție de piese de nave în perioada pre-industrială. Halele care găzduiesc astăzi expozițiile reprezentau spațiul de lucru pentru peste 2.000 de muncitori pe zi.
Prima parte a expoziției desfășurate la Arsenale este repzentată de o expoziție capsulă ce reunește lucrări ale artiștilor din întreaga lume. În cea de-a doua parte, poți vizita pavilioanele țărilor care prezintă proiecte sub conceptul propus de curatoarea ediției de anul acesta.
Mai jos, poți vedea câteva highlights dintr-una din cele două expoziții capsulă pe care le-am vizitat în Arsenale.
Iar în continuare, câteva fotografii din pavilioanele din Arsenale.
Pavilionul Letoniei
Pavilionul Italiei
Arsenale se poate vizita într-o singură zi. Sunt suficiente între 4 - 6 ore pentru a vedea în detaliu totul și a te opri și la un prânz sau la o cafea. Locul e prietenos și cu cei cărora le place să absoarbă imagini și stimuli și să galopeze către următoarea lucrare, dar și cu cei care preferă un ritm mai lent ce le permite să citească descrierile sau să stea de vorbă cu reprezentanții pavilioanelor.
În Giardinni, pe de altă parte, zona denumită și Grădinile Bienalei, este recomandat să îți aloci mai mult timp dacă știi că îți place să analizezi în detaliu fiecare lucrare. Grădinile te îmbie la lenevit pe iarbă, stat la soare și privit împrejurimile și oamenii.
Pe lângă faptul că plimbarea are loc într-o grădină și nu în niște hale de producție, un alt element care diferențiază Giardinni de Arsenale este că pavilioanele au o identitate mai puternică. În Giardinni, cele mai multe țări au câte o clădire dedicată, cu o istorie proprie. Spre deosebire de Arsenale, potențialul de a crea proiecte ce au legătură cu spațiul în sine este mult mai mare. Anul acesta, două țări participante s-au bazat pe identitatea și istoria pavilioanelor pentru a transmite un mesaj.
Pavilionul Spaniei „corectat” de artistul Ignasi Aballí. Prin instalația „Corrección”, el încearcă să repare „erorile” arhitecturale istorice găsite în pavilion, prin rotireai pereților cu zece grade.
În intervenția sa în pavilionul Germaniei, artista Maria Eichhorn se concentrează pe istoria acestuia și pe transformarea arhitecturală a clădirii. Construit în 1909 ca pavilion bavarez, acesta a fost redenumit pavlion german în 1912 și reproiectat în 1938 pentru a reflecta estetica fascistă. Maria Eichhorn descoperă urme ale pavilionului original, ascunse în spatele reproiectării sale din 1938.
Expozitia capsulă din Giardinni este plină de suprize plăcute. Mai jos, poți vedea câteva highlights.
Mai departe, poți vedea câteva fotografii din pavilioanele din Giardinni.
Pavilionul Poloniei
Pavilionul SUA
Pavilionul Koreei
Pavilionul Veneției
Pavilionul României
Anul acesta, pavilionul României a fost reprezentat de Adina Pintilie, regizoarea premiată cu Ursul de Aur la Berlinale în 2018 pentru filmul Touch Me Not. Instalația video imersivă care a îmbrăcat spațiul pavilionul României a adus în fața privitorilor imagini cu oameni în intimitatea lor. Imaginile reprezintă persoane care, din păcate, sunt deseori discriminate din cauza faptului că fac parte dintr-o minoritate. Printre acestea se numără persoanele cu orientări sexuale diferite sau cu dizabilități. Vârsta și genul sunt două alte caracteristici asupra cărora artista și regizoarea s-a concentrat în realizarea filmului și a instalației video de la Bienala de anul acesta.
Pavilionul României
Expoziția „You are another me—a cathedral of the body” a fost foarte apreciată de public și a primit atenția presei încă din prima săptămână. La doar câteva zile de la inaugurarea Bienalei, The Art Newspaper includea România în lista pavilioanelor must-see de anul acesta.
Cum intri la Bienală
Biletele pot fi achiziționate online. Recomandarea este să ți le comanzi din timp și să îți planifici călătoria în zilele din timpul săptămânii, dar în afara zilelor de luni, în care Bienala este închisă pentru vizitare. De aici îți poți lua pass pentru ambele zone cu pavilioane, iar aici poți vedea programul.
Expozițiile conexe
Deși expozițiile din Arsenale și Giardinni sunt foarte reușite, eu mi-am dorit să văd ce se întâmplă și în celelalte galerii și palate din Veneția, acolo unde, câțiva artiști consacrați au preluat în întregime spațiile și au creat expoziții solo.
Preferatele mele au fost intervențiile lui Anish Kapoor de la Gallerie dell’Accademia și Palazzo Manfrin. Dacă îți iei bilet de la Gallerie dell’Accademia, poți să intri gratuit la Palazzo Manfrin și invers.
M-a impresionat felul în care artistul poate să creeze două lumi atât de diferite. Pe de-o parte, am luat contact cu războiul și m-a cutremurat imaginea unui tun îndreptat către mine într-o cameră plină de ceară roșie. Apoi, într-o altă cameră a expoziției, am văzut sculpturi extrem de rafinate, instalații și alte obiecte care creau iluzia că sunt ceea ce nu par a fi sau care te făceau să îți pierzi echilibrul.
Anish Kapoor, Gallerie dell’Accademia
Anish Kapoor, Palazzo Manfrin
Alte expoziții mișto pe care poți să le vezi cât timp ești în Veneția:
- MARLENE DUMAS. OPEN-END - PALAZZO GRASSI
- CHUN KWANG YOUNG: Times Reimagined - Palazzo Contarini Polignac
- Lucio Fontana / Antony Gormley, Negozio Olivetti, Olivetti Exhibition centre - Piazza San Marco 101
- Anselm Kiefer Questi scritti, quando verranno bruciati, daranno finalmente un po’ di luce (Andrea Emo), Doge’s Palace – Sala dello Scrutinio
- Claire Tabouret: I am spacious, singing flesh - Palazzo Cavanis, Dorsoduro 920
- Human Brains: It Begins with an Idea” - Fondazione Prada // Ca’ Corner della Regina
- Mary Weatherford si Baselitz - Museo di Palazzo Grimani
- PLANET B, Climate Change and the New Sublime” - Pllazzo Bollani
- Katharina Grosse, Apollo, Apollo - Fondation Louis Vuitton
- Uncombed, Unforeseen, Unconstrained - Conservatorio di Musica Benedetto Marcello, San Marco 2810
În final, sper că acest scurt ghid te va ajuta să navighezi Bienala de Artă de la Veneția cu ceva mai mare ușurință și să te bucuri de artă și de ce are ea să îți ofere.
Resurse
- Website oficial Bienală
- Soundcloud Daria Ghiu, unde poți afla despre cele mai importante evenimente de artă din lume, dar și despre cele mai recente expoziții din București și din țară
- Pagina de Facebook a proiectului câștigător din România la Bienala de anul acesta „You are another me—a cathedral of the body”
- Un articol cu fotografii ale aproape tuturor lucrărilor de la Arsenale din expozițiile capsulă
Elena Dobre este consultant în comunicare și coach. Își sprijină clienții în tranziția către o carieră pe cont propriu sau către un model de muncă prin care își pot pune în aplicare ideile creative și proiectele artistice. În această perioadă, din mai și până în iunie, organizează Artsy Walks, eveniment prin care își propune să îi aducă pe bucureșteni mai aproape de arta contemporană prin organizarea de tururi ghidate în galerii.
